Page 41 - 1898-05
P. 41
Nr. 103—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5
— Musica orăşendscă va concerta mâne E drept, că împrejurările, în care ne Simu, precum şi vocea sa plăcută, a stors masdan, president; Dr. Lazar Ghebeles,
la 5 ore d. a. la casa de tir de sub Tâmpa. aflăm de present, sunt grele; acesta însă lacrimi neîntrerupt din ochii celor presenţl. Dr. Al. Marta, v.-presidenţî; loan Faur,
Intrarea 30 cr. nu îndreptăţesce pe nimenea a rămâne ne Pe răposata au petrecut’o la mormânt, loan Raţiu, secretari; Cornel PavlovicI,
păsător faţă eu interesele culturale, şi prin pe lângă un mare număr de străini, 20 de cassar; George PopovicI controlor şi alţi
Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma
urmare cele mai vitale ale poporului, din rudeni, între cari 2 surori, 14 nepoţi de vre-o 34 membri în comitetul arangiator.
A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena
care face parte. fraţi, precum şi strănepoţi. înmormântarea Intrarea de personă 1 fl., de familiă 3 fl.
Tuchlauben Nr. 9 îsî recomandă amatorilor de
fotografa’e, articolele sale necesare pentrua fo Tocmai în ast-fel de împrejurări a fost frumosă, precum a fost şi purtarea începutul la 8 ore sâra. Ofertele marini-
tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi se constată valorea individilor şi a po- răposatei din lumea acesta, atât faţă de mose se vor chita pe cale cfiaristică.
nând preţurile. Deposito în Braşov la T'. Jekelius, porelor. soţul şi cei din jurul său, cât şi faţă de •
E. Kelemen, Yictor Rotii farmacişti. Teutsch şi
Trecutul ne îndreptăţesce a spera, că s. biserică, căci — după cum spunea ve-
"Tartler, D. Eremias nepoţi In Blaşiu se va da mâne seră, în 21
Românii din Braşov şi împrejurime îşi nerab. preot din acea comună cu lacremile Maiă n., o producţiune musicală-teatrală a
vor face datoria chiar şi în aceste grele în ochi, de câte ori era lipsă de ceva la elevelor internatului de fetiţe. Program:
A p e l împrejurări. biserică, ea tot-deuna era gata de-a aduce 1) „Ţiganca , corul elevelor. 2) „Racii Ţiga
14
cătră publicul român din Braşov şi Braşov, 6/18 Maiă 1898. jertfă pe altarul Domnului. Ea e forte re nului , declamată de Iulia Câmpean, elevă
14
gretată de toţi, câţi au cunoscut’o. A lăsat
împrejurime. In numele comitetului desp. I al „Asocia de cl. VIII. 3) „Bianca , dramă în 2 acte
44
în urma sa un băiat de 10 ani şi un soţ
ţiunei pentru lit. română şi cultura poporului de d-ş6ra M. de Metz. Personele vor fi re-
Cu prilejul adunărei de reorganisare bun şi iubitor. Dumnecjeu s’o odihnâscă în
român 11 presentate prin Emilia Ciobota, Yeturia I.
a despărţământului I al „Asociaţiunei pen pace!
!
tru literatura română şi cultura poporului Andre u Bârseanu, Nicolae Bogdan, * Lazar, Silvia Drăgan, Maria Ripean, Au
u
român ţinute în 15 (27) Martie a. c., s’a es- directorul desp. notarul comit. Ou asta ocasiune nu pot lăsa ne gusta Cosma, Leontina Măcelar. 4) „Polca
14
primat din tote părţile dorinţa, ca acâstă amintit numele „badii Huza“ din Gherla, franşaise , dedicaţiune „Internatului de fe
14
14
14
secţiune a „Asociaţiunei să încâpă o nouă despre care bine a scris d-1 Fedorca, ba a tiţe . 5) „Madona de Lourdes , tablou viu.
viâţă şi să contribue din t6te puterile spre Cătră publicul român! fost şi mai mult decât s’a scris, căci a Locul 1. 50 cr., locul al Il-lea 30 cr., stu
ajungerea frumoselor scopuri ale acestei Societatea pentru crearea unui fond descrie simţemmtele şi bunătatea „badei denţii 10 cr. Venitul curat e în favorea In
nnice societăţi culturale şi literare a tutu de teatru român îşi va ţine adunarea ge Huza e aprope cu neputinţă. Puţini se ternatului de fetiţe.
44
nerală ăst an în diua de Rusalii, aici în *
ror Românilor din patrie în acâstă parte a mai află adl asemenea dânsului, căci a
Haţeg, pentru care scop cetăţenii acestui
ţării. Subscrisul comitet este gata â face Şcolarii dela gimnasiul superior funda-
opid s’au constituit în secţiuni, ca să potă ajuta pe mulţi din mult încă e greu, der
tot ce-i stă in putinţă pentru îndeplinirea face plăcute tuturor ospeţilor momentele apoi să ajuţi pe mulţi din puţin, cum ţional din Năseud vor arangia un maial în
acestei dorinţe ; spre scopul acesta însă are petrecute aici. făcea „badea Huza , acâsta e şi mai greu. 28 Maiă st. n. în grădina gimnasială, even
44
lipsă de sprijinul material şi moral al tu Deci pentru primire şi încuartirare „Badea Huza“ a fost unul dintre aceia, tual în sala de gimnastică în Năsăud. înce
turor Românilor de bine din ţinutul sunt avisaţî toţi P. T. ospeţl, cari voesc a cari din puţinul lor au dat altora, deşi putul la 7 ore a. m. închiderea la 8 ore
14
nostru. lua parte la acâstă sărbătore, să se însci- densul avea mulţime de rudenii, pe cari îi sâra. In pausă se vor juca: „Bătuta , „Că-
inţeze la subscrisul încă de timpuriu, pănă 44 14
La lucrări menite pentru binele ob luşeriul şi „Romanul . Intrarea : 50 cr. de
la 2 Iunie st. n. a. c. spre a pute lua dis- ajutară. La dânsul tot-deuna se simţiau
ştesc, ca acelea, pe care le are în vedere personă. Venitul curat e destinat pentru
posiţiunile necesare pentru încuartirarea Românii ca acasă; apoi copii de şeâlă tot-
Asociaţiunea nostră, silinţele câtor-va omeni, ospeţilor. deuna erau la dânsul cu grămada, pe cari trebuinţe la gimnasiu. Suprasolvirile se vor
aibă aceştia ori şi cât de bună intenţiune, chita în Raportul gimnasial tipărit.
Haţeg, 18 Maiă 1898. îi provedea cu cele de lipsă.
nu sunt de ajuns, ci este neapărat de lipsă, Dâcă „badea Huza , după cum a ac *
44
Nicolae Sânzian,
ca toţi aceia, cari doresc înaintarea popo centuat d-1 Fedorca, n’a fost înaintat la o Corul vocal al bisericii gr. or. române
preşedinte.
rului nostru, se pună umărul şi să contri posiţiă mai însemnată în cler, cum cred din Hunedora, sub coducerea d-lui înv. Ilie
bue cu tot ce le stă în putinţă, la ajun că ar fi meritat, apoi colo sus va primi, Mihaiu, arangâză Sâmbătă sâra, la 16 (28)
gerea scopului comun. Convocare. de sigur acest suflet bun şi nobil, răsplata Maiă c. un Concert împreunat cu dans.
In deosebi subscrisul comitet aşteptă,
Adunarea generală din acest an a cuvenită, căci acolo nu sunt alte preferirî, începutul la 7*/ ore. Intrarea: Looul I.
2
ca orî-care Român cu pricepere şi cu ceva 80 or., Locul II 60 cr., Parterre 40 cr.
Reuniunei învăţătorilor gr. cat. din jurul ci numai a faptelor bune.
da> e de mână din oraşul nostru şi din împre Mult îmi pare rău, că nu am sciut Suprasolvirile se vor chita pe cale (fiaBs-
Gherlei, se va ţine în Cusdriora (Kozârvâr)
jurime să între în şirul membrilor „ Asocia — tractul Reteagului — la 7 şi 8 Iunie despre dânsul, că e bolnav, ba nu sciam nici tică. Venitul curat e destinat în favorul
ţiunei , ca membru fundator, pe vieţă, ordinar, bis. gr. or. din Hunedora.
11
st. n. 1898. când a murit pănă nu am cetit în „Ga
seu ajutător. 14 Programă: 1) „Uite mamă , cor băr
14
Dela comitetul central al Reuniunei zetă , căci altfel, de departe, n’aşî fi putut
In conspectul membrilor „Asociaţiu- bătesc de G. Dima. 2) „Moţul la drum ,
14
învăţătorilor gr. cat. din jurul Gherlei. să nu-i dau onorea cuvenită, luând şi eu
u
nei , Braşovul şi împrejurimea, ce e drept, 3) „Noptea , (melodie franţozâscă) cor băr
14
Gherla, 15 Mai st. n. 1898. parte la îmormântarea lui.
figurâză cu un număr ore-care de membri; Fiă-i ţărâna uşoră şi memoria în veci bătesc. 4) „Neguţătorul şi nărodul , dialog
14
numărul acesta însă nici pe departe nu co loan Papiu, Dionisiu Vajda, binecuvântată, er nouă trimită-ne bunul predat de 2 corişti. 5) „Cântec vânâto-
preposit. preşedinte. secretar.
respunde numărului acelor persâne, care 41
14
Dumne4eu în locul „badi Huza un al resc , cor bărbătesc de Tudor de Flondor.
■Credem, că ar pute face parte din şirul 6) „Doina Oltului , solo, cântată de învă
11
doilea Huza. Puţini sunt buni şi mulţi sunt
membrilor des numitei societăţi. Corespondenţa „Caz. Trans“- răi. Cel ce va urma în locul „badei Huza ţătorul diriginte Ilie Mihaiu. 7) „Hai le
44
De aceea, ca să dăm posibilitate ori liţă sus la viie cor bărbătesc de D. Cupşa.
14
Marginea Câmpiei, Maiă 1898. tare mă tem, că va fi unul dintre cei
cărui Român din ţinutul nostru, şi în deo
mulţi.
sebi din oraşul Braşovului, a se inscrie ca Ou. Redacţiune! Sunt câte-va săptă 0 română.
membru al „Asociaţiunei“, ne vom lua voie mâni, de când am petrecut la mormânt pe ULXMTE SOIRI.
a trimite cţilele următore o listă de înscriere o fruntaşă română din comuna Vaidasig,
la tote acele persone, despre care subscri aprope de Hidra, Sofia Ilopârţean n. JDeac, Madrid, 20 Maiu O parte a es
sul comitet crede, că pot face lucrul acesta sora fostului profesor în Blaşiă Basiliu Dă- Ibânesd, 18 (30) Aprilie 1898. cadrei spaniole a ajuns aŢî fără de
fără mare greutate. Cât pentru împrejurime, nilă, mai târcjlu preot în Budatelec, şi a Pioşii creştini din Braşov, Onorabilii nici un pericul în Santiago de Cuba.
ne adresăm cu tot respectul cătră preoţii şi Domnei văd. Anna German, soţia bunului Domni fraţii Stânescu, a căror dărnicia Doue corăbii americane, ce se aflau
învăţătorii din comunele ţinătdre de despărţă preot de odinioră loan German din Sâm- pentru scopuri sublime faţă de biserică şi la Santiago, s’au depărtat cu cea
mântul nostru, rugându-i să stăruescă a in botelec. Prohodul s’a făcut de patru preoţi neam e cunosoută, din îndemn creştinesc mai mare grabă. Regina regentă
scrie pe fruntaşii din comunele denşilor ca în frunte cu G. Simu din Gheja, pe care au binevoit a dona pe sâma bisericei nâstre aflând despre sosirea escadrei la
membri ai „Asociaţiunei şi în genere să l’a dorit răposata şi în ora ultimă a vieţii, din nou zidite, în comuna IbănescI, tractul Santiago, a dispus îndată, ca admi
11
•dea tot sprijinul subscrisului comitet în că nici la un cas să nu lipsescă dela în Reghinului, două strane de stejar, frumos ratului Cervera se i-se esprime fe
.acţiunile sale. mormântare. In adevăr, cuvântarea d-lui lucrate în preţ de 50 fl. v. a., espedate licitări.
tot pe spesele marinimoşilor donatori pănă Paris, 20 Maiu. Cu t6te de3-
la gara din Reghin. minţirile, ce s’au făcut, organul ofi
11
Şi s’au dus ortacii la Baia-mare şi cei trei, cari vendură secretul lui Pentru acest frumos dar, care va cios „Temps susţine, că între Rusia
..au terguit, dâr când la întors înapoi, Pintea, fură ţinuţi în temniţă pănă forma o podobă a casei nostre Dumnede- şi Austro-Ungaria esistă o învoială
i-au prins pandurii şi i-au legat, şi vor muri de bătrâneţe; ei fură ţi escl, comitetul şi sinodul parochial îşi privitor la Balcani.
au vrut se-i omore. Er căpitanul nuţi numai cu sîmbure de nucă şi ţine de plăcută datorinţă a aduce şi pe Berlin, 20 Maiu. „Frankfurter
oraşului li-a făgăduit, că i-a slobocji cu vin vechiu. acestă cale ferbintea sa mulţămită şi re- Zeitung îşi susţine desvelirile sale
41
de vor spune ei, din ce va sta mor- Aşa am aucjit legenda lui Pin cunoscinţă, implorând dela bunul Dum- privitor la pactul secret dintre Rusia
tea lui Pintea, că glonţul din puşcă tea dela un moşneg dela noi, din neejeu să le lungescă firul viieţii, spre a şi Austro-Ungaria. Tote cjiarele mari
nu-1 prinde. Şi ceia, de frică, sâu din Reteag, numit Ion cel mare, şi aşa pute săvârşi astfel de fapte, cari formâză germane lasă a-se crede, că acest
răutate, au spus; er pandurii s’au am aucfit’o dela Cupşa Vasilie din cea mai de căpetenie virtute creştinescă pact esistă.
dus, conduşi de soţii lui Pintea pănă Strâmbu, comună aprope de Măgo- şi să le răsplătâscă cu darul său cel bogat.
la „Şatra Pintii“ şi acolo s’a iscat în gia, care susţinea, că el este din fa Din însărcinarea comitetului şi sino Friederichsruh, 20 Maiu. Prin-
tre haiducii Pintii şi între pandurii milia lui Pintea. In foia „Grutinul , dului parochial: cipile Bismarck s’a bolnăvit din nou.
14
oraşului o luptă îuverşunată, der ce apăruse la 1889 în Baia-mare, loan Petru, Grigoriu Nicoră, Praga, 20 Maiu. Vaporul „Keiser
44
Pintea căcţu mort lovit de un glonţ aflăm în doue rendurî schiţe din preş. sinod. par. notar sinod. Fr&nz losef, a fost ajuns de-o mare
de argint şi de trei fire de grâu de vieţa lui Pintea vitezul, una scrisă loan Cofar, Gliga Irimie, catastrofă. Cazanul vaporului esplo-
primăveră, er capul ’i l’au tăiat şi ca foiţă de d-1 advocat Nicolau Nil- epitrop. epitrop dând, mai multe pershne, ce se aflau
pus pe porta cetăţii dela Baia-mare, van, er alta ca notiţă istorică scrisă pe vapor s’au înecat în Moldva. Pănă
unde în totă săptămâna îl peptăna de d-1 Vasilie Vaida; tot cam atunci Producţiuni şi petreceri. acum s’au aflat ciuci cadavre.
odată o Româncă şi-l arăta poporu publică şi d-1 PI. Marian în „Re Gratz, 20 Maiu. Din causa pe
lui, ce venia la terg, ca să se con vista politică“ a Bucovinei o legendă, Tinerimea română din Arad şi jur, in depsirii celor 38 ofiţeri în reservă,
41
vingă, că de bună semă Pintea vi- „Valea lui Pintea , er eu tot acolo vită la petrecerea de dans, ce o va arangia cercurile academice de aici au por
tezul e mort, de-6re-ce poporul nu publicai doue poesii relative la Pin Duminecă în 12 Iunie n. în sala „Păduri- nit mişcare, ca toţi ofiţerii în re
vrea să credă, că şi Pintea pote tea ; de unde se vede apriat, că nu ţei oraşului cu ocasiunea adunărei gene servă se-şî depună rangul.
11
muri. Despre soţii lui Pintea scie mele lui Pintea era cunoscut în în rale a „Asociaţiunei naţionale aradane pen
14
poporul atâta, că ijnii au căcţut în treg Ardealul, Bucovina, Moldova, tru cultura şi literatura poporului român ,
lupta cu pandurii din Baia-mare, er I Maramureş şi o parte a Ungariei. în favorul fondului acesteia. — Liviu Ta-
