Page 38 - 1898-05
P. 38
Pagin 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Ni, 103—1898.
„Ne bucurăm, căci tote încercările vin mai lung timp. In locul Românilor „rescula“. In cldele de 13, 14 şi 15 Maiii T. Cipariu, a poetului Andreii! Mureşianu
11
viclene de cincl-decl de ani, de a-ne face au „serbat fisolgăbirăul cu oficerii, cari totă atenţiunea gendarmeriei a fost îndrep
etc. etc.
accesibili pentru idei distrugâtore, dis îşi petrecură la „Univers cu musică până tată asupra Moţilor. J\’a fost dor biserică Serbarea în Bucurescî. Dumineca di
11
preţuite şi zădărnicite au fost de po cătră cjiuă. în Munţii apuseni, în care sluşba dumne mineţa s’a sâvîrşit în biserica Zlătari un
por, şi minţile nostre sunt şi astădl Braşov. In amintirea dilei de 3 (15) deescă să se fi îndeplinit fără fiinţa de faţă parastas întru pomenirea celor 40,000 de
luminate de ideile, cari insufieţiau pe cei MaiQ, un număr insemnat de membri ai a gendarmilor.
Români adunaţi la Blaşiă. Un mare public
adunaţi în Câmpul Libertăţii, er inimile societăţii braşovene s’au întrunit la o cină Sebeşul-săsesc. Pe diua de 3 (15) se afla de faţă. După sfirşitul parastasului,
nostre încăldite de sentimentele naţionale, comună în presăra dilei, în casa de tir de Maiii era proiectată aici o petrecere cu joc.
lumea merse în procesiune 1a grădina Cismi-
de cari palpitau inimile lor. sub „Tâmpa , serbând împreună aniversarea Căpitanul oraşului însă a oprit petrecerea. giu. Se formase un uriaş convoiă în fruntea că
11
„Ne mângăem şi sperăm, căci în po memorabilei dile. Petrecerea a decurs în Românii, indignaţi în sufletele lor, s’au în ruia mergeau membrii comitetului central
porul nostru s’a conservat trupul venjos, frăţescă armoniă, între toaste, cântări şi trunit pe la familii, ca să serbeze astfel,
al Ligei, urmaţi de diferite societăţi cu
moravurile simple şi curate şi mintea treză, musică naţională. ca odinioră creştinii prin catacombe, amin drapele, două musicî etc. La ora 2 d. a.
şi tot mai mult s’a întărit în el consciinţa Tot Sâmbăta trecută s’a adus un fru tirea dilei de 3 (15) Maiii. cortegiul ajunse la şosea; aici era ridicată
naţională. mos şi meritat omagiu de pietate şi recu- Oradea-mara. întregă tinerimea s’a o tribună, pe care suindu-se oratorii rend
„Conduşi de farul luminos. împlântat noscinţă nemuritorului nostru poet Andreiu dus în corpore la biserică. Sera un număr pe rend, au ţinut cuvântări asupra însSm-
înainte cu cincl-decl de ani pe Câmpul Mureşianu. Mai multe domne române din însemnat de tineri s’au întrunit la „Arbo
nătăţii jilei. Meetingul s’a sfîrşit la 5
Libertăţii dela Blaşiu, vom trece întregi Braşov au pus pe mormântul şi monumen rele verde , unde au petrecut în discursuri ore d. a.
11
prin tote primejdiile de pe marea agitată tul poetului cununi de laur şi stejar, vrând şi cântăi'I. De aici au trimis câte-o tele
Conform programului, sera s’au ţinut
u
de suflarea violentă a protivnicilor, şi vom ca în acest chip să-şi manifeste stima şi gramă de salutare „Gazetei Transilvaniei
la Ateneu două conferenţe asupra cestiunei
14
ajunge de sigur la limanul mântuirii . veneraţiunea faţă de memoria luptătorilor şi „Tribunei . Telegramele acestea însă n’au naţionale. Prima conferenţă a ţinut’o d.
u
noştri. După încununarea mormântului, o sosit la destinaţia lor; se vede, că ele au
Jf)Vua de 3 (15) Maiii la noi. Ionel Grădişteanu, arătând însemnătatea
deputăţie de dame s’a dus la casa domnei fost confiscate După acesta s’a redactat ce-o are pentru regatul român elementul
In vederea dilei de 3 (15) Maiu gu văduve Susana Andreiu Mureşianu, pentru a un protest contra oprirei adunării convo
vernul unguresc a luat t6te măsurile, ca esprima veneraţiunea şi recunoscinţa da cate la Blaşiă. , românesc din Transilvania. Al doilea con
ferenţiar, d. Barbu JDelavrancea, a arătat im
acestă mare şi însemnată di în istoria melor din Braşov faţă de memoria ferici Bistriţa. Biserica română din Bistriţă portanţa istorică a (jilei de 3 (15) Maiă,
nostră naţională, Românii se n’o potă tului său soţ. a fost plină de popor Duminecă. Şi aici, vorbind şi despre luptele seculare, ce le-au
serba. El nu numai că a oprit ţinerea adu Sibiiu. Aici s’a făcut un frumos act ca şi în alte părţi, Românii au fost spio purtat Românii pentru păstrarea naţiona
nării de popor convocată la Blaşiu, der a de pietate în diua de 3 (15) Maiă la mor naţi şi în biserică, unde a asistat un comi
sloborjit asupra Românilor paclnicl întregă mintele noutăţilor I. Papiu Ilarianu şi G. sar de poliţie, care urmăria cu mare aten lităţii lor.
Serbarea s’a sfîrşit la 11 ore sera, şi
garda sluşbaşilor sei de prin comune, oraşe Bariţiu; damele române au împodobit mor ţiune tot cuvântul rostit de preot. mulţimea s’a depărtat intonând în cor
şi comitate, pe toţi spionii şi denuncianţii mintele acestor luptători pentru causa ro Doştat (lângă Alba-Iulia). In biserica „Deştâptă-te Române .
11
de tot-felul, ca să urmărâscă chiar şi cei mai mânismului cu câte-o cunună de frunde de
neînsemnaţi paşi ai Românilor, să înăbuşe, laur şi flori naturale. din Doştat, la care a servit părintele I. In laşi serbarea dilei de 3 (15) Maiă
decă e lipsă chiar cu forţa armată, orl-ce ATbon, au asistat de asemenea spioni ungu- a fost tot aşa de împunătore şi însufleţită.
— Din mulţimea de scrisori şi raporte La biserica sf. Spiridon s’a ţinut un paras
manifestare a nostră cu caracter naţional resel. S’au servit şi trei parastase dela fa
ce am primit despre serbarea dilei în dife milii private întru pomenirea morţilor lor. tas în memoria eroilor şi martirilor români
românesc. Etă ce s’a petrecut în diua de ritele părţi ale Ardealului, Bănatului şi.,păr
3 (15) Maiă şi în presăra dilei, la noi : ţile ungurene, tote vorbind despre cli de După liturghie poporul avea să ese în pro dela 1848/49. După săvârşirea parastasului,
ua
cesiune la câmp pentru sfinţirea apei. Nisce s’a format un cortegiu imposant, care în
Blaşiu. Aici stăpânirea a concentrat 3 (15) Maiii, estragem aici următorele:
mici sluşbaşl însă încercară să-l oprescă frunte cu 7 stindarde purtate de studenţi
nu mai puţin ca 600 de soldaţi înarmaţi, Cluşiu. Tinerimea română din acest dela procesiune, dâr poporul nelăsându-se şi intonând „Deştâptă-te Române a pur
11
cavaleriă, pedestrime şi gendarmeriâ. Totă cuib al şovinismului unguresc încă a ser înfricat, procesiunea s’a făcut. ces cătră statua lui Ştefan cel Mare. întreg
noptea de Sâmbătă spre Duminecă, intră bat după putinţă amintirea dilei. După st. A doua c[i c® să vedi ? Preotul Albon publicul se aduna în jurul statuei, înaintea
rile ce duc în Blaşiu au fost pădite de liturgie, la care au servit trei preoţi şi un a fost ridicat din locuinţa lui de trei gendarml, căreia era ridicată o tribună. Aici luară
miliţiă, care nu lăsa ca omenii să între diacon, er cântările le-a esecutat corul ti şi arestat l’au dus la Alba-Iulia, învinuit cuvântul între alţii d. profesor de univex--
în istoricul orăşel în grupuri mai mari, ci nerime!, — s’a ţinut o şedinţă festivă. fiind, că a făcut „agitaţiune prin rugăciuni sitate Aron Densuşianu, în numele Ligei.
11
numai unul câte unul. In chipul acesta au După deschiderea şedinţei s’au declamat în biserică. Gendarmii l’au dus diua mare Cu voce mişcată d. Densuşianu făcu isto
putut străbate în Blaşiu şi cei 50 de Moţi poesiile ocasionale „Glasul unui Român , prin Alba-Iulia spre scandalul poporului şi ricul dilei de 3 (15) Maiă, arătând, că da
11
dela Albac, cari plecaseră din mare depăr „Deştâptă-te Române , „Cătră martirii din batjocura streinilor. A doua cji preotul a toria tuturor Românilor este de-a pune tote
11
tare, ca să fiă de faţă la adunarea despre 48“. Corul tinerimei a esecutat cântări na fost liberat. Etă începutul de nouă prigoniri silinţele şi jertfele pentru triumful causei
a cărei oprire ei nu aflară decât pe drum. ţionale, er unul dintre tineri a cetit o di sălbatice contra preoţimei nostre. românismului.
Duminecă dimineţa s’a făcut liturghia sertaţie despre „Trecut, present şi viitor . Sfirşindu-se vorbirile, cortegiul cu
11
Serbarea de 3 Mala în liomânia.
fără nici o solemnitate mai deosebită, după După arniadl şi sera s’au ţinut două con musică în frunte şi cu „Daşteptă-te Ro
cum se aştepta amăsurat însemnătăţii merelui veniri In România serbarea clilei de 3 (15) mâne cântat de mii de cetăţeni, s’a în
11
eveniment, ce s’a petrecut înainte cu 50 de Deşiu. La sluşba dumnedeescă în bi Maiă s’a făcut cu mare eutusiasm aprope dreptat spre piaţa „Unirii , unde ajungând,
11
ani în mănăstirea Blaşiului, pe teritoriul şi serică a fost de faţă şi vice-căpitanul ora în tote oraşele regatului. musică intoxxâ „Hora Unix’ii de V. Alexan
u
pe câmpia acestui orăşel. Nici un parastas, şului, ca să controleze tot ce se petrece, Tote foile de dincolo au dedicat me dri, pe care publicul o juca cu mare en-
nici o rugăciune de amvon, nici amintiri şi să împiedece orl-ce manifestaţia a po moriei clilei celei mari de redeşteptare na tusiasm.
şi cetanii pentru odihna sufletelor celor ce porului. ţională, articull elogioşl şi mişcători. Unele După amiacjl la 2 se ţinu un mare
şi-au jertfit averea şi viaţa în anii de grele In tote bisericele din ţinutul Deşiului diare au publicat şi portrete de-ale luptă meating în aula Universităţii, la care au
încercări. Presiunea şi terorismul au fost s’au presentat în aceea di sluşbaşii guvernu torilor dela 1848; „Epoca a adus două vorbit mai mulţi oratori.
11
aşa de mari în acea di la Blaşiu, încât ti-
lui: notari, vicenotarl, matriculanţî, primari, portrete, între cari a lui Avram Iancu. Din In Craiova. Frumosă şi entusiastă a
nerimei şcolare i-a fost oprit a eşi la etc. ca să controleze pe preoţi, că ţin pa incidentul serbării s’a tipărit în mai multe fost serbată diua de 3 (15) Maiă în Craiova.
strade, nici preoţii, nici profesorii nu s’au rastase ori nu? mii de exemplare un cliar ocasional festiv, Des de dimineţă oraşul era frumos deco
vădut pe uliţl, ori în loc public. Turda. Aici de asemenea a asistat la numit „Câmpul Libertăţii . Acest cjiar, ti rat şi înfrumseţat cu stegurî, cu covore şi
11
Tuturor otelierilor şi birtaşilor li-s’a sf. liturgie căpitanul poliţiei, urmărind cu părit în format mare, pe hârtie fină, cu verdeţă. Solemnitatea s’a început la ora 8
dat aspră poruncă din partea solgăbirăului, mare băgare de sâinâ tot ce se petrece în prinde între altele portretele şi biografiile a. m. px-in serviciu divin pentru odihna su
ca trei cjil® de-arendul, Sâmbătă, Duminecă biserică. lui Avram Iancu, Simion Bărnuţiu, a ar- fletelor martirilor căduţl în 1848/49 în
şi Luni, se închidă localurile lor la 11 ore Câmpeni. întreg ţinutul Câmpenilor a chiereilor de pie memorie Şuluţiu şi Şaguna, lupta pentru libertate şi naţionalitate. Erau
sera. Astfel Românilor li-a fost cu nepu fost inundat de gendarml. Se temeau cei a prefecţilor de legiuni Vasilie Moldovan de faţă la serbare tote societăţile şi cor-
tinţă a-se întruni chiar şi la un pahar de cu consciinţa necurată, că Moţii se vor şi Axentie Severu, portretele lui G. Bariţiu, poraţiunile din Craiova cu stindardele lor;
ca Buturugă cât o nucă, Omul cât De bună semă, că alte cjeităţî şi amorose, can înse, venind aci, sunt în casă, de tot sufletul o cu
şchiopul — barbă cât cotul. Dracul, au avut Dacii, antecesorii Romani s’au încuscrit cu ale Dacilor şi au nună, că decă ea face ca cununile
Smeul şi alţii ca ei erau de rîsul lu lor din aceste plaiuri, şi alte cjeităţî procreat cjeităţî noue-nouţe, nici ita se stee pe casă, atuncî nici unul din
mii, pe când un Fet-frumos, o Ileană au adus Romanii din ţările de unde lice, nici dacice, ci cjeităţî proprii ei nu more în acel an; er acela, a
(Cosînzană), Cap înflorit, Omul cu veniră; alte cjeităţî au adus Săcuii şi românescî ardelenesc!. Tot ast-fel cărui cunună a căcjut de pe casa, va
cap de florî şi cu trup de cingetorî, altele Slavii, er cjeităţile înfiorătore s’a întâmplat mai târcjiu cu cjeită- muri; decî ea-i o cjeitâte bună, care
apoi sfânta Joi, sfânta Vineri, sfânta ale Saşilor teutoni, mai târcjiu ve ţile aduse de Secui, Ungur! şi Saşî. prepareză pe om de a se gândi la
Duminecă ş. a. erau pentru binele niţi aci, sunt erăşî altele. Ueităţile Secuilor sunt resbunătore, ce are de făcut, când ’i-se apropie
şi fericirea lumii. Dacii vor fi avut nescarî Z i Înfocate, lesne se aţâţă, ca cocoşii; mortea Ea-i o fată forte frumosă,
e -
S’ar întreba cine-va, cum de tăţî răsboinice, gata de atac, jcăcî ale Saşilor sunt mai necăjite şi dec! cu per de aur, vecjî bine, cu ochii
vine Ardealul patria atâtor cjeităţî în luptă continuă au trăit ei aci, cu mai precaute, der şi mai avare în mierii ca florea grâului, apoi albă,
deosebite? Cum încap lângă daltă natura şi cu productele ei; lupii şi daruri, sunt cjeităţî de-ale nordului; Domne, ca caşul. Fet frumos e alb
uriaşii cu dinele? Fet-frumos cu Bu urşii cei mulţi ţineau pe vechiul ale Ungurilor sunt tot sraei şi uriaşi, şi el, dâr alb ca laptele:
turugă? Sânta Joi cu Mârţolea? Dac tot cu arma în mână, er clima car! vor numai se stăpânescă cu pu Ochişorii lui
Sfântul S6re cu Buricul pământului? şi firea pământului, nefiind din cele terea din „ curţile lor; deităţile Mura câmpului,
11
Der nu ne vom mira nicî-decât, mai prielnice, au trebuit să lucreze acestor neamuri sunt torturătore, de Sprâncenele lui
decă vom lua în considerare, că: şi asude mult pănă să aibă cu ce ele are omul numai frică, der nici Spicxxl gx-âului,
Poporele, car! locuesc acjî Ar trăi; trebuia der, ca Dacul să fiă odată iubire şi încredere, ca de Zei Musteciora lui
e
dealul şi a căror fantasiă e plină harnic şi răsboinic, er c[ ^ăţile lui tăţile sudului, de cjeităţile Românului, Pena corbului.
de cjeităţî şi fiinţe supra-umane, au asemenea, de-6re-ce fiă-care popor pe care le iubesce şi cinstesce, le Acesta s’a schimbat în decur
avut deja la venirea lor aici cjeită îşi are cjeităţile după cum îl trage aduce jertfe. Aşa d. e. Uena Cosin- sul vremei şi a devenit din Fet-fru
ţile lor, proprii ţărilor de unde ve firea şi imprejurările, între carî tră- tena (Cosinzana) cea adusă din Italia, mos loan Sântic.1, nânaşu 'ui Dum-
niră, şi la venirea lor aci pe lângă esce. e atât de iubită poporului nostru, ne<jeu, pe care-1 pomenesce poporul
cele ce le aduseră cu sine, mai aflară Romanii la venirea lor aci au cât pană în cji de acj! o cinstesce în colindele dela Crăciun ş ’ Anul nou.
1
ua
şi aci cjeităţile ţinutului acestuia, adus cu sine cjeităţî de ale sudului, cu cunun! de fior! galbine (Sânziene) Precum în io.ntaşia .şî are po
Zeităţile poporelor, ce aci trăiau. de cele blânde şi frumose, molatice şi adecă cu atâtea, câte „suflete 41 porul monstruosităţî rele şi cjeităţî
