Page 42 - 1898-05

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI N . 103 —1898.

L i t e r a t u ir* ă» noranţi. Da, sunt şi vor mai fi mult timp, Gustul de cetit a prins între ţe- Ce vrâi, ca moştenire, s’o laşi la strănepoţi.
pentru-că numai cu învăţătura din şcdle nu-i ranii din comuna sa rădecini atât
In editura tipografiei v Aurora" A. vom pute face cetăţeni deplin luminaţi. Sunt de afunde, încât ia primele doue luni Când zorul li-e mai mare, speranţele mai vii
Todoran din Gherla a început să apară, o multe pedecl cari se opun, pe de-o parte ale acestui an biblioteca din comuna Răsare, ca o ciumă, greluşul din pustii,
u
seriă de scrieri „din literatura poporală . S’aruncă între ele, sudorea le-o împrâşcă,
că legea Instrucţiunei nu se aplică cu ri- sa a fost cetită de 463 de inşi.
Primul număr e: „Moş Toma Bădiceanu", Se bulbucă la faţă, se umflă ca o brâscâ,
gâre, aşa că mulţi copii dau pe la şcâlă, Aici avem o dovadă din cele
vestitul caraghios al economilor de vite Şi plin d’obrăznicie le elice: „V’aţI jurat
însă puţini sunt cari termină cursurile, sâu mai puternice, cât de mult pot face
(Mocanilor) din Săcele. Câte-va istoriâre „Că capu-mî o să-l puneţi, dâr nu v’aţl cu-
dâcă sunt câţî-va cari termină cursul cu nisce învăţători şi preoţi harnici,
fârte hazlii adunate din gura poporului chiu cu vai, după cât-va timp dela eşirea cari îşi dedică din trup şi suflet [getat
Săcelean, de Domeţiu Dogar iu, înv. dirig. „La straşnica-ml putere de-a v’omorî pe tâte;
din şcolă nu mai sciu nimic, pentru-că munca lor pentru cultura şi lumi­
la şcâla element, capitală din Satulung . „Ci mila-mi arăt astăcll şi nu vă duc la
14
nici nu şl-au mai dus aminte se cctâscă. narea poporului.
— Preţul acestui număr de 32 pag. e 6 cr. [morte ;
Afară de acâsta una din căuşele cele
(eu posta 8 cr.) mai principale şi mai mari, car9 face pe „Da’n drum de mi-vă puneţi, căinţă să
*
sătânul nostru să filă aşa de ignorant şi P O V E Ţ E . [n’aveţl,
44
44
învingător şi învins (Traian şi De- aprâpe sălbatic, este nevenirea lui în atin- „In frunte încrestaţ’o; că tâte vă stingeţi .
cebal) este titlul unei mari drame istorice, cere cu lumea luminată. El nu aude pe In pinteni apoi bate şi sare uşurel,
1
în trei acte şi un tablou, scrisă de d-1 Titu nimenea vorbindu i de vre-o cestiune nouă Pentru stîrpirea coropişniţelor. Go- Furnicele cu scârbă se uită după el.
Duulca de Sajo. E o dramă bine scrisă şi şi folositâre pentru el, decât numai ce a ropişniţa (Giillotalpa vulgaris) este
de mare interes istoric şi naţional, care tot­ moştenit dela părinţi. cunoscută de toţi cultivatorii. Stri­ O astfel de tractare aflaţi adeseori,
odată tradusă în limbile francesă şi italiană, Acâstă stare de lucruri m’a făcut, ca căciunile ce face prin locurile plan­ Ai nâmului meu harnici şi sinceri luptătorii
va fi jucată, după cum speră autorul, înoă încă din anul trecut să înfiinţez în comuna tate cu legume seu fiori, sunt atât Tarnaş. Koevary.
în anul acesta la Florenţa de-o bună trupă Bumbesci ţinerea unor mici conferenţe, atât de însemnate, că ori-cine trebue se
dramatică şi la Paris pe una din marile cu tinerii cari au terminat şcbla, cum de se gândescă a-o nimici. Deşi ea se
scene poporale. S’a tipărit în Tipografia asemenea şi cu ori-cine care voesce a se hrănesce mai mult cu viermi decât Din gură, în gură*j:
H. Goldner din Iaşi (Str. Primăriei.) lumina. cu rădecini, totuşi rode şi rădăci­ Proverbe, cţiceton, povâţuirl, asemănări?
* In aceste conferenţe le vorbesc de nile când la întâlnesce în cale şi pe idiotisme şi gâciturî despre nas.
Viaţa Sânţilor. In „Tipografia Diece- diferite cestiunî, cari le sunt de trebuinţă, sub păment. Ca mijlbce de" a-le A d u n a t e ş i e s p l i c a t e
sauâ“ din Gherla a apărut „ Viăa Sânţilor“ despre gospodărie — despre ale casei, —• nimici „Jurnalul societăţii centrale de 1. Dar iu.
scrisă de Tit Bud, vicarul Maramureşului. de agricultură, higienă, istorie, cestiunî agricole din BucureseU recomandă (Urmare).
In acest op, fârte voluminos, care cuprinde economice, punendu-i în cunoscinţă de tote următorele:
1) Se se urmărescă cu degetul Dâcă îi dai nas,
415 pag. format mare 4°, se află descrisă noutăţile şi întâmplările din ţâră, ce sunt
viâţa tuturor sânţilor, cari se onorâză în de folos şi de învăţătură pentru poporul drumul ei pe sub păment pănă ce Ţi-se suie ’n cap. Adecă:
biserica nâstră orientală. La finea opului nostru dela ţâra. se află cuibul, în care se găsasc cel Dâcă-1 cruţi şi-l ocrotesc!,
se află în ordine lunară şi alfabetică un Speranţa mea a fost mai mult îm­ puţin 200 oue, cari se distrug, apoi Cu el rău ai s’o păţesc!.
catalog al tuturor Sânţilor şi martirilor plinită, căci dela primele conferenţe, sala se se torne în gaură puţină apă cu *
săpun, seu unt-de-lemn; după câte-va
din acest op, apoi al Pontificilor romani şcâlei destinată pentru acest scop a fost momente se vede ooropişoiţa eşind, Cine spune minciuni,
ece plină cu lume, unde este un spectacol în­
pănă acjl şi al împăraţilor din cele 4 Ii cade nasu. Adecă:
vâcurl dintâiu. Preţul unui esemplar e 3 veselitor de a vedâ pe sătenii comunei do- seu rămâne înăbuşită în gaură. Minciuni cine spune,
fi. (Ou posta recomandat 3 fi. 30 cr.) In r.torl de lumină venind cu respect şi cu 2) Se se îngrbpe în păment din Omenia ş’o răpune.
asemănare cu mărimea, cartea e eftină. religiositate să asculte cu mult drag la distanţă în distanţă şi la adâncime #
aceea ce li-se spune. Dâr mulţumirea mea de 6 centimetri hârbe de flori seu 1-1 duce de nas,
sufletâscă a fost şi mai mare, când dintre ole de păment: coropişniţele, cari
In Tipografia „Aurora A. Todoran umblă mai mult noptea cad în 61e Ca orbul de gard. Sâu:
u
cetăţenii, cari iau parte la confenţe, al
44
din Gherla a apărut: „Omul , noţiuni din şi nu mai pot eşi. 1-1 pârtă de nas
căror număr este dela 60 în sus, o câtă de
anatomiă şi fisiologie, şi reguli higienice 3) Să se facă tămna o grăpă Ca pe calu(i) de căpăstru. Sâu;
vre o 15 âmenl a făcut propunere a-i învăţa
pentru conservarea sănătăţii şi a corpului în păment şi să se umple cu bă­ 1-1 pârtă de nas,
să cetâscă şi să scrie, a căror propunere am
omenesc. Manual didactic pentru anul al legar; coropişniţele se strâng acolo Pe unde-i place. Sâu:
primit’o cu cea mai mare dragoste, cu
4-lea al şcâlei poporale, pentru şcâlele de în timpul iernei, er primă-vara se 1-1 nârtâ de nas,
cari urmez cursul regulat. Astfel că pe
repetiţia şi pentru poporul nostru. Lucrat scote bălegarul şi se omoră coropiş­ Cum îi place. Adecă:
lângă conferinţe, acum am înfiinţat şi
pe basa planului de învăţământ pentru niţele din el. 1-1 jocă cum îi place
şcola de adulţi, cu care am speranţe, că
şcâlele confesionale gr. or. din diecesa * Şi el n’are ce face,
voi ajunge la bună reuşită. Conferenţa o
Caransebeşului, de George Câtanâ învăţător. Răspândirea bolelor prin musce. Că e slab şi de nimic;
am odată pe săptămână, Sâmbătă sâra; âr
Preţul 15 cr. (cu posta 28 cr.) Se pâte E lucru sciut şi constatat, că muscele N’are minte nici un pic.
prelegerile cu adulţii de două-ori pe săp­
procura şi dela Tipografia „A. Mureşianu duc bălele lipiciose dintr’o casă în *
44
tămână, Marţi sâra şi Vineri sâra. Este
din Braşov. alta. Mai ales bolele, cari 3unt îm­ Obrazului fără nas,
ceva de admirat văcjend în acele seri
lume furnicând pe stradele comunei, dela preunate cu purăie, cu vărsături şi Ii stă reu. Sâu:
Pentru luminarea sătenilor. acel mai tînăr pănă la cel mai bătrân om cu scuipat de tuşă, ori cu răni, se Dâcă n’ai nas,
cu invitaţiune frăţâsoă să mârgă la con­ propagă fârte uşor prin musce, căci
Iu numenal de Dumineca tre­ N’ai nimic. Adecă:
ferinţe. Pentru ţinerea acestora sunt ajutat acestea gustă, oii se încarcă pe pi-
cută am amintit, că mai mulţi preoţi ciore şi pe aripi cu purdio, scuipat Celui fără omenie
cu multă bunăvoinţă de preotul I. Bum-
şi învăţători din comuna Bumbescii şi sânge stricat, ducând astfel bdla Ii stă rău, orî-cine fie.
de Jiu (în România) şi alte 9 co­ bescu şi V. Pătrăşooiu, preoţii acestei co­ în altă parte. Aşa oftica o duc cu Şi de are ceva,
mune din împrejurime au înfiinţat mune, cari ţin conferinţe de religiune, Tot n’are nimic;
ast-fel pentru ca să putem întări şi mai ele pe aripi şi pe picidre din scui­
cu începutul lunei lui Aprilie a Fără omenie,
mult credinţa şi pentru a-le inspira iu­ patul ofticosului; de asemenea duc
acestui an o societate, care se nu- boia de ochi (conjuctivita granuldaă), Este un calic.
44
mesce „Luminarea Săteanului şi al birea de patrie şi a păstra în inima lor *
sacra scântea a Românismului. frigurile galbine şi alte bdle. De
căreia scop este de-a lucra pentru
Mulţi pote vor dice, că resultatele ce aceea mai ales în timpuri, când Ş-a perdut nasul. Adecă:
cultura săteanului prin înfiinţarea de
voi dobândi prin scopul, ce mi-am propus bântue bdle epidemice, trebue se ne Ş’a perdut a sa onâre.
biblioteci poporale în tote cele c}ece ferim cât se pâte mai mult de musce.
a urmări, nu vor corăspunde în destul cu Cum să perde şi o flâre.
comune dm cercul societăţii, prin
zelul, perseveranţa şi ostenelele ce-mi de­ *
ţinerea de conferenţe poporale gra­
tuite, prin înfiinţarea şcblelor de pun. Eu însă sunt din aceia, cari cred, că Nu mai are nas. Sâu:
adulţi, cari vor funcţiona sera şi în cu cât greutăţile sunt mai mari, cu cât Furnicele şi greluşul. N’are nas. Adecă:
pedecile vor fi mai numerose, cu atât tre-
sărbători etc. -- Fabulă. — Ş’a mâncat omenia,
bue să perseverăm, cu atât mai mult
îndemn la înfiinţarea acestei Ca Ţiganu biserica.
trebue să ne înrădăcinăm şi să ne luptăm In faţa volniciei, munca onorată
nubile societăţi a dat’o esperienţa Ge valâre are, vâ arăt îndată: *
făcută de d-1 învăţător G. Dumitrescu în contra lor. Nu voih cruţa nici osteneli,
dm Bumbesci, care încă cu 7 ani nici timp, nici vegheri, ori-cât de mici şi Furnicele lucrâză în cel mai straşnic mod Nu-şî cunâace lungul nasului. Adecă:
de neînsemnate ar crede oineva că sunt Are şi el omenie
înainte începuse se lucreze în di­ Sâ nu fiă silite a-şî pune gura’n pod.
serviciile, ce voiă aduce consătenilor mei... Cât căţâua lui Ilie,
recţia acâsta, publicâad şi un ar- Nici ele, nici ai lor
ticul, în care arătase scopul, ce ur- Un singur pas încet, ce face po­ Golea când vine ârna cu pacoste şi zor. *
măreece. porul în calea instrucţiunei şi educaţiunei, Omul, ca omul,
nu se mai întârce îndărăt şi este de o sută Nasul e, ce e. Adecă:
Etă aici uneia părţi din acel Din depărtări întinsă
sâu de o miiă de ori mai preţios, decât
interesant articul, asupra cărora atra­ acele flăcări reped! aruncate deodată în Cu rîvnă neînvinsă Omul pâte ori cum să fie,
gem şi atenţiunea preoţilor şi învă­ nâptea generală, pe cari întunericul de Aduc şi pun grămadă grăunţe cjecl de mii, Numai s’aibă omenie.
ţătorilor noştri: OăcI multe guril-’s Dâmne, şi ârna lung’o fi. *
douăorl întunecat prin contrast le absârbe
Sunt câte-va deciml de ani — scriea din nou şi le înghite pentru tot-dâuna. Sporia agonisâla în micul magazîn, In tot iocu
d-1 Dumitrecu înainte ou 7 ani — de când Cred, că prin buna-voinţă şi deo­ Şi multă bucuriă simţeau ele în sîn. Işî bagă nasu. Adecă:
s’au înfiinţat şeâle pentru luminarea sătenilor sebita dragoste, ce-mî arată sătenii acestei S’amestecă în tote,
mai prin tote comunele; cu tote acestea comune, voiă ajunge la resultate frumâse. La fii, la seminţie gândeau ele cu dor Fără el nu se pâte.
a trecut mult, şi încă va mai trece, şi să­ Ast-fel ca pănă să se ajungă la formarea Şi-şi dau trudă mai mare, să mârgă lucru’n Vorbă să fie,
tenii vor zăcea tot în aceeaşi ignoranţă, bibliotecilor prin fiă-care comună, să am [spor. Că tîrgu se face.
ca şi strămoşii noştri. deja deprinşi ‘ sătenii din acâstă comună, Munceau neobosite, ou dragoste aprinsă, *
P6te că se va face întrebarea: cum rămâind a se instrui prin cetirea diferi­ C’o cfi i îuainte să-şi vadă ţînt’atinsă; Nu-ţî băga nasu,
ma
B
se pote? Tocmai acum, când se crede, că telor cărţi. Şi nu era departe, puţin le mai lipsia, Unde nu-ţi fe be ola. Adecă;
România a atins âreşl cum orisontul ci- Resultatele, la cari a ajuns d-1 Dâr mult face puţinul, când vrâi a ’ncorona Nu te amestega,
vilisaţiunei, să clicem, că sătenii sunt ig­ Dumitrescu, ne sunt deja cunoscute. O operă cuminte şi bună pentru toţi, Unde nu-i trâba ta!