Page 45 - 1898-05

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flecare fl.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătorele Birouri de anunclurl: Se pronumeră la tdto oii-
In Viona: M. Dukos Nachf. cielo poştale din întru şi din
Max Augenfeld &. Emerioh Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. 0 Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldbor- Administrat iun ea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, otagiu
burg.- Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., po şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl.. po trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o coldnit 6 or. Cu dusul în casa: Po un an
şi 30 or. timbra pentru o pu­ ^ 3>T "CT XL- XwZSX- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osomplar 5 cr.
după tariiă şi învoială. v. a. sâu 15 banT. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cflfc şi insorţiunile
seria 10 cr. său 30 bani. sunt a se plaţi înainte.
Nr. 104. Braşov, Lunî-Marţ! 12 (24) Kaiu. 1898.

„Nu ne scriem Unguri!" când de eele mai mar! neajunsuri, lip- într’o privinţă său alta dela superiorii Intrega pressă europenă s’a ocupat şi
sindu-le în mare parte chiar şi hrana său patronii lor şovir.iştî, este mai se ocupă cu cele ce le-a scris marele diar
s au
0
Multe s’au scris şi s’au vorbit de t6te cj'1©! . ’ uitat drept în mult decât atâta, este ca se se scrie german din Frankfurt, şi cu tote desmin-
şi multe fapte revoltatbre s’au citat ochii acelui A ndrassy şi i-au răspuns ci2, trup şi suflet duşmanilor neamu­ ţirile oficiose, se pare, că pactul esistă în-
şi s’au dovedit în scris şi prin graiu cu mândria şi cu hotărîre: „Nu ne lui lor şi să dovedescă printr’asta, tr’adevăr.
viu privitor la aşa cjisa magbiarisare scriem Ungurî, domnule! Decă nu ne că nu numai cu numele, dăr şi cu „Berliner Neueste Nachrichten , organul
u
a numelor, pe care unul din consi­ dai cucuruz de săpat, vom lua straiţa fapta sunt gata a se lăpăda de na­ berlines al principelui Bismark, dice, că
lierii Maiestăţii Sale, ministrul de şi bâta şi vom pleca de aici, căci ţionalitatea lor şi a seda astfel pen­ acest pact secret acopere pe Rusia faţă cu
interne unguresc, a numit’o „o miş­ dbr este destul păment în lume, dăr tru tot-deuna legaţi şi subjugaţi, îu orl-ce greutate, ce ar' pute să i-o prici-
care salutară, care trebue se fia pro­ ferăscă Dumnecjeu să ajungem să ne schimbul unui os de ros. nuescă ambiţia statelor din Balcani. Prin
movată îu cercuri cât mai estinse" mânce ruşinea obrazul!" Acesta va să 4i°ă a te scrie ajutorul acestui pact Rusia capătă mâuă
şi încă chiar de cătră funcţionarii întrebaţi fiind, dăcă toţi au fost Ungur. Ţăranii români dela Mihalţ liberă întru a-şl concentra puterile în Asia.
administrativi, cărora li-a pus’o la de un gând şi decă nici unul n’a au dat adevărata interpretare scopu­ Cumcă publicaţia lui „Fr. Ztg" despre pac­
inimă acâsta ministrul prin faimo­ şovăit, unul dintre ei a răspuns! „Nu lui, ce-1 urmăresc adversarii noştri tul secret austro-ungaro-rus corespunde fap­
sul ordin-circular dela 5 Februarie ne-am scris nici unul Unguri, şi aşa ne-am cu acea pornire nefastă şi nebună telor, e verosimil chiar şi în urma soirilor
1898. înţeles, că decă se va scrie vre-unul din a lor. strecurate mai înainte în opinia publică.
S’au adus în cursul discusiunilor noi, îl scotem din sat ca pe un riios /“ La ce resultate duce agitaţia, „Berliner Tagblatt vede în acest pact
u
asupra acestei nenorocite mişcări de Acesta e caşul cel mai nou. ce se face la îusă-şî iniţiativa gu­ victoria acelei politice, care a urmat’o pănă
maghiarişare multe esemple, cum s’a Orî şi cum, dăr tot la ţeranul vernului unguresc pentru maghiari­ la mortea sa archiducele austriac Albrecht.
făcut presiune în acea direcţia asu­ nostru trebue se ne întărcem, ca să sarea numelor, reiese din caşul des­ Din acest pact este uşor a-se ghîci, că
pra impiegaţilor dela drumurile de aflăm adevărata interpretare a situa- pre care vorbim. Pănă şi asupra ţă­ Austro- Ungaria a lăsat Constantinopolul în
fier şi altor funcţionari inferiori, ba ţiunei în înţeles curat românesc. ranilor noştri au început a se face, cercul de influenţă al imperiidui Ţarilor, pe
chiar şi asupra unor Impiegaţi de pe Noi vorbim de „maghiarisarea cum vedem, cele mai miserabile când cei din Petersburg dau voie cabinetu­
la institute private şi dela fabrici, numelor" şi acăstă nisuinţă a ad­ presiuni în direcţia acesta. Jidovii lui din Yiena a străbate pănă la Salonic.
ce stau sub conducerea unor şovi- versarilor o luăm şi caracterisăm în şi Armenii sunt cei dintâi la ori­
„Rheinische Kurieri dice, că cuprinsul
niştl de specia cea mai încarnată. diferite chipuri, der par’ că totuşi ce faptă escentrică de intoleranţă
pactului corespunde situaţiei actuale, aşa
Nu ne aducem aminte însă se se fi nu i-am găsit adevăratul sens, căci naţională căci, ca ămenii specula-
că desminţirea e aprope vrednică de com­
ivit pănă acuma un cas ca acela, ce va înţelege ţăranul nostru sub ţiunei, interesul lor este de-a se pătimire Deja înainte cu 22 de ani, cu
pe care ni-1 comunică un călător cuvintele „maghiarisarea numelui?" linguşi la cei dela cârmă, sădind
oeasia întelnirei celor trei împăraţi, acestă
despre o încercare, ce s’a făcut în El va rîde, ori va da din umeri. A tot-odată desbinarea între popărele
ideiă şi-a aflat espresiune deplină. „Hego-
comitatul Albei-inferiore, de-a con trebuit să vină cine-va şi să facă o ţărei.
strînge chiar şi pe muncitorii ţărani el n ------------ k “---------- ‘ 1 - t l --> . v- JL ia <-J VJ i-l LI JLV
să-şî lapede numele lor cinstit ro­ în chipul arătat, peutru ca ei cu cu­ ajuta nimic adversarilor noştri, ori două state era p’aci să pună în flăcări
mânesc şi să se scrie cu nume străine getarea şi cu simţul lor primitiv să cât de zeloşi sprijinitori ar găsi în­ lumea.
a
eu accent unguresc. dea lucrului adevăratul înţeles. tre amintitele seminţii, cari au fost „Kblnische Zeitung cjice, că între Rusia
Caşul, despre care vorbim, s’a Ceea ce se urmăresce prin acea inoculate în truneh'ul maghiar, căci şi Austro-Ungaria s’a stabilit o învoială în
petrecut astfel: Un ore-care Andrassy, „mişcare salutară" a maghiarisărei orî tncătrău s’ar îndrepta, de pretu­ timpul visitei împăratului Francisc Iosif la

administratorul, seu, cum dice po­ numelor — n'ar mai fi, — pe care tindeni le va răsuna strigarea: Nu Petersburg, prin urmare desminţirea oficiosă
porul, diregătorul deia moşia din o părtinesce şi o sprijinesce cu atâta ne scriem Unguri! n’ajunge mult.
u
Mihalţ a lui Kovrig, — armean, care zel şi stăruinţă însu-şî ministrul de „Temps din Paris primesce din isvor
s’a îmbogăţ t pe spinarea Români­ interne, nu este numai o simplă vienes confirmarea esistenţei pactului, însă cu
lor din Blaşiu, mai ales prin esploa- schimbare a numelui, ca să sune Pactul dintre Austro-Ungaria şi observarea, că el este mai mult o „Entente
tarea morilor de-acolo — nu vre să unguresce, ci este ceva mai mult: Rusia. cartographique“. Corespondentul vienes al
mai dea ţăranilor români cucuruz a te scrie Ungur. foiei parisiene scie din isvor acreditat, că
de săpat pe a treia parte, decă nu-şî A te scrie Ungur nu însâmnă Am arătat într’unul din numerii tre­ Goluchoivski luând conducerea afacerilor es-
vor maghiarisa numele. numai a-ţî maghiarisa numele; au cuţi cuprinsul acelui „pact secret" dintre terne, a simţit necesitatea, ca tripla alianţă,
Cum le va ti esplicat, acest epis- fost şi mai înainte şi sunt mulţi din­ Austro-Ungaria şi Rusia, cu publicarea că­ care este numai o convenţiă militară, să
a
tat de moşiă armenesc, cum nu ţă­ tre noi, cari au nume cu sunet un­ ruia „Frankfurter Zeitung făcu sensaţiă în fiă augmentată astfel, că cele trei imperii
ranilor noştri condiţia, ce li-o puse, guresc, dăr acăsta nu i-a împiedecat lumea intrigă. Publicaţia (Şiarului german să so sprijinăscă împrumutat în planurile
nu seim, dâr ei au înţeles în cele şi nu-i împedecă să fia cei mai buni a fosţ desminţită în aceeaşi cli, şi a des- şi dorinţele lor politice. Contele Goluchowski
din urmă ce vre şi, cu t6te că bieţii şi mai conscienţioşî Români. Ce se minţit’o chiar contele Goluchoivski într’una s’a adresat mai întâiă cătră Germania, unde
bmenî sufer ac}î mai mult ca orî şi cere însă dela ămenii, cari aternă din şedinţele delegaţiunilor austro-ungare. însă a fost primit forte reservat, dându-i-se

FOILETONUL „GAZ. TRANS." se zăriau ici şi colo prin boschete întune- păstii sălbatice cu capul întors pe jumă­ relui mă orbi şi întrai într’o aleă umbrosă,
cose, şi boltitura cea mare de sticlă a Ob­ tate, ca şi când ar fi privit peste umăr pe să mă răcoresc. Priveliştea tabloului mă
servatorului cerca să retrimită razele lumi- cel care-1 fixa. Sorele roşu, ca sângele, se urmărea peste tot. Se aşteruea deja giul­
FRATRICID. nei puternice a (file. Ou părere de rău pă­ cufunda pe orisont îndărătul unei păduri giul de sără peste pămentul bolnav, şi el
răsii admirabila grădină şi întrai pe o mică posomorite de braeji. Cerul şi oceanul erau tot mă urmărea. Zadarnice ’ml erau încer­
De Edgar Poe.
uşe laterală, care conducea la apartamen­ scăldate într’o văpaie arămie. In planul din cările să mă scap de acestă urmărire ; mă
Acum şeptespreejece ani trecui în tele superiore ale palatului. De 6re-ce de faţă se tîra un melc printre buruenile dusei într’un teatru, der rîsul, musica şi
Francia, ca să-mi conţinu studiile sub su­ present mă aplicai studiului şcolei vechi scârbbse şi un corb plutea prin aer, ca şi lumina, tote erau pentru mine de nesupor­
pravegherea renumitului pictor Paul Dela- artistice, simţii forte puţin interes faţă de când ar presimţi sânge cald de om. Ori tat. In sferşit mă îndreptai acasă cătră
roebe. Când am ajuns, marele măestru lipsea operele contimporanilor mei şi treceam nea­ cât de puternic ar fi influinţat subiectul cărţile mele, dăr nu putui ceti... er somnul
din Paris, şi eu mă folosii de timpul liber, tent din sală în sală, privind din când . în asupra privitorului, influinţa cea mai cu- alinător fugi departe de patul meu.
ca să cutreer galeriă de galeriă, biserică când câte un cap de operă al lui Dela- riosă a tabloului zăcea în minunata poesie A doua 41 des de dimineţă eram în
de biserică în extasul admiraţiei, visării şi roche, seu Flandrin. In colţul cel mai întu­ a esecuţiei. Domnea o unitate dramatică Luxemburg. Sosisem pre*de vreme şi abia
speranţei. Multe (Iile le petrecui în Luvru, necos al unei săli mici, rău luminate, zării de nedescris peste tot, o atmosferă a morţii putui aştepta de nedumerire pănă ce se
care pentru mine era un adevărat templu un tablou, ce deştepta în mine cel mai şi a grozei, care turbura aerul. Faţa lui deschise galeria. Intrăga (Ţ privii tabloul
sfânt, unde contemplam cu admiraţiă ope­ mare interes. Obiectul era: „Gain, după Cain era ceva, ce te înfiora pănă în suflet. cel plin de mister; mă botărîi să-l copiez
rele artiştilor talentaţi, pănă când lacrimile omorîrea lui Abel ; numele pictorului: Că­ O sudore rece în picuri vizibili îi curgea şi a doua cji steteam deja înaintea stativu­
u
unui extas copilăresc îmi umecliau ochii rnii Prevost. de pe frunte, âr ochii lui păreau pironiţi lui meu. Din momentul acesta tabloul în­
şi puneau un văl subţire înaintea tablouri­ Nicl-odată în viaţa mea nu voiţi uita asupra unei feţe înspăimântătore. Chiar cepu să influinţeze asupra mea într’un mod
lor sfinte. grdza, de care fni cuprins, când îmi arun­ marea din planul posterior apărea grosă şi estra-ordinar; mă temeam de el, şi cu tote
Intr’o dimineţă de Iunie cercetai şi cai privirea asupra înfiorătorului tablou. fără viaţă, ăr arborii erau asemenea unor acestea nu mă puteam depărta. Simţiam,
galeria de tablouri a Luxemburgului. Toc­ Nicl-odată nu voiţi uita peisagiul acela su­ mănunchiuri colosale de pene pe un sar­ că sănătatea mea sufere, nervii mei se
mai căcfuse o ploie repentină şi picurii clari prafiresc plin de bănuială, nici faţa lui şi cofag agitau pănă la durere; somnul şi pofta de
străluceau încă pe fruncjele acaţilor. Sorele mai suprafirescă, şi mai plină de bănuială. Gând eşii din misteriosa sală în fru- mâncare mă părăsiseră cu totul. La cel
ărăşl apăru pe cerul înseninat; statui albe Omorîtorul stetea la marginea unei pră­ mosa di de Iunie, lumina cea clară a so- mai uşor sgomot tresăream de spaimă, e r