Page 40 - 1898-05

Pagina 4. GAZETA TRANSIVANIEI Kr. 105 — 1898

tribunalelor, d-lui primar cu cousiliul co­ trulea membru în agentură d-1 Dumitru germani din Gratz au făcut, precum seim, rea morală şi materială mai cu semă a să­
munal al Capitalei, Camerei de comercifi, Corbenciu, vice-bibliotecar. D-sa va ave să demonstranţii în contra trupelor bosniace,
înalţilor funcţionari ai Statului şi d-lor tenilor din acel judeţ. Domnialor au con­
oficeii din armata permanentă, terito­ ia în primire cărţile dela cetitori şi să le cari se află cu garnisona în Gratz, şi cari vocat de doue-orl pe învăţătorii din judeţ
rială şi din reservă, cari nu vor fi sub împartă altele, er bibliotecarul, d-1 Balea, la comanda superiorilor lor au întrevenit la consfătuiri, în cari d-1 revisor şcolar
arme. va ave să porte registrul. Peste tot s’a spre a împrăştia atunci pe demonstranţi cu Oherciu a dat învăţătorilor poveţele de
3) Armata va fi aşe4ată pe strade şi constatat, că bunul nostru popor din Bra­ baioneta. O astfel de demonstraţiune au lipsă asupra modului cum au să ţină pre­
pieţe, între Palat şi Mitropolie. şovul vechili are cel mai frumos zel pentru făcut ei şi în contra musicei regimentului legerile. Administraţia judeţului încă a luat
4) Pornirea dela Palatul din Bucurescî cultura naţională şi şi-a manifestat delega­ bosniac. De atunci pănă la 17 Maifi n. c. t6te măsurile pentru a înlesni ţinerea pre­
a Regelui şi Reginei, împreună cu Princi­ ţilor bucuria şi mulţămirea sa, arătându-se acesta musică n’a mai cântat în public. In
pele şi Principesa României, se va anunţa gata a aduce şi din parte-i jertfele cuve­ diua de 17 Maiă s’a anunţat, că musica legerilor în tote Duminecile şi sărbătorile,
prin 101 tunuri. începutul prelegerilor l’a făcut învăţătorul
nite pentru prosperarea căuşelor Asocia­ trupelor bosniace va cânta într’o berăriă
5) La 11 şi jum. ore Majestatea Sa D. Dimulescu din comuna Lipod, care li-a
Regele va primi defilarea pe Bulevardul ţiunei. şi într’o sală. In berăriă s’au adunat mul­ vorbit sătenilor despre fabricarea pânei din
Universităţei, înaintea statuei lui Mihai- ţime de studenţi germani, cari înainte de-a făină de grâu amestecată cu cartofi, li-a
Viteazul. Serbarea lui Ludovic Roth în Berlin. se începe concertul, au început să strige: arătat însemnătatea culturei cartofilor, cu
6) Dela orele 8 sera musicile mili­ Lui „Sieb. Tageblatt" i-se scrie, că socie­ „Abzug Bosniacii ! Ei n’au lăsat să cânte care ţăranii din acele părţi nu sunt obici­
u
tare vor cânta în grădinele şi pieţele pu­ tatea universitarilor saşi ardeleni din Berlin musica şi acesta a trebuit să se depărteze.
blice. a arangiat o serbare în 11 Maih a. c. în ono- nuiţi etc. Cu un cuvânt, la prelegeri se
De aici studenţii s’au dus în „sala Annei“ urmeză regula, de-a împreuna folositorul
7) Registrele de înscriere la MM. LL. rea marelui bărbat al Saşilor Ludovic Roth,
Regele şi Regina vor fi deschise la Palatul care la 1848 a căclut victimă naţionalismu­ unde avea să se dea un concert de bine­ cu frumosul, căutând a arăta ţăranilor mai
din Capitală. facere. Şi aici studenţii, împreună cu so­ întâiă un folos material, ce-1 pot trage din
lui său. Au luat parte la serbare mai mulţi
8) In acestă di, la orele 10 şi jum. cialiştii, ce-i sprigineau, strigară necontenit acele conferenţe, atragându-i prin acesta
1
dimineţa, se va celebra un Te-Deum în tote membrii ai Schulverein-ului german, ai reu- „Abzug Bosniacii * şi vădând că musica nu şi deşteptându-le interesul faţă de confe­
comunele urbane şi rurale din ţâră, la care niunei pangermaue (alldeutscher Verband), se depărtâză, aruncară cu pietri în ea, pănă renţe. Nu putem, decât să felicităm pe d-1
vor asista autorităţile locale. precum şi mai mulţi deputaţi ai studenţi-
ce fu silită să plece. Dup’aceea studenţii revisor Oherciu pentru acâstă frumosă ini­
D-nii prefecţi vor primi, în reşedin­ mei din Germania. Discursul festiv l’a ţinut se urcară pe podiu şi cântară imnul ger­
ţele judeţelor, felicitările autorităţilor civile studentul în drept Ipsen din Mediaş, vor­ man „Wacht am Rhein . S’a recuirat mi- ţiativă, dorindu-i câţi mai mulţi imitatori
w
şi militare şi ale orăşenilor. bind cu multă însufleţire naţională. Doctor între Români.
In acele reşedinţe d-nii prefecţi, în liţiă. Sosi o companiă de infanteriă, luâ
Yormeng din Germania a toastat pentru
înţelegere cu primarii şi şefii garnisânei pe musicanţî în mijloc şi îi conduse pănă Cine „a înveţat şcolile la făcut de 6le?“
respective, vor regula modul serbărei aces­ poporul german şi pentru micele lui frac­ la casarmă. Poliţia fu primită de demon­ Dela Gurghiu am publicat mai astă ârnă
tei dile. ţiuni împrăsciate în totă lumea, înainte de stranţi cu o ploiă de petri. Comisarul po­ o corespondenţa, in care s’a criticat pur­
»
tote pentru Saşii ardeleni, cari astădl au
liţiei Dr. Sehirmer fu rănit la cap. Afară tarea unor Români de-acolo, cari la ale­
să porte lupte grele pentru naţionalitatea
SCIRILE DILE1. lor. A mai vorbit şi Dr. Schuller din Bis­ de acâsta au fost răniţi vre-o trei sergenţi gerea de inspector peste păduri au voit să
5 de poliţiă. A fost arestat unul din demon­ scotă din slujbă pe Alesandru Rotariu,
— 9 (21) Mai! triţă despre nemurirea spiritului, prin care stranţi. cea
se creâză tot ce e mare, viu şi etern. După despre care cb corespondentul, că e un
0 agentură a Asociaţiunei în Braşovul- om vrednic şi bun Român. Acum primim
aceea s’a intonat de cântăreţi şi cântăreţe Pierderea gradului de oficer. pilele
vech'u. Dumineca trecută s’a constituit în dela un alt abonent al nostru din Gur­
imnul Saşilor ardeleni: „Siebenbiirgen Land aceste printr’un ordin al ministrului comun
Braşovul-vechift o agentură a Asociaţiunei, ghiu un răspuns, în care ni-se spune, că
des SegensL de răsboiă din Viena, 38 de oficer! în re-
sub conducerea d-lor G-. Maior şi N. Bogdan, Alesandru Rotariu n’ar fi meritat tocmai
servă din Gratz au fost pedepsiţi cu pier­
ca delegaţi ai comitetului despărţământului Episcopul rom. cat. din Ardeal Mailath aşa mare laudă pentru Românismul lui,
braşovean, cari au avut tot-odată însărci­ a visitat în săptămâna acesta parochia rom. derea gradidui de oficer, fiind-că au luat parte căci chiar şi în marea efi de PascI el, în
la demonstraţiunile, ce s’au făcut în Gratz
narea de-a face şi o revisie a bibliotecei cat. din Braşov. A sosit MercurI şi a fost loc de-a merge la biserica lui strămoşescă,
pe la finea anului trecut în contra guver­
poporale înfiinţate acolo şi de-a controla primit în mod sărbătoresc de comunitatea s’a dus la biserica reformatu, de ceea ce
nului Badeni şi a miliţiei, ce a întrevenit
modul administrârei ei. A tost ales, cu în­ bisericâscă romano-catolică. La sosire a fost cu drept cuvânt poporul s’a putut scan-
s
spre a suprima acele demonstraţii. S’a cfi
voirea generală a poporului, ea preşedinte salutat şi de d-1 vice-şpan Dr. Jekel din dalisa. De altă parte se jâluesce corespon­
adecă, că aceşti oficerl în reservă, prin
al agenturei d-1 Ioan Maximilian, adminis­ partea comitatului şi de senatorul Alesius, dentul, eă prea mare batjocură s’a dis
tratorul actual al parochiei; ca notar şi ca locţiitor al primarului. Sera s’a făcut în aceea că au luat parte la înmormântarea despre ei, că „au învăţat şcolele la făcut
lucrătorului Ritter, care a fost împuşcat de
u
în acelaşi timp şi bibliotecar d l Nicolae onorea lui un conduct de torţe. Dr. F. de ole . Ioan Lateşiu a Sîi atât în adu­
miliţiă în conflictul, ce s’a fost iscat atunci
Balea, meseriaş, er cassar d-1 Ioan Voicu, Otroban l’a salutat în numele comunităţii nările comunale, cât şi în cele bisericescl
între demonstranţi şi păzitorii ordinei pu­
de-asemenea meseriaş. In ce privesce bi­ bisericescl. Joi a făcut confirmarea în bi­ au luptat tot deuna pentru binele obştesc al
blioteca, care constă din 109 cărţi legate, serica catolică. La ameclî s’a dat în onorea blice, au manifestat în mod duşmănos chiar Românilor şi nu-i adevărat, că s’ar ave
delegaţii au constatat, că în intervalul dela lui un banchet. Ou privire la acesta i-se faţă de armata şi oficerimea ces. şi reg. rău cu preotul. De-asemenea ia corespon­
6 Martie, când a fost inaugurată, şi pănă telegrafeză lui „P. Lloyd , din Braşov: „La dentul în apărare şi pe Nie. Rotariu, I.
u
c
la 15 Maiă st. n., vă să cp & abia în de­ banchetul ce s’a dat în onorea Episcopului Cancelaria advocaţială a d-lui Dr. Şara şi Nio. Moisin, despre cari spune, că
curs de două luni, ea a fost cetită de 266 conte Gustav Mailath, nu s’a înfăţişat nimeni Dumitru Popp, advocat, a fost strămutată toţi sunt Români harnici şi nu se cade a
de locuitori, bărbaţi şi femei. Deşi poporul din partea autorităţii comitatense şi orăşeneşti, cu diua de 3 (15) Maiă a. c. dela Braşov dice despre ei, că au „învăţat şcolile l’a
nostru din Braşovul-vechift este popor agri­ nici fişpanul, pentru-că Episcopul na întors la Mediaş. făcut de ole“. — Noi 4’C > că pote cineva
em
col, căruia în timpul acesta îi rămâne puţin visita autorităţilor civile . — Este sciut, că să fi învăţat şcole şi „la făcut de ole , şi
u
M
timp liber pentru a se ocupa cu lectura, tînărul Episcop nu se prea are bine cu Prelegeri publice pentru popor. In ju­ pentru aceea totuşi să fiâ omul cel mai
nu trece o singură Duminecă, în care să stăpânirea şi cu omenii ei. deţul Dolj (România) s’a pus început la cinstit şi de omeniă. Ori unde ar fi învăţat
nu se presente câte 20—30 de inşi, ca să două instituţiunl culturale de mare însem­ deci şcolele unii, ori alţii din ei, vor îace
schimbe cărţi, înapoind pe cele cetite şi „Gazeta Transilvaniei" dela 3 (15) nătate, anume ţinerea de conferenţe poporale bine, dâcă vor lucra toţi în unire şi frăţiă,
scoţându-şl altele nouă, ba în unele Du­ fflaiu. La întrebarea mai multora, facem pentru săteni de cătră învăţători şi înfiin­ apărându se şi ajutorându-se unii pe alţii,
mineci s’au presentat chiar câte 40—50 cunoscut, că din „Gaz. Trans. dela 3 (15) ţarea scotelor de adulţi. Acesta, dice revista âr nu părîndu se şi făcându-se de rîs înain­
u
de inşi. Din causa acesta bibliotecarul pro- Mai! (număr de Dumineca) se mai pot că­ săptămânală „Albina“, s’a făcut numai prin tea conlocuitorilor lor de alt neam.
visor de pănă acum, d-1 Nicolae Balea, păta esemplare dela administraţia diarului, stăruinţa energicului revisor şcolar, d-1
ruga pe delegaţii comitetului să-i dea un cu preţul obicinuit de 5 cr. George Gherciu, fiul d-lui învăţător Oherciu Concerte. Musica militară va concerta
ajutor special, căci în unele Dumineci mai din Bod (lângă Braşov), în unire cu d-1 mâne seră, Duminecă, în grădina otelului
ales, fiind aglomeraţia prea mare, o sin­ Noue demonstranţii germane în Gratz. Al. Giulea, directorul prefecturei Dolj, ambii „Pomul verde", er la cas de timp nefavo­
gură personă nu pote răsbi. Astfel ’i s’a Astă-tomnă, când cu mişcarea în contra bărbaţi tineri şi energici, cari lucrâză cu rabil în pavilionul de sticlă. începutul la
şi dat ajutorul cerut, fiind ales ca al pa­ guvernului Badeni, studenţii şi socialiştii devotament şi abnegaţiune pentru înainta­ 8 ore. Intrarea 30 cr.

Multe rabdă săracul; două chicbii de bani. Apoi s’a dus, prin codri, vec|i bine, că dor 4i° Face-m’ar cenuşă ’n vânt!
e
Las’ să rabde, dâcă şede, şi dus a fost pănă ’n cj’ de ac|L şi cântecul: Ingrijatu-s, nu mă las,
ua
Oodru-i mare şi nu-1 vede! Lumea lui de aci încolo a fost co­ Să fac voia la pizmaş!
drul, unde-şî avea conacul cu ortacii C’o lăsat cetăţi şi sate, Tradiţia ne spune, că într’o
Odată fiind la plug Pintea cu lui, cari erau în număr de 12. Mai Că sunt pline de păcate,
stăpânul, acesta, de ce, de ce nu, mult se ţinea Pintea pe dealul, ce Şi-o intrat în codrul verde, iârnă grea era Pintea cu soţii lui
pe „Şatra Pintii“ şi erau în mare
destul că ia oticul şi îl încinge pe este spre mecjă-nopte dela Lăpuş şi Unde urîtul se pierde. lipsă de bucate; venise greul traiu­
Pintea peste spate. Acesta a fost care deal pănă în cţiua de acţî se ■ Pe când călicimea, sărăcimea, lui, deşi bani aveau destui. Deci el
prea mult şi pentru un mut. Deci numesce Şatra Pintii. De-acolo da mulţimea nemulţămită cu starea lu­ a ţinut sfat cu soţii, ce-ar fi de fă­
se înfuriâ, băgă codoriştea sbiciului năvală asupra bogaţilor, cu deose­ crurilor, povestia cu bucuriă de vi­
în păment şi strigă răstit cătră stă­ bire asupra Armenilor neguţători, îi tejiile lui Pintea, pe atunci boco- cut, şi a ales pe trei inşi şi li-a dat
bani se mergă în Baia-mare se
pânul seu: „Pân’a face codoriştea despoia de bani, din cari făcea parte tanii, bănoşii, asupritorii, tremu­ aducă vin, pâne şi safe. Der cei
asta fruncjă verde, nu me mai vec|î; şi la seracii din satele vecine. De rau când îi au4iau de nume şi trei se codi au, că fără el nu cute­
va fi amar de cjilele tale, de va în­ aceea suflet de om nu l’ar fi trădat ar fi dat ori cât, numai se se potă zau a întră în cuibul cel plin de pă­
veli pănă de acţî într’un an!“ Cu pentru cât bine-i în lume, că era mântui de el. Intre numeroşii lui cate, în Baia-mare. Deci au 4' că­
3
aceste vorbe Pintea apucă codrul, spaima bogaţilor şi mila săracilor, duşmani erau şi cetăţenii din Baia- tră Pintea: „Căpitane, noi vom
er Stupul rămase încremenit, când er săraci şi p’atuncî erau mai mulţi mare, cărora le făcuse în multe rân­ merge în Baia-mare, şi-om aduce
aucji ameninţarea din gura lui Pin­ în lume, decât bogaţi. duri multe nătărângurî, din care vin, pâne şi sare, decă ni-i spune,
tea. pe care-1 ţinea mut. causă aceştia şi erau cei mai însem­
Multă vreme, mulţi ani de-a rân­ din ce ţi-a sta mdrtea“. Ei adecă bine
La anul veni Pintea chiar în dul o fi trăit el cu ortacii lui prin naţi duşmani ai lui; der lui Pintea sciau, că pe Pintea nici glonţul nu-1
acel loc şi află codoriştea sbiciului codri, eşind pe la strîmtorî după nu-i păsa de numărul duşmanilor; prinde. Şi etă, el li-a spus, că din trei
nu, el trecea de-alungul şi de-alatul
înverzită. Atunci începu a cânta’n bani şi gălbiorî pe la cei neguţători; fire de grâu de primăvară şi din-
frun4ă de bucuriă, că i-a venit vre­ multă vreme o fi cutrierat el munţii Băii-marî cântând: tr’un plumb mic de argint, acelea,
mea. S’a pus şi a belit tuspatru boii câtu-i dela Lăpuş pănă la Maramu­ De-ar avâ duşmanii modru, dâcă le-a înfunda cine-va în puşcă,
Stupului, şi i-a fript şi i-a mâncat reş şi Bucovina şi Moldova, ba şi Face-m’ar cenuşă ’n codru; l’or prinde şi l’or omorî; der alt
cu ortacii, ăr Stupului i-a plătit cu în mijlocul Ardealului a întrat, tot De-ar ave duşmanii rând, glonţ pe el nu-1 prinde.