Page 39 - 1898-05

Nr. 103—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

elevii tuturor seolelor cu profesorii lor; d-1 Br. Criclevici, care îu cuvinte alese sa­ vitatea lui Petru Maior, Şincai, Clain-Mi- pentru representanţii familei Hormuzachi
toţi deputaţii şi senatorii Doljului ş. a. luta societatea întrunită, arătând însemnă­ cul, G-eorge Lazar, Horea, Cloşca şi Cri- şi vrednicul profesor de universitate Sbiera.
După. serviciul divin d-1 deputat Ciocazanu tatea serbării în deosebi pentru Bucovina. şan, apoi Bărnuţiu, Pummul, Andreifi Mu- Acum se acordă din nou cuvântul
a arătat într’un strălucit discurs însemnă­ S’a cântat apoi imnul naţional „Deşteptă te reşianu etc. d-lui profesor :
tatea cjilei de 3 (15) Maifi 1848. Românea cărui strofă din urmă a fost S’a câuţat apoi strofa: „Murim mai Dr. I. G. Sbiera pentru a face isto­
La ora 4 d. a. s’a format un impo- repeţită de trei-orl de întrega societate bine în luptă , după care a luat cuvântul ricul desvoltărei ideei naţionale pe pămân­
11
sant cortegiu pentru a merge la grădina ridicată în picidre şi cu mânile în sus, studentul jurist: tul Bucovinei, pice, că dânsul n’a fost prin­
publică. In tot timpul procesiunei corurile în semn de jurământ. Au urmat după tre acei distinşi bărbaţi dela 1848, fiind pe
Dragoş Bumbac, care dise, că 3 (15)
cântară „Deşteptă-te Române , „Fraţi acâsta mai multe discursuri frumdse, din Maifi „nu este numai o serbare a fraţilor atunci în ultimul an al şcolei poporale;
11
11
11
Români şi „Peneş Curcanul , âr publi­ cari însemnăm după „Patria următdrele: ardeleni, ci ea este a tuturor Românilor, ea abia din 1861 a intrat în vieţa publică, lu­
11
cul de pe strade, din balcone şi ferestri D-1 Dr. I. G. Sbiera, profesor univer­ este şi a nostră, căci legăturile cele mai crând necontenit la întemeiarea şi conso­
striga „trâescă fraţii transcarpatini . Era sitar, clise, că poporul român în decursul lidarea unei culturi naţionale pentru Ro­
u
strînse ne împreună, legături de sânge, de
un spectacol sublim, însufleţirea şi entu- esistenţei sale mult agitate a avut mai cu M mânii bucovineni. Face apoi istoricul lup­
lege şi de neam . Arată apoi însemnăta­
siasmul la culme. In grădină s’au ţinut sâmă două culturi: cultul lui Dumuecpu şi tea adunării din 3 (15) Maifi pentru Ro­ telor culturale ale Românilor începând dela
mai multe discursuri, er pe-o pajişte dina­ cultul naţionalităţii sale; la cultul dumne- mânii ardeleni, precum şi urmările ei bi- încorporarea ei cu Austria; arată, cum mai
intea grădinei tineretul esecuta cele mai deesc în tona cântarea: „Triumf Celui dintru vîrtos dela 1800 încoce mişcarea autono­
netăcătore pentru Bucovineni. Incheiă cfi-
frumose jocuri naţionale. S’a împărţit şi o înălţime! Bine este cuvântat cel ce vine mistă şi naţională îşi perdu tot radimul în
când: „Noi, tinerimea universitară, jurăm
11
broşură despre însemnătatea dilei de 3 (15) întru numele Domnului! AstădI fiind adu sus şi tare a ţinâ la principiale proclamate nobilimea ţărei, care se desnaţionalisa cu
Maifi scrisă de d-1 profesor M. Străjan. naţl la cultul naţionalităţii să strigăm: pe „Câmpul Libertăţii acum şi vieţa nos- totul prin crescerea ei în internate şi şcole
11
Ssrbări în alte oraşe. Astfel de ser­ „Bine este cuvântat cel ce vine cu idealuri şi tră întregă! streine. Naţionalismul a fost păstrat numai
bări s’au făcut la Brăila, Buzău, Bârlad, aspiraţium naţionale! Triumf acestora! 11 în cler, care singur a mai susţinut lupta
S’a cântat după asta: „Astăcjl cu bu-
Galaţi, Caracal, Ploescî, Pitescl etc. tote D-1 Sbiera arăta după acestea însem pentru cultura naţională; din 1841 încoce
curiă“, apoi presidentul dă cuvântul d-lui:
având caracterul entusiasmului şi însufle- nătatea dilei de 3 (16) Maifi, care, cjise Consistoriul a început a publica în fiă-care
u
ţirei naţionele celei mai desăvârşite. dsa, mai ales pentru Românii ardeleni va Bar. Dr. Alesandru Hormuzachi. Mă- an câte-un „Călindar de casă , âr în 1848
11
reţa adunare de pe „Câmpul Libertăţii ,
rămâne în veci neuitată. Maghiarii îşi pu­ se uniră tote classele poporale în frunte
In străinătate. Tinerimea română din dise d sa, se deosebesce esenţial de eveni­
seseră de gând să facă din acest stat cu mai cu fraţii Hormuzachi, pornind o nouă agi­
străinătate a serbat de-asemenea memoria mentele petrecute în acel an în alte ţări,
multe naţionalităţi un stat naţional curat ma taţiune pentru autonomia deplină a Buco-
marei dile. căci pe când evenimentele din apus au fost
ghiar şi din tote naţionalităţile din el o cnvinei şi pentru o cultură naţională.
Tinerimea română din Bruxella, întru­ mai mult seu mai puţin de natură cosmo­
singură naţionalitate: naţionolitatea ma­ Sub presiunea acestor mişcări epis­
nită în diua de 3 (15) Maiîi spre a serba polită, însemnând învingerea principiului
ghiară. Ei cliceau, că se vor lăpăda de copul Hacman a întrodus în institutul te­
aniversarea a 60-a a adunării de pe Câm­ democratic asupra feudalismului, pe atunci
tote privilegiile lor feudale şi că pe tote ologic din Cernăuţi limba română în locul
pul Libertăţii, a votat un protest contra 3 (15) Maifi însemnă pentru noi Românii
naţionalităţile le vor face egal îndreptăţite, celei latine, er la institutul de studii filoso­
oprirei adunării convocate pe Dumineca cu mult mai mult, căci adunarea de pe
numai decă vor arăta dorinţa de-a se lâ- fice din Cernăuţi împăratul a decretat în­
trecută la Blaşiu. In acest protest, tineri­ „Câmpul Libertăţii este proclamarea li­
11
păda de limba şi naţia lor şi de-a se ma- fiinţarea unei catedre de limba şi literatura
mea reînoesce „fraţilor din Ungaria şi bertăţii naţionale, faţă de apăsarea şovinis­
ghiarisa. Pentru ajungerea acestui scop, română, pe care a ilustrat’o în decurs de
Transilvania totă dragostea, şi-i asigură, mului maghiar. Vorbind apoi despre deo
trebuiau mai întâifi să nimicâscă autono­ 16 ani nemuritorul Aron Pumnul, care cu
că amintirea scumpilor martiri dela 1848 sebita însemnătate a Ardealului pentru
mia seculară a Ardealului şi să decreteze zel apostolic a inspirat tinerimei iubirea de
nu se va şterge nicl-odată din inimile lor . lupta naţională, închină pentru Ardeal şi
u
uniunea lui necondiţionată cu Ungaria. Sci- limbă şi naţiune etc.
De-asemenea a protestat contra opri­ Ardeleni, „cari şi astădl duc greul luptei
ind de aceste uneltiri, Românii ardeleni A mai vorbit în fine d-1 Dr. Ambrosiu
rei adunării tinerimea şi colonia română pentru susţinerea neamului nostru .
11
în număr de peste 40,000 se adunară pe Comoraşan pentru femeia română şi apoi
din Viena. După ce se potoliră furtunosele aplause
„Câmpul Libertăţii dela Blaşifi, unde de­ s’a cetit între vii aclamărl o telegramă so­
11
Asociaţiunea studenţilor români din clarară, că vor să trăâscă ca naţiune de şi se mai cânta o cântare naţională, presi­ sită dela deputatul Dr. G. Popovicl, căruia
Berlin a salutat printr’o telegramă adu­ sine stătătore, cu egale drepturi în pri­ dentul acordă cuvântul distinsei matrone: i-s’a răspuns printr’o altă telegramă tot
narea, ce era sâ se ţină la Blaşiu. vinţa politică, bisericâscă, culturală etc. D-nei Agripina de Onciul, care dise: atât de căldurosă.
* Maghiarii din dieta ţărei însă nu băgară Decă în trecut femeia română din Buco­ Pe la 1 oră preşedintele Dr. Cricle-
fită în ce chip s’a serbat marea şi în sâmă pretensiunile Românilor, ci mai vina n’a avut un rol mai important în vicî declară încheiată partea oficială a ser-
11
luminosa cfi redeşteptării nostre naţio­ vârtos strigară „uniune seu morte . Hotărî- lupta pentru naţionalitate, nu este vina fe- bărei, după care urma partea socială, fiind
a
nale. Fraţii noştri liberi au serbat’o cu rea firmă a Românilor şi refusul neîndu­ meei române, ci a împrejurărilor funeste, proclamat ca president prof. Dr. Sbiera. In
dimnitate şi seriositate, cu pompa şi stră­ plecat al Maghiarilor a adus cu sine omo- cari au eschis femeia dela conlucrarea co­ cliua următore, Duminecă, a urmat o escur-
lucirea cuvenită; — noi însă cei asupriţi şi rîrea a mii de omeni. — D-1 Sbiera ter­ mună. In timpul din urmă putem semnala siune veselă la o pădure, de unde s’a reîn­
prigoniţi pănă şi la altare, am serbat’o în mina în fine esclamând: Memoriă eternă o schimbare favorabilă şi măreţele acte tors societatea sâra în sunetele imnului
inimile, în sufletele nostre, implorând ce­ şi recunoscinţă profundă celor ce şi-au sa­ săvîrşite în present de femeia română în naţional.
riului cjile mai senine şi viitor mai bun. crificat vieţa particulară pentru cea na­ Bucovina, ne servesc drept garanţă, că în Aşa au serbat fraţii noştri bucovi­
ţională ! viitor vom putea saluta femeile şi fetele nos­ neni amintirea «filei de 3 (15) Maifi 1848,
S’a cântat după acesta „Român verde tre în primele şire ale luptei pentru naţiona­ pe care noi, aici acasă, suntem opriţi de-a
Serbarea dilei de 3 (15) Maiu la ca ştejarul , apoi luâ cuvântul d-1: litate. o serba.
u
Cernăuţi. Prof. Dr. V. Branisce, care începe pi­ După tunete de aplause s’a cântat
11
când : In aceste solemne momente se ou- strofa „ Vivant omnes virgines , după care Bina de 10 Maiu în Bucuresci.
Fraţii noştri bucovineni încă au ser­ vine să ne aducem aminte de acei eroi ai vorbi studentul în filosofiă: 3
bat aniversarea dilei de 3 (15) Maiîi prin­ poporului nostru, cari au pus plugul în lancu Nistor, care clise: Cuvine-se să Programa oficială a serbării dilei de
tr’o prea frumosă şi mare întrunire de frun­ ogorul părăsit şi cu sudorea şi sân­ ne aducem aminte în aceste momente de 10 Maifi st. v., aniversarea suirii pe tron
taşi români, ce s’a ţinut în sala otelului gele lor au îngrăşat pământul, din care acei mari bărbaţi ai Bucovinei, cari au a Regelui Carol şi a încoronării, este ur-
1
„Central ' din Cernăuţi. Sala, cum «Lee „Pa­ a răsărit 3 (15) Maifi, căci memorabi­ transpus la noi principiile proclamate de fiiătorea:
11
tria , a fost cu mult prea strimtă, decât lul fapt de pe „Câmpul Libertăţii nu cei patru-decî de mii de pe „Câmpul Li­ 1) In revărsatul dorilor 21 tunuri vor
11
anunţa Capitalei solemnitatea dilei.
să potă ouprinde întregul public român, care este urmarea momentelor istorice ale anu­ bertăţii . Aceştia sunt în primul rând cei
11
2) La 10 şi jum. ore dimineţa se va
mânat de un.sfânt entusiasm s’a întrunit, ca să lui 1848, ci rodul unei activităţi uriaşe de trei fraţi Hormuzachi, cari pătrunşi de idea
celebra la Mitropolie un Te-Deum, în pre-
aducă omagii de pietate eroilor, cari prin aprope un secul. Face apoi un tablou al naţională, în conlucrare cir Aron Pumnul senţa d-lor miniştri, d-lor senatori şi de­
fapte şi sacrificii au dat o nouă viâţă po­ desvoltărei istorice a Ardealului, începând şi demnul său şcolar Dr. 1. G. Sbiera, au putaţi, înaltelor Curţi de casaţiune şi de
porului nostru. Locul presidial l’a ocupat dela Tripartitul verboczian, pănă la acti­ redeşteptat pe Românii bucovineni. închină compturl, corpului profesoral, Curţilor şi
bune; rele, cari nedreptăţesc pe cele cum a mers, a suspinat şi răbdat Cine nu vede în bivolul cel ne­ erau va se (Ţcă stăpâni pe ce aveau
bune, şi cele bune caută în diferite poporul, der atunci se ridică din po­ gru al acestui mit pe asupritorii de ei, der nu-şî însuşiau dreptul de-a fi
moduri de a se scăpa de cele rele: por un Făt-frumos şi tăiâ tote ca­ odinioră ai poporului, cari păsceau stăpâni şi peste al altuia. Unii din
aşa a avut şi are în realitate fiinţe petele bălaurului şi scose fata să şi cea mai mică holdă a săracului, ei erau 6menî mai cu stare, er alţii
rele şi bune; rele, car! i-au luat şi-i şi-o facă nevastă şie-şî; der Ţiganul, pănă ce un Horea, lancu, Pintea şi erau mai seracî, căci locul e puţin
iau totul, cari iau dela popor: sluga lui Făt-frumos, minte împăra­ alţii îl alungară ? ! productiv, mai numai din economia
tului, că el a omorît pe bălaur, şi Evident, că pe asupritori popo­ vitelor se susţineau pănă înainte de
Şi casa şi buhaiul,
cât p’aci era să-i dea lui fata, care rul i-a urît şi-i uresce, er pe mântui­ asta cu o sută de ani; numai după
Şi cojocul şi mălaiul
plângea şi suspina, bine sciind, că tori i-a cinstit şi venerat, ascriin- aceea încet cu încetul lăzuiră pă­
şi faţă cu aceste are viteji eşiţî din altul e eroul; ba Ţiganul devenise du-le chiar nemurirea. Intre Moţi şi duri şi-şî făcură loc de bucate.
sînul lui, cari caută a-i aduce cu chiar mire, şedea pe 12 perinî la ac}I se află, cari nu cred, că Iancul Cam cu 200 de ani înainte trăia
puterea lucrurile răpite, luate cu sila. masă, pănă ’i-se demască mişelia; ar fi mort, er despre Pintea vitezul în Măgogea un bocotan mare, nu­
Un monstru din poveste fură atunci fu legat de codele a două sunt fel de fel de mituri, în cari se mit Stupul, căci era bogat, ca un
din ţâra împăratului verde sorele, iepe sirepe şi făcut mii de bucăţele. susţin despre el lucruri supra-natu- stup, care-i mai bogat. Intre alţi ser­
luna şi stelele, er Fet-frumos omâră In alt mit, un om sărac avea o rale, precum vom vede. vitori avea Stupul şi un servitor cu
pe monsţru, aduce sorele, luna şi singură holdă de grâu, şi o lucra cu Der cine a fost Pintea vitâzul? numele Cupşa Pintea. Un an de cjile
stelele în desagi acasă la împăratul diliginţă, şi holda se făcea pănă era Cum de numele lui a ajuns departe îl slugi Pintea pe Stupul, dâr nici
verde, er acela-i dă fata de soţie şi de secere, er când da să-o secere, de locul, unde el a petrecut şi murit? un cuvânt din gura lui n’a scos;
şi jumătate împărăţia cjestre. un bivol mare, negru, i-o păscea şi In munţii de mecjă-nopte-apus toţi îl credeau mut, că era tăcut şi
Un bălaur se face stăpân peste săracului nu-i rămânea, decât truda, ai Ardealului este un sat cu numele gânditor. Părinţi nu avea. Şi Stupul
singura fântână afiătore în satul îm­ pănă ce unul din feciori, cel mai Măgogea, locuit esclusiv de Români, purta reu pe Pintea, nu-i da nici
păratului roşu şi nu dă poporului mic, cel mai voinic, mi-1 urmări şi ca tote satele din apropiare. Româ­ de mâncare de ajuns, er lucru îi da
11
apă, decă acesta nu-i dă în totă cjiua mi-1 omori; din acel ceas holda ră­ nii din Măgogea erau toţi „nobili , pănă-i pârăiau osele. Se gândia ade­
câte-o fată mare să-o mănânce, pănă mase nebântuită şi, deşi mică, le da aparţinători vestiţilor puşcaşi ai lui sea bietul Pintea la cficala cânte­
ce în urmă trebuia să-i dea chiar pe hrana de tote c]ilele, erau singuri Gfeorge Racoţi, nu slugeau adecă la cului :
fata împăratului. Păn’ atunci a mers stăpâni peste ea. „domni , der nici nu aveau iobagi, Cine-i slugă la altul
11