Page 37 - 1898-05
P. 37
REDACŢIUXEA, „gâzeta“ iese în flgcare }i,
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI-, pe sAse luni
6 fl., pe troi luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franoî. pe s6se
INSERATE so primesc la AD- luni 20 fr., pe troi luni l6 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 francT.
următorele Birouri do anunolurl: Se prenumorâ la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augonfeld & Emerloh Lesner, afară ţi la d-nii colectori.
Holnrloli Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşov
InBudaposta: A. V. Goldber- Admmistraţmnea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Barnat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg; Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond pe o colonă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
si 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl____Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. seu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 103.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 10 (22) Maiii.
Cum suntem „liberi"? Der decă ar fi aşa, de ce acea Revista politică. acest ilustru bărbat al lor. Memoria
nenorocită lege s’a numit şi se nu- lui Gladstone va rămână în veci
In septemâna acesta gândirile mesce „legea pentru egala îndreptă înăuntru sepetrec lucruri însem scumpă tuturor celor asupriţi.
tuturor Românilor, pătrunşi de iu ţire a naţionalităţilor ?“ nate, cari însă sunt în parte mare
birea de neam şi de credinţa în Nu voim însă acum să vorbim încă tăinuite. R6ta maşinei dualiste
viitorul naţiunei nâstre, au fost în mai pe larg despre acesta întrebare, ' a îhceput se scârţăe tare. De-ocam- Serbarea dilei de 3 (15) Maiu.
dreptate asupra trecutului şi a fap ci am atins’o numai ca să dovedim, dată guvernele austro-ungare se si Voim sg arătăm arjî asupra modului
telor premergătorilor în lupta pen că în adevăr numai liberi nu suntem lesc a face destul trebuinţelor sta cum s’a serbat de rândul acesta de cătră
tru libertate, pe umerii cărora s’a ac|î noi Românii de sub stăpânirea tului de pe o di pe alta, delegaţiunile Români diua de 3 (15) Maiu 1848, care a
ridicat generaţia nostră de astăjî. lui Banffy.. Şi ca nu cumva să mai sunt adunate la Pesta, oa să voteze fost, este şi va fi pururea una dintre acele
Inimele nâstre s’au înălţat la rea stea cineva la îndoâlă în privinţa cheltuelile comune şi încă nu se dile mari în istoria poporului român, ce
mintirea (ţilelor măreţe din săptă acesta, guvernul şi organele sale au scie, ce şi cum se vor mai întârce prin secoll va fi amintită şi serbată de tot
mâna luminată a redeşteptări nâs- făcut tot, ce numai li-a stat în pu lucrurile în ce privesce aceste afa sufletul românesc.
tre naţionale de acum cincî-cjecî de tinţa, ea să împedece orî-ce manifes ceri comune, adecă pactul dualist. JPres.sa română şi 3 (15) Maiu.
ani. tare liberă a sentimentului nostru De rândul acesta a cerut ministrul
Nu di a fost dat să serbăm naţional şi ca să dovedâscă lumei, de răsboiii cu 30 de miliâne mai Ou prilejul aniversării a cincî-decia
0
aceste 4d de scumpă amintire în că cincî-cjecî de ani după desfiinţarea mult pentru trebuinţele armatei şi a lui 3 (15) Maiii 1848 întregă pressa ro
libertate, pentru-că cu tote jertfele iobăgiei, naţionalitatea Românului a delegaţiunile le vor vota, cu tâte că mână politică de dincoce — cu escepţiunea
aduse, cu t6te stăruinţele şi luptele ajuns mai rău, decât a fost în vre nu vor sci pentru ce, căci numai „Telegrafului Român“ din Sibiiu — a de
pentru isbânda sfintei nâstre cause murile de servitute, căci atunci era membrilor sub-comisiunei li-s’a co dicat articulî elogioşl aniversării dilei.
u
în timp de-o jumătate de veac, nu tolerată (suferită), acuma însă nu mai municat în secret, pentru ce trebuinţe „Tribuna din Sibiiu a apărut pe faţa
ne bucurăm acji de libertate, şi am este nici tolerată, ci prigonită pe se cer acele miliâDe. întâia de jumătate incadrată în colori,
ajuns din nou acolo, unde se aflau tâtă linia. * având în frunte următorul text:
„Omagiu profund memoriei scumpe a
premergătorii noştri, cari folosindu-se De s'ar fi întărit în 4il l aces Soirile ce sosesc despre mersul i
0 0
de cuvintele vestitului scriitor fran- tea, în cari am simţit amărăciunea resboiului dintre Spania şi America bravilor Români, cari au condus în luptă
ces Lamenais (Lamene) — îşi cjiceau : cu atât mai tare, cu cât mai scumpă sunt în timpul din urmă mai bune poporul deşteptat la nouă viaţă.
„Paserile ceriului şi chiar gân- ne este memoria epocei de reînviare pentru Spania. Nu se scia ce-i cu „Admiraţiune eternă entusiaştilor
găniile se adun, ca să facă împreună naţională, de s’ar fi întărit, cficem, escadra spaniolă, menită să apere apostoli ai ideii naţionale, cari pe Câmpul
aceea, ce nici una din ele n’ar pută in noi convingerea, că dâcă am fost insula Cuba. Acum se vestesce de Libertăţii ne-au înscris în istoria nemului
strălucita di de 3 (15) Maiii 1848.
face singură. Puteţi să vă adunaţi, condamnaţi se suferim acji atâta odată, că acâsta escadră a ajuns la
ea să tractaţi împreună interesele umilire, vina a fost în mare parte insula Cuba. Americanii cred, că „Victimelor tirăniei şi martirilor liber
vostre, ca să apăraţi drepturile vâs- şi a nostră, fiind-că n’am sciut se eşind la ivâlă flota spaniolă, ea e tăţii, veclnică şi glorosâ pomenire, ca vot
tre, ca se dobândiţi âre-care uşurare fim în tdte şi pretutindeni strîns gata să primescă o bătălia pe mare solemn de a ţine neclintit la credeul po
la necazurile vâstre? Apoi decă nu uniţi în lupta de apărare a limbei cu flota lor. Se mai 4^ > că din litic confirmat prin jurământul celor 40,000
c0
puteţi, cum sunteţi liberi ?“ şi naţionalităţii nâstre ! De ni-ar fi causa sosirei flotei spaniole dom- şi sfinţit cu sângele şi chinurile de martir
Cum am şi ti liberi noi a<ţî, adus aceste cjile acea reculegere su- nesce mare însufleţire în Havanna. ale înaintaşilor de acum o jumătate de
w
când fisolgăbirăul dela Blaşiu ne fletâscă, de care avem atât de mare In Madrid s’a format un nou secol .
spune, că aşa-i porunca dela stăpâ lipsă în momentele de faţă ! De ne-ar ministeriu tot sub preşedinţa lui Foia bisericescă-politică din Blaşiu
u
nirea uDgureseă, că de aci încolo nu fi făcut purtarea adversarilor noştri Sagasta. „Unirea , publică de-a latul paginei prime
le mai este ertat Românilor se se să înţelegem măcar acum, că nu * un articul festiv în amintirea dilei de 3 (15)
06
adune ca Români pentru interesele mai e timpul a ne slei puterile na Englitera se afla în mare doliu. Maiii. Etă ce (Ţ între altele:
„Binecuvântată şi lăudată să fii, di
naţionalităţii lor? ţionale în certe şi ne’nţelegeri, ci Unul din cei mai mari fii ai ei, ves mărâţă de 3 (15) Maiă 1848! Ţie a fost
Căc.î vă aduceţi aminte, că toc mai mult ca ori şi când se cere să titul bărbat de stat W. Gladstone a
s
mai aşa s’a cji în hotărîrea, prin ni-le încordăm şi să ni-le avântăm răposat alaltăerî, în etate de 88 de dat, să vedî cea mai grandiosă adunare a
nemului românesc din Transilvania. Tu ai
care s’a oprit adunarea eonchiămată la înălţimea cerinţelor grelelor nâs- ani. Glaclstore a fost amicul liber
întrunit pentru prima-oră tot ce poporul
la Blaşiu pe 3 (15) Maiu, „că adu tre lupte. tăţii popârelor, cu o inimă largă.
român avea mai bun şi mai ales, fără deo
nări de popor, la cari e convocată Volnicia, sub ale cărei lovituri ge El a fost amic şi României şi i-a
sebire de clasă şi confesiune: pe păstoi'ii
numai o naţionalitate din patriă, nu mem astăcjî, nu o vom putâ înfrânge, stat în ajutor în luptele saie pen
înţelepţi, pe cărturarii cumpătaţi, pe tri
44
se pot permite , şi pentru a sprijini decât numai, dâcă tâte încercările tru unire şi independenţă. Ro
bunii înfocaţi şi pe ţăranii treji şi cu
acesta se provăcă chiar la legea de ei de-a ne desbina şi împrăştia se mânii , ca mulţămire, i-au dat
minte ...
naţionalitate, cjicend, spre rîsul lu- vor lovi de zidul puternic al unirei, titlul de cetăţân român. Der şi lup
„In aceste dile rele şi grele tu sin
mei, că acâstă lege „nu permite, ca ce legă cuget cu cuget, simţire cu tele nâstre ale Românilor de dmcâce
cetăţenii să se pătă organisa pe basă simţire. le.a întimpinat cu simpatiă „marele gură verşi bucurie, mângăere şi sperare în
de naţionalitate . bătrân cum numiau Englesii pe sufletele nâstre, di de mare sărbăt6re na
14
11
ţională !
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Un glas atuncea se ridică, „Celor ce vreau prin asuprire Ceva despre Pintea vitezul.
Mulţimea în loc se liniştesce, Pe noi seu alţii să-i supună,
Ca trăsnet aerul despică Noi zid să fim de ’mpotrivire, De Ion Pop Reteganul.
Pe „Câmpul fibertăţei“. Cuvântul magic ce-’l rostesce: Să ’nfrângem lupta lor nebună. MOTO : Aci e ţâra basmelor
Ce ’ngân’a nostră minte
Prin fremetul fantasmelor
Din munţi şi văi, de pe câmpie „De vreţi să se vesteseă ’n lume „Din piept credinţa să nu rnâră, Din timpi de mai ’nainte.
Yenit’au cete de Români, De ţînta nostră şi-a dreptăţei, Nici legea nâstră s’o schimbăm,
Se jure totî într’o frăţie, Să dăm acestui loc un nume, A limbei falnică comâră
Că robi nu sunt, nici vrău stăpâni. Să-i 4i 00m „Câmpul libertăţei“. Noi cu sfinţenie sfii păstrăm. Ardealul este ţâra poveştilor şi
a minunilor, cum nu mai este alta
„Când le vom perde noi pe ele,
Suflarea ’ntrâgă românescă „Juraţi cu foţi, că nu veţi frânge ţeră sub sâre; numai în Ardeal a
Pe câmp acum s’a adunat, Un jurământ solemn şi sfâut, Lucâfărul nostru s’a dus. — putut trăi Elena, cea mai frumosă
Şi nu-fi Român să n’o privescă Cât timp vom fi noi fraţi de sânge Şi ce’-i un cer fără de stele? femeia cu perul de aur, după care
Cu ochiu ’n laoreuil înmuiat. Şi drepţi stăpâni pe acest pământ. Şi ce-’i un sdre-odat’apus ? Arghir, fiul regelui Acleton, era se-şî
pună capul; în Ardeal şi-au avut lo
„Juraţi acum toţi într’o limbă caş 4înele, bălaurii, priculicii, stri
Un semn tăcere poruDcesce, „Treimea martoră ne fie Că robi n’om fi noi la străin. — goii, moroii, ielele, frumuşelele, şi
Şi s’a sfârşit orl-ce cuvânt, Acum când noi aici jurăm Un şoim în vrabie nu se schimbă, din Ardeal s’au 4us în alte ţerl,
O rugăciune se cetesce Credinţă cătră ’mpărăţie Nici bradul nu se face spin“. după ce aici nici nu le mai cuprindea
Şi toţi se plecă la pământ. Şi tronului toţi ne ’nchinăm.
locul. In Ardeal au trăit şi uriaşii,
A. dis, şi întrega adunare acei ciclopi, cari călcau de pe munte
„Amin din patru părţi răsuna „Un singur gând să ne însoţeseă: Privirea cătră steg îndreptă, pe munte, din cari unii, ca Strîmbă-
44
Pe loc ce corul a tăcut, Tot ce-’i minciună să zdrobim, Şi toţi din piepturi strigă tare: lemne, Sfarmă-pietră, Clătină-munţii,
44
Şi mici şi mari, toţi împreună, Dreptatea ’n veol să ne ’ncălcjescă, „Jurăm, căci lupta n6stră-i drâptă . Setila, Fâmetea pământului, Tintilă
De trei orî cruce ’şi-au făcut. Pe cei vicleni să-fi osândim. Ovid Densuşianu. şi alţii, erau spaima lumii; er alţii,
