Page 35 - 1898-05

Nr. 10 2—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

unui ordin ministerial, aceste visite vor fi Nord guvern spaniol. grafia, părintele Domşa ne r6gă a Acolo însă au cerut concursul autori
în mare parte interdise. Acest ordin s’a da loc următorei întîmpinărî: tăţilor comunale şi împreună cu ajutorul
Din Madrid se telegrafeză, că noul
dat la propunerea d-lui vice-şpan al comi­ de primar dela Filescî, Dobre G. Tofan,
cabinet s’a constituit astfel: Sagasta pre­ Blaşiu, 15 Maiîi n. 1898. S. S. Mart. s’au îndreptat spre YădenI, apucând pe
tatului Braşov, pe basa raportului fisicului
şedinte ; Leon Gastillo afaceri esterne; Timoteu şi Maura. malul Şiretului spre Brăila pănă la Sireţel,
comitatens, fiind-că în 17 comune ale co­
Groizard justiţia; Pugcever finanţe; Cap - Preaonorată Redacţiune! Ca On. pu­ şi ajunşi la tîrla lui Negoiţă Mitru din
mitatului Ciuc graseză epidemia de vărsat. VădenI, jud. Brăila, zăresc peste apă caii
depon interne; general Gorear râs boiă ; Junan blic cetitor al „Unirei“ să nu fiă dus în
Oprirea are de scop a împiedeca, ca epi­ păscând şi trăsura.
marină; Gamazo, Jomerto instrucţia publică, erore prin recensentele din Nr. 19—1898
demia se fiă adusă, şi în Braşov. Ministrul Apropiindu-se ca la 100 metri, au
egricultură, comerciu şi lucrări publice, şi dela 14 Maiîi, publicat în rubrica „Biblio-
■de interne a ordonat, ca în acele comune vădut culcaţi lângă trăsură doi omeni;
Giron colonii. grafiă , crecjend cum-că „Filotea tradusă
u
u
din Ciuc, în cari s’a ivit boia de vărsat, tîlharul simţind, că este urmărit, se ridică
Dintre aceştia Casstillo a refusat pri­ de mine este scrisă cu ortografia pur eti­ de jos şi trage mai multe focuri de revol­
seu au fost caşuri în timpul din urmă, lo­
mirea portofoliului. mologică, Yă rog să espuneţî în proximul ver în apa Sireţelului.
cuitorilor din acele case, unde zac seu au
Nr. al stimatului d-v. diar, că „Filotea“ Primarul Simu, împreună cu Tofan şi
izăcut în timpul din urmă bolnavii de văr­ Anglia, America, Franţa şi Spania. cei doi miliţieni, apropiindu-se mereu, au
nu e scrisă cu ortografia pur etimologică,
sat, precum şi acelora, cari stau în atin­ Se anunţă din Washington, că relaţiile fost întâmpinaţi de glonţe de revolver, pe
gere mai apropiată cu locuitorii acestor anglo-americane devin din ce în ce mai carea precum n’a urmat’o pretutindenea cari le slobodia hoţul asupra lor. In acâstă
Părintele literaturei române Tim. Cipariu,
situaţie critică, primarul Sima şi Tofan
case, să le fiă strict interdis a visita Bra­ cordiale, pe când raporturile dintre Ame­ întocma nu o urmai nici eu. Urmai, pe cât s’au servit de puşca şi revolverul, ce aveau
şovul la Rosalii. Tot-odată ministrul de in­ rica şi Franţa nu răspund dorinţelor celor mă ajutară prea debilele puteri, ortografia cu ei.
terne face atentă poporaţiunea din Braşov, din Washington. Relaţiile dintre Franţa aşa numită etimologică; pentru-că nu mi-se După aceste focuri, hoţul trecu apa
că cel mai bun scut în contra vărsatului
şi America sunt aprope întrerupte, şi Ame­ vede lucru raţional şi mă dore inima a şi fiixându-şl lung urmăritorii lui, cădu în
este vaccinarea cu limfă. buruieni, era lovit. Ajutorul de primar To­
rica a protestat contra urcării tarifului va­ rumpe continuitatea cu trecutul aşa de
mal franees asupra câtor-va produse de bine întemeiat al limbei nostre şi al nu­ fan trecu apa călare, ca să pună mâna pe
Predici. Poimâne (Duminecă în 10 asasinul, care cu o mână se ţinea de iarbă,
import american.
Maiîi v.) va predica în Biserica Sf. Nicolae mitei ortografie, cunoscută de-altmintrea de er cu cealaltă se apăra cu un cuţit. Tofan
Se crede, că atitudinea Franţei este toţi cei ce se ocupă cu lectura şi scrierea repedindu-se asupră-i, îi pune piciorul pe
din Scheiii: părintele Dr. Vasilie Saftu.
a-se datora simpatiilor sale pentru Spania. de cărţi—tare dorind, şi făcui, ca „Filotea“ gât şi îl desarmeză.
Pe când Tofan se lupta cu hoţul, pri­
românescă să semene şi în cuvinte şi în
marul Sima se încerca să trecă apa cu o
Resbeiul ispano-american. Episcopul Majlath în Braşov. vestminte cu limbele surori romanice, er teică de adăpat vitele. Teica se răstornă şi
spre acesta nu aflai de acomodată ortografia
primarul Sima a scăpat cu ajutorul altor
Americanii desorientaţi. Episcopul romano-catolic al Ardealu­ cu sedile, carea mult puţin aduce cu orto­ omeni dela o morte sigură. Ajungând la
lui, precum am amintit, a sosit alaltăerl în grafiile slavice. Cea numită fonetică nu se hoţ, îl găsesce lovit în şale şi în piept; în
In timp ce escadra spaniolă de sub Braşov. Alaltă-seră ’i s’a făcut o serenadă pote urma, pentru-că am produce atâtea şale cu un glonţ de revolver.
conducerea admirarului Gervera face curse ortografii, câte văi, munţi şi câmpii sunt Luându-i interogatorul, cât a putut
cu torţe; erl episcopul a pontificat în bi­
pe Oceanul Atlantic nevădute de Ameri­ serica romano-catolică, cu care ocasiune a locuite de Români. Nu întrebuinţai neolo­ vorbi, a spus vre-o trei nume, apoi a de­
clarat pe tovarăşul său, că se numesc©
cani, aceştia pare că încep să şl piardă ţinut o predică în limba germană. După gisme, precum dice recensentul, ci cuvin­ George Loca Mocanu şi că el este omorî-
orl-ce punct de orientare în situaţia, ce a amedî, la veeerniă, episcopul a ţinut o alo- tele mi-le luai din graiul de tote dilele al torul lui N. Braţ şi că banii furaţi sunt la
devenit cam critică pentru ei. Americanii poporului, de prin scriitorii vechi ca Dositeu, el ; este în gazdă în comuna BaldovinescI,
caţiune în limba maghiară.
încep să piardă încetul cu încetul chiar şi In acestă alocaţiune a sa, adresată mai ales de prin cărţile bisericescl, din Dicţionarul jud. Brăila la Ştefan George.
speranţa, că vor pute să pună stăpânire tinerimei, episcopul se provocă la propria societăţii academice române dela 1871, der După o gonă pe o întindere de 7 ki­
pe insulele^Filipine, unde domnesce rescolă lui personă arătând, cum densul din copi- mai ales din scrierile celui mai mare filo­ lometri şi după al doilea asasin, care a
comis mai multe crudimî, rănind de mort©
După victoria dela Manilla, admirarul De lăriă simţi a o atragere spre cele bisericescl, log Tim. Cipariu, pe care ceşti de acum îl mai mulţi locuitori din acea comună, acesta
•wey credea, că n’are decât să-şi ridice de­ îi plăcea să mergă la biserică, să servescă dederă cu totul la o parte, pote cugetând, a fost prins şi atât de grav bătut de lo­
getul pentru-ca insulele acestea să cadă în ca „ministrant“ etc. Der tote acestea, dise că vor face ceva mai bun, ceea ce eu nu cuitori, încât starea lui este desperată.
braţele lui. Dâr s’a înşelat. Puterile lui pe cred; pentru-că acea ortografiă, cai’ea e Instrucţia se face în Brăila.
episcopul, nu le făcea din vre-o convin­
uscat erau insuficiente, er în insule nu pote gere, din vre-o devoţiune deosebită, ci mai aşeclată pe principiile fundamentale şi imu- Asasinii se numesc: cel omorît de
afla nimic sigur, arsenalele sunt gole, şi mult din obiceiii, însuşit prin modul cres- tabile ale limbei, aşa cred, că e mai fru- Tofan, Pauait Gheoca, er cel mutilat
George Loca din Târgu-Ocna; ambii au
resculaţii nu vor să-i dea sprijinul ce-1 aş­ cerei sale în familiă mosă, mai corectă, mai logică şi mai atră­ fost în puşcărie. Mortul Gheoca avea scris
teptau dela ei Americanii; dinpotrivă ei A sosit însă timpul tinereţelor şi cu gător©, şi de-odată şi mai de vieţă, nu nu­ numele său pe o mână cu iarbă de puşcă
s’ar păre mai mult dispuşi a-se supune ele patimile, cari au început a-1 copleşi, mai pentru Români, ci şi pentru străinii, şi de-asupra iscăliturei scris: „Doi ochi am
stăpânirii spaniole, care a început să le a-1 abate dela calea piosă de pănă acum cari ar vre să înveţe românesce, pentru iubit în a mea viaţă“.
facă tot felul de promisiuni şi favoruri. şi a-1 împinge spre rele. „Nu am fost un cari este şi mai uşoră de înţeles. De esem­ Victimele lui Loca, făcute în comuna
BaldovinescI, sunt trimise la spitalul din
Colonelul de artileră american Miqucl tînăr râu“, dise episcopul, „căci de-aşl sus­ plu cum e mai bine să se scrie: „pme“,
Brăila.
K
u
w
s’a sinucis chiar, fiind-că în arsenalul dela ţine acesta pote a-şl minţi, der s’a răcit „c7«we ,—■„«Hwe , „pe mine să vi la mine?
Oavite n’a aflat nici un fel de material de în mine simţul evlaviei şi al iubirei de ori: „pane“, „cane“, „mane , „pe mâne să
u
u
răsboiîi. Dumnedeu.“ vini la mine! Care din aceste două haine ULIMTE SCI El.
j
Scirile acestea au deprimat forte mult Atunci s’a întâmplat o mare nenoro- îi stă mai bine „Filoteei?" Londra, 19 Maiu. „Agentioi
a
pe Americani, mai ales, că guvernatorul cirei în sînul familiei sale. Tînărul conte D. E. Domşia. Reuter i-se anunţă din Cadix, ca
spaniol din Filipine, Augusti, a telegrafat Majlath (episcopul de acll) se bolnăvi greu, N. B. şi „Toma Kempis" şi „De se- întrega flota spaniolă stă gata de
la Madrid, că o mare parte a poporaţiunei suferind de plămâni. Medicii declarară, că nectutae“, traducţiunî, sunt scrise tot cu plecare. Flota, care are 10,000 de
aceeaşi ortografiă, der censorul se împie­ 6menî, va pleca la insulele Filinine.
resculate de Americani, s’a supus, şi căpe­ nu mai e scăpare. Părinţii voiră să-l tri­
deca numai de „Filotea“ mea, nu de ale
teniile resculaţilor i-au declarat, câ-1 vor mită în Italia, seu în alt loc la o climă mai Berlin, 19 Maiu. Rusia şi Japo­
celor tari, ci de a unui biet călugăraş dela
sprijini contra inimicului. căldurdsă, der medicii declarară, că nimic mănăstirea din Blaşift. nia vor protesta contra ocupării in­
nu mai pote ajuta. In mijlocul acestei ne­ sulelor Filipine de cătră Americani.
O nouă învingere a Spaniolilor.
norociri nu le mai rămase, decât rugăciu­ Prigonirea unor tâlhari îndrâsneţi. „Berlinei- Tagbltt“ află din Con-
Din Havanna se anunţă, că la 18 1. nea şi speranţa în Dumnedeu. Prin rugă­ stantinopol, că Turcia nu se va mai
w
c. mai multe corăbii americane au apărut ciuni el şi mamă-sa au implorat graţia di­ ţfiarul „Galaţii raporteză următorea opune la candidatura principelui
la Caibarien, spre ost dela Havanna. Cano- vină, care li-a şi ajutat. Episcopul are adî întâmplare: grecesc George, de guvernator al
a
nierele spaniole „Cortes , „Canto“, Intre- o faţă forte sănătosă, e sdraven şi voinic. Duminecă în dorile rjilei, un cârclu- Cretei.
r mar din Tătarca, jud. Covurlui, anume
a
u
pidia şi Valientc au plecat numai decât Sanghai, 19 Maiu. Japonesii au
ri Din acel moment al nenorocirei tînărul Ghiţă, venia pe drumul dela TulucescI, în-
din Havanna spre Caibarien, unde se aflau conte Majlath s’a întors ârăşî cătră Dum­ tr’o trăsură cu un geambaş de peste Prut, început erî evacuarea portului Vej-
corăbiile americane. Apropiindu-se de ele nezeu. pentru a cumpăra un cal din oraş. Dincoce Haj-Vej.
canonierile spaniole au tras asupra lor 30 Aducând acest esemplu din vieţai de cârciuma disă Bacalbaşa, li-au eşit îna­
■de focuri. Corăbiile americane s’au retras propriă, episcopul îndemnă pe credincioşi, inte doi individl, înarmaţi cu pusei şi cu­ NECROLOG Subserişii cu inimă frântă
cu pierderi. ca să se întdrcă la Dumnedeu pănă sunt ţite, cerându le bani; în timpul acela îi de durere aduc la cunoscinţă, că mult iu­
ajunge de urmă locuitorul Nicolae Braţ,
bita lor soţie, mamă, socrâ şi bunică Eva
Spaniolii stau forte bine 1a, Cuba. In încă sănătoşi şi să nu aştepte a trece prin din comuna TulucescI, care vădând cum Suciu nâsc. Schelegia, astăcli în 6 (18) Maiii
portul dela Havanna circulă fără de nici o „şcola amară“, prin care a trecut el. acei individl scotocea prin buzunarele că­ în etate de 73 ani şi în al 56-lea an al
piedecă corăbiile şi barcele lor, cari duc Zelosul episcop dela sosirea sa în Bra­ lătorilor, a început a striga la ei: „Nu vi-e fericitei sale căsătorii, şi-a dat nobilul suflet
ruşine obrazului, în diua mare desbrăcaţl
mari cantităţi de pesce pentru provederea şov este, înafarâ de biserică, conţinu ocu­ lumea, puneţi mâna pe ei omeni bunl“. în mânile Creatorului.
oraşului. Deja pănă acum provisiunile de pat cu spovedirea credincioşilor. N’a apucat bine să sfîrşescă vorba şi un Fiă-i memoria binecuvântată!
alimente sunt aşa de considerabile, încât glonţ ajuns la deşert îl doboră la pământ. Lipova, 6 (18) Maih 1898.
Iosif Suciu, paroch, ca soţ; Anastasia
oraşul pote să resiste pentru lung timp unei Apoi au luat 200 lei dela cârclumarul Tempea n. Suciu, ca fiică; Silvius Suciu,
blocade. Ceva în cestlunea ortografiei. Ghiţă, şi trăsura cu patru cai, şi s’au făcut
nevăzuţi. subsecretar ministerial, ca fiiu; Paul Tem­
O soire telegrafică din Few-Yorh spune Părintele iero monacii Damian După comiterea crimei, jefuiţii s’au pea, paroch şi vicar protopopesc, ca gi­
că Americanii nici nu se pot gândi la o E'iă Domşa din Blaşiu, precum am îndreptat spre comuna TulucescI, şi au dat nere; Elena Suciu năs. Şerban, ca noră;
-espediţiă, pănă cătră tomnă, în Cuba seu mai amintit, a tradus pe românesce de scire primarului acelei comune, anume Aurelia Poruţiu născ. Jurma, cu soţul ei
Ion Sima. Era la orele 5 dimineţa. Prima­ Emil Poruţiu, jude reg. ca nepoţi; Sil­
Filipiue. „Filoteas6u „Introducere lavieţapiâ
ii
rul inarmându-se, a luat cu densul doi mi­ vius Suciu, Aurel Suciu, Ioan Iosif Suciu,
de S. Francisc de Sales. Opul tra­ liţieni, şi s’au îndreptat călare la locul ca nepoţi.
Demon,straţiă contra lui Mac Kinley.
dus în românesce p6rtă clausula a- unde s’a comis crima. După ce făcu pri­
u
Lui Daily Mail din Londra i-se probârei Consistoriului metropolitan mele cercetări şi vădu cadavrul nenoroci­ Proprietar: Dr. Aurel Murcşianu.
n
.anunţă din Washington, că poporaţia ora­ din Blaşiu şi printr’o circulară, Es- tului Braţ, care-şl dădea sufletul, au purces Redactor responsabil: Gregoriu Maiou*.
în urmărirea asasinilor, pe urmele trăsurei.
şului începe a-se turbura contra lui Mac celenţa Sa Aletropolitul Mihaiy re­
Ajunşi la Vadu lui Traian lângă Şiret, la
Kinley. O mare mulţime de popor s’a adu­ comandă cu căldură clerului archi- tîrla de oi a primarului D. Costin dela In­ Medic român In Karlsbad.
nat alaltăerl înaintea palatului preşedin­ diecesan şi familiilor creştine, ca se dependenţa, află acolo, că criminalii au Medic universal
telui, cerând să se arete preşedintele. A şi-l procure. (Se p6te procura dela cerut mâncare şi nu li a dat.
■trebuit să fiă recuirată poliţia, ca să facă traducătorul cu 1 fl. 50 cr.) Continuând drumul spre Şerbescî, Dr. ITicolae Comşa.
ordine. Spiritele sunt forte iritate contra In urma unor observări, ce ’i, s’au oprit la cârciuma Traian-Veehiii, şi
lui Mac Kinley, şi cercurile oficiose sunt s’au făcut traducătorului din partea după-ce au beut puţin vin pentru a se în­ K A R L S B A D ,
tări, s’au pus din nou în urmărirea tâlha­ Weinhans, Sprudelguss»'.
ifdrte îngrijate de siguranţa personei lui. „Unirei“ în ceea ce privesce orto­ rilor spre Serdaru. CS3GE3GGEIGGGGGEE8I OOE£3S3£3E3E>CGG£313E3£S9