Page 34 - 1898-05

P agin-v 2. GAZETA TRANSLVANIEÎ. Nr. 102 —1898.

e imposibil, ca poporul să-şi validiteze voinţa ar hotărî delegaţiunea asupra creditului de „Decă ar trebui să critic politica gu­
sa, pe calea acesta mergem spre ruinul total 30 milione, acesta nu va mai schimba ni­ vernului trecut, aşi trage la îndoială cu- SOIRILE DILEI.
al garanţiilor constituţiei. Astfel vom ave o mic, deorece banii în parte mare sunt minţia lui, când a privit inactiv cum Rusia — 8 (20) Maia.
naţiune espusă tuturor influenţelor nesănă- cheltuiţi. şi aliaţii săi au gonit Japonia din penin­
f Gladstone. O depeşă a „Agenţiei
tose şi corupte, o naţiune, care nu va fi Kiemann n’află nici o causă de a-se sula Liao-Tung şi nu şi-a câştigat convin­
44
Române anunţă, că marele bărbat de stat
capabilă, să-şî apere şi susţină independenţa face secret din lucru. Când poporul este gere sigură, că ore Rusia n’o face acesta
Gladstone a murit în Hawarden.
Nu e bine, ca pe popor să-l înveţi, că îngreunat în mod anti-constituţional c’o sumă cu considerare la viitorele ei planuri ? După
ceea-ce este în lege, nu-i alt-ceva decât o atât de oribilă, atunci trebue să i-se dea părerea mea, dela toţi cei-ce au luat parte Retragerea lui Dr. Herold. Din Yiena
ficţiune, sâu pe unguresce dis: o minciună; lămurire, că peutru ce au trebuit aţâţi la regulările teritoriale atunci, trebuia să se se anunţă, că Dr. Herold, unul dintre con­
nu-i bine să-l înveţi, că drepturile garan­ bani. El şi aderenţii lui nu voteză cre­ mijlocâscă îndatorirea, că în viitor nu vor ducătorii Cehilor tineri în parlamentul din
tate prin lege, în praxă se desconsideră şi ditul. lua dela China nici un fel de teritoriu din Viena, îşi va depune mandatul de deputat.
dreptatea căutată n’o află nicăirl... Madeyshj (raportor) înainteză un pro­ acelea, cari i-s’au lăsat în posesiune. La Dr. Herold face parte şi în comitetul ese-
Vieţa constituţională a Ungariei se îm­ iect de resoluţiune, în care comisiunea işî acesta s’ar fi învoit şi Japonia . cutiv al partidei Cehilor tineri. El are un
14
parte adl în capitole, şi fiă-care capitol, cu esprimâ regretul, că guvernul comun n’a Vorbind apoi despre Vei-Haj-Vej., deosebit dar oratoric şi totdeuna a apărat
puţine escepţii, e un nou scandal, şi cel din anunţat acest credit în sesiunea respectivă Salisbury dise: strălucit dreptul public boem şi suprema­
urmă scandal c mai marc decât cel dintâiu. a delegaţiunei. Comisiunea, deşi află că aici ţia Cehilor în Boemia. — Causa pentru
„Eu am clis despre China, că ea şi
Aici trebue să se ajute şi e de datoria gu­ e vorba de un lucru anti-constituţional şi cu care şi-ar depune mandatul de deputat, nu
acuma stă în piciore, er Chamberlain a
vernului să ajute. tote că respinge creditul în principiu, totuşi ne este cunoscută încă.
folosit espresiunl, din care s’ar pute deduce, că
Din aceste puncte de vedere oratorul declară că-1 află motivat în urma desluşi­
China ar fi sdrobită. Amândouă părerile Scola de artileria şi geniu din Bucu-
interpeleză guvernul întreg, decă e aplecat rilor date, însă sub reserva, că din acâsta
acestea ar pută să afle contradicere, decă rescT a fost inspectată Marţi diminâţa de
a aduce o reformă a dreptului electoral nu se pote crea cas de precedenţă.
vom avă în vedere atitudinea Chinei faţă Majestaţea Sa Regele Carol, care a fost
încă în sesiunea d9 faţă a dietei, şi decă La votare majoritatea a primit cre­
de puteri. China n’a avut destulă putere, întîmpinat aici de Principele moştenitor,
voesce a pune spre desbatere proiectul de ditul.
ca să se opună puterii Rusiei. Insă decă de ministrul de resbel etc. In curte se
lege despre judicatura Curiei în afaceri Delegaţia ungară. In comisiunea ma­ vom privi mai adânc în viitor, eu cred,
electorale ? rinei,-guvernamentalul Iuliu Eosenberg a adus aflau aşecjaţî în liniă de bătaiă oficerii-
că nimeni nu pote susţine despre 400 mi­ elevl ai scolei de aplicaţiă şi elevii scolei
Discursul lui Apponyi a făcut sensa- în discusiune planul sporirei flotei. El nu
lione de omeni, că ar fi turtiţi la păment militare de artileria şi geniu, având la
ţiă în cameră prin caracterul seu energic ţine de necesar acestâ sporire, care în ac­
pentru vecie. China are un guvern, ale că­ flancul drept pe oficerii instructori şi pro­
şi agresiv faţă cu guvernul şi cu par­ tualele raporturi financiare ale ţării e im­ rui merite nu vrem să le preţuim prea
tida lui. posibilă. înainta un proiect de resoluţiune, fesori. Regele trecu pe dinaintea frontului
mult, însă totuşi are guvernul său, ceea-ce în sunetul imnului naţional cântat de mu-
în urma căruia să se voteze numai pentru
îi face posibilă estinderea uriaşă a comer- sică şi între aclamările elevilor, după care
două corăbii de răsboiii. ciului.
Din delegaţiunî. ordonă, ca elevii scolei de artileriă şi geniu
La acesta propunere s’au alăturat de­
„Populaţia estraordinar de mare ja să esecute mânuirea armelor, scola de com-
La 18 Maiu n. amândouă delegaţiu- legaţii Thoroczbay, Bolgar, Zichy şi An- Chinei este legată printr’un sentiment: ura paniă, focurile de pe loc şi din mers etc.
nile au avut şedinţe forte interesante. drassy Geza. Bolgar a provocat direct pe contra domniei streine. China însă nu are Apoi merse în sala de scrimă, unde parte
Delegaţia austriacă. Comisiunea bud- vice-admiralul Spaun, să spună câte şi ce destul curagiu, şi unul dintre motivele prin din oficerii elevi au esecutat mai multe
getară a acestei delegaţiunî a desbătut asu­ fel de năi vrâ să se construâscă şi cu ce
care îmi apăr ocuparea portului Vej-Haj- asalturi cu sabia, cu floreta şi cu spada;
pra creditului suplementar de 30 de mi­ cheltuell? Vice-admiralul a răspuns, că aici
Vej este, că prin acesta vrem să scăpăm de aci merse la menagiu, unde elevii
lione. nu e vorba de politică colonială; apoi s’a pe China de desperare şi vrem s'o îmbărbă­ de-asemenea au esecutat diferite mişcări
Preşedintele Chlumetzlcy a caracterisat scusat, că posiţia lui e delicată, nu el este tăm de-a sări contra duşmanilor ei, când i se din scola de equitaţiă etc. Suveranul voind
desbaterea ca confidenţială, deorece numai responsabil, ci ministrul de răsboiii. In dă prilej. Peticului, când am lăsat să se ocupe apoi a constata şi progresele făcute de elevi
pe calea acesta miniştrii de esterne şi de urma acestor declaraţii Bolgar a provocat Port-Arthur fără ca noi să fi făcut paşii în instrucţiune, merse prin tote şalele de stu­
răsboiii pot să dea lămuririle necesare. pe ministrul de răsboiii şi pe cel de finanţe
corăspundătorî, a stat în aceea, că tote diu, unde esaminâ cu deamănuntul diferitele
Dr. Pergelt dise, că legea nu recu- să se declare. Cei doi miniştri însă nu au straturile poporaţiunei din China puteau fi lucrări grafice şi puse mai tuturor elevi­
nosce decât şedinţe deschise şi închise, er făcut declaraţii nici asupra cheltuelilor, nici cuprinse de desperare şi puteau fi pătrunse lor diferite întrebări. Regele merse apoi în
nici decât şedinţe confidenţiale. Comisiunea despre aceea, că ore esistă acel mare plan
de credinţa, că nu vor pute evita sortea laboratoriul de chemiă, unde elevii făcură
de-altmintrelea nu pote decide asupra ti­ pentru flotă, de care s’a vorbit aşa de
de a fi stăpânite de putere streină. înaintea Suveranului mai multe esperienţe
nerei secretului, câtă vreme nu scie despre mult? asupra diferitelor pulberi de resbel, com­
ce este vorba. Comisiunea a primit budgetul, însă „Der nici China, nici Corea seu Ja­ punerea şi descopunerea lor etc. Merse
După acesta miniştrii Goluchoivslci şi cu proiectul de resoluţiune al lui Ro- ponia să nu credă, că noi am fi părăsit jo­
Krieghammer au dat lămuririle cerute, pe senberg. cul de dragul vecinătăţii cu Port-Arthur. în biblioteca scolei, unde elevii esecu-
Punctul nostru de vedere este, că nu do­ tară diferite probleme tactice cu jocul
cari le-au declarat de confidenţiale. .»
rim împărţirea Chinei; nu vrem să se credă, de resbel. Regele cu deosebită atenţiune
Dr. Pergelt întrebă pe ministrul de Anglia, Rusia şi China. căuta să se convingă de priceperea elevi­
răsboiii, că asupra scopului pentru care s’au că Anglia ar râvni la teritorii şi la împărţi­
— Un discurs al lui Salisbury. — rea prădii. lor, punând singur cestiunile şi cerând
cheltuit cele 30 de milione, mai are gu­ elevilor esplicaţiunî asupra motivelor dife­
vernul comun şi alte pretensiunî, cât de Vorbirea, ce a ţinut’o secretarul engles „Politica nostră generală rămâne de­ ritelor mişcări. In fine Regele, împreună
mari, şi pe când? Chamberlain Vinerea trecută în Birmingham ocamdată neschimbată. Nu cred, că ar fi cu Principele moştenitor, trecură prin şa­
Krieghammer răspunse declarând, că face, ca lumea politică şi diplomatică să naţiune europână, care ş’ar lua asupră-şl lele de mâncare, gustând din hrana elevi­
comandele de pusei nu însemneză, că ar se ocupe tot mai mult cu situaţia generală sarcina de-a guverna din o depărtare lor şi vorbind cu mai mulţi din ei. La
fi vorba despre nou soia de pusei. Coman­ politică, mai ales însă cu raporturile dintre uriaşă asupra a 400 milione de omeni"...
plecare Regele dise : „Sunt mulţămit de
dele s’au făcut, pentru-ca se fia in reservâ Anglia şi Rusia. In fine Salisbury a dat espresiune
44
voi, elevi, şi vă mulţămesc . De-asemenea
pusă destule. Cele 30 de milione servesc Vorbirea lui Chamberlain a dat pri- speranţei, că naţiunile streine nu se vor
conducătorilor scolei şi profesorilor le es­
pentru urgitarea armărilor. Pe anul viitor legiu şi unei discuţiunl în şedinţa dela împiedeca una de alta şi nu vor nimici primâ înalta şi deplina sa mulţămire.
nu e de lipsă nou credit suplementar, sub 18 1. c. a camerei lordilor din Londra desvoltarea comereiului şi industriei prin
acest titlu. luând cuvântul însuşi ministrul preşedinte certe teritoriale, cari nu pot să aibă decât Oprirea visitelor din Ciuc. Este sciut,
Axmann declara în numele delegaţilor Salisbury. La întrebarea lui Kimberley, că urmări triste. că la Rosaliile gregoriane se fac din Ciuc
oposiţionall, că ei, ca sinceri patrioţi, nu pot ce părere are despre vorbirea dela Birming­ visite în masse servitorelor săcuenoe de
aproba intenţiunile guvernului comun. Orl-ce ham, Salisbury răspunse între altele : aici de cătră părinţii lor. Acum, în urma

44
înpceu nevastă-mea să joce, Eu nu jucam, devenii şi eu pătimaş. Şi acuma âtă mă de man al vieţii lui , der e forte caracteris­ eşii din oraş pe nesimţite. Mă simţiam atât
căci nu-mi plăcea. Câştigase vre-o câte-va 10 ani aici, sărac şi prăpădit, fără altă tic, şi decă Neamţul acela este un şarlatan, de singur în acest loc, unde toţi umblă
sute de franci şi a doua di erăşî îi veni ţîntă, decât să-mi câştig 5 franci, cu cari e meritul lui, că a sciut născoci o po­ numai în societate. Ajungând lângă o pal­
cheful să j6ce. Pierdu, der pierderea o pa­ să pot începe erăşî jocul. veste atât de potrivită cu locurile unde o mieră, mă aşedai la umbra ei. Şi ea era
siona şi mai mult şi pierdu şi a treia, şi a „De aceea, tinere, nu te uita la mare, povestesce. singură, ca şi mine:
patra di erăşî. Inzadar cercam acuma să decă ai pierdut. Fugi din aceste locuri cât A doua di plecai des de dimineţă la In vis o palmieră
o scap din ghiarele acestui joc. Nu-mi era mai curend. E uşor să sari în apă, der Nizza. La miadă-eji zăresce..
de bani, ci de aceea, că de când începuse cugetă, că cei-ce rămân în vieţă, pot păţi E singură pe-o costă
Când stai numai o jumătate de di
u
să joce, să schimbase cu totul şi nu se ca mine ! ~ aici, n’ai multe de spus despre Nice. Ca Fierbinte, şi jelesce...
gândea decât la joc. Pe mine mă iubea, Cât era de trist acest roman, pe care posiţie nu te încântă aşa de mult, ca Monte- Şi cum stăteam privind pierdut la
der ruleta o iubia şi mai mult. Cheltuind el mi-1 descrise cu multe amănunte; sfirşitul Oarlo; ca oraş mare şi mai puţin. Ceea-ce marea albastră, audii de odată un cântec.
banii, ce-i aveam la noi, am scris după povestirii lui mă făcu să rîd. Mă creduse atrage lumea aici, e vieţa cea fără de griji Era un orb şi o copiliţă, cari cântau un
alţi bani, cari în două dile erau pierduţi.
şi pe mine, că aşi umbla cu gânduri de şi plină de distracţie. Ar trebui însă să cântec provencal. Mehanic gesticula moşul
Fără soirea mea îşi vendu tote bijuteriile. sinucidere şi acuma vădându-mă vesel, petreci câte-va luni în Nizza, ca să poţi cântând, âr fetiţa îl acompania cu vocea
Der pierdu şi acei bani. Atunci se arunca adăogâ: vorbi despre acestă vieţa, nu o jumătate ei de copil. Era un duet bizar acesta. Era
în mare, lăsându-mî câte-va şire, în> cari
„Vedi, aşa îmi place, când te văd rî- de di, cum am făcut eu. Atunci ai merge atâta tristeţă în cântecul acela, atâta în
mă rogă să o iert, der pentru ea nu mai
cjend. Dă-1 dracului bani. Mergi acasă p>o- bucuros la Corso, căci ai cunosce pe cei ce predarea lui, era atât de trist moşnegul
esistă scăpare din acâstă patimă...
căit, şi părinţii te vor primi cu braţele se preumblă în trăsuri şi nu te-ai uita la cântăreţ şi atât de tristă copiliţă, care în­
„Decă mă vedi astăzi aşa cum sunt, deschise. Lasă marea, căci e rece! Vedi, trecători numai de dragul toaletelor luxose tindea în zadar mâna la trecători! Arşiţa
să sci, că ea portă vina. Nu o blastăm pen­ pe mulţi i am convertit dela morte, poves- şi a cailor frumoşi. In carneval ninge pe sorelui de amiadl alungă puţinii omeni de
tru pasul ce l’a făcut, o iubesc mult prea tindu-le romanul vieţii mele, şi toţi mi-au aici cu flori, atuncia e toiul petrecerilor. prin prejur la casele lor răcorose şi nimeni
tare încă şi acuma, decât să pot să vor­ mulţumit dise el cu voce gravă şi îmi Er după-ce câşlegii au trecut, omenii sunt nu mai rămâne în acestâ singurătate, decât
14
besc rău despre ea. Der cadavrul ei mă întinse mâna. I-am dat 5 franci. Ei îmi atât de practici, ca să mai sărbeze şi un palmiera ce-şl aplâcă visător foile, moşne­
ţine legat de acest loc. M’am învrăjbit cu mulţumi şi se depărta cjicendu-mî: „Să fie „post-carneval , care de multe-orl întrece gul ce cântă gesticulând mehanic, copiliţă
44
părinţii, cari m’au desmoştenit, pentru-că cu noroc! Dâcă voi câştiga mult, ţi-i dau carnevalul din post prin splendorea baluri­ care acuma plânge, şi tristu-ţî prietin
nu voiam să mă urnesc de aici. Ca să mă mâne înapoi înmiit l 44 lor şi a bătăilor de flori. Maiu 1898. Sextil.
pot susţină, începui şi eu să joc, pănă când Nu sciu adevărat e seu nu acest „ro- După-ce am cutreerat câte-va strade,