Page 46 - 1898-05
P. 46

Pagina 2.                                                         GAZETA TRANSLYANIEI                                                                        Nr. 104-1898.


              răspuns  nesigur  şi  evasiv.  Mai  târziu,  când  După  lege  adecă,  le  este  oprit  scolelor  cu   W. E. Gladstone.                  ocupa  şi  cu  idea  de-a  se  retrage  dela  con­
              s’a  stabilit  contravisita  împăratului  Francisc  caracter  public  şi  bisericelor  a  primi  astfel                                  ducerea  partidei  liberale,  dâr  luâ  parte  la
                                                                                                               Wiliam Ewart Gladstone s’a născut la 29
              Iosif  la  Petersburg,  contele  Golucho'wski  a  de  ajutor.  E  de  înţeles  dâr,  că  scolele  din                                    desbaterile  parlamentului.  In  tomna  anului
                                                                                                         Decemvre  1809  în  Liverpool.  Tatăl  său,  ba-
              adresat  o  întrebare  scripturistică  lui  Mu-  Ardeal  n’au  primit  ajutorul  de  stat  român                                         1876,  broşura  sa  asupra  atrocităţilor  din
                                                                                                         ronetul  Sir  Iohn  Gladstone,  era  unul  dintre
              rawiev,  dâcă  Rusia  este  aplecată  a  tracta  cu  în  forma  ilegală  şi  odiosă  a  subvenţiunei                                     Bulgaria  făcu  mare  sensaţiă.  Gladstone  se
                                                                                                         neguţătorii  „regesc!"  ai  acestui  oraş.  De
              acdsta  ocasiă  cu  Austro  Ungaria  asupra  unor  şi  darului,  ci  sub  titlul  unei  despăgubiri                                      opuse  în  cameră  politicei  guvernului  con­
                                                                                                         abia  eşise  din  colegiile  dela  Eton  şi  Ox­
              cestiunî, cart le inlercsdză pe ambele, mai ales  pentru  fundaţiunl  retrase  şi  secularisate.                                         servator,  care  avu  ca  resultat  pacea  din
                                                                                                         ford,  şi  fu  ales  la  1832  în  cameră  de  cătră
              în  Orient.  Rusia  a  răspuns,  că  nimic  nu  îm­  Guvernul  unguresc  însă  este  firm  decis  a                                      Berlin.  El  se  manifesta  ca  duşman  jurat  al
                                                                                                         conservatorii  din  Newark.  4  ici  atrase  aten
              piedecă  tratările.  In  urma  acesta  s’au  ţinut  pune  capăt  acestei  situaţii  îngrijitore  şi  nu                                  Turc ’ei.
                                                                                                                                                           1
                                                                                                         ţiunea  lui  R.  Peel,  care  l’a  făcut  lord  al
              mai  multe  consilii  ministeriale  în  Hofburg,  se  dă  îndărăt  chiar  nici  dela  jertfe  însem­                                          In  1880,  Gladstone  ajunse  ârăşl  la
                                                                                                         tesaurului,  er  în  1835  l’a  numit  subsecretar
              la  cari  a  luat  parte  şeful  de  stat  major  nate  bănesc!,  ce  trebue  să  fiă  aduse  în  in­                                    cârmă.  De  rândul  acesta  el  se  ocupa  de
                                                                                                         al  coloniilor.  Cădând  primul  minister  Peel,
              Bech,  ale  cărui  espunerl  obiective  au  avut  teresul  causei.  Ministrul  de  culte  şi  instruc­                                   cestiunea  irlandesă,  de  a  Egiptului  şi  de
                                                                                                         Gladstone s’a retras în oposiţiă.
              mare  efect.  Becii  a  mers  de-asemenea  la  ţiune  publică  Wlassics,  a  adresat  un  res-                                           cestiunea  electorală.  Ii  succese  a  lărgi
                                                                                                               La  1841  Pell  venind  ârăşl  la  putere,
              Petersburg  cu  Francisc  Iosif,  şi  după  în­  cript  Consistoriului  gr.  or.  ca  susţinător  de                                     dreptul  electoral,  democratisând  astfel  con­
                                                                                                         numi  pe  Gladstone  vice-president  al  ofi­
              drumările  lui  s’au  pregătit  notele  din  Iunie  scdlă,  în  care  îl  asigurâză,  că,  între  mar-                                   stituţia  britanică.  La  alegerile  din  1886
                                                                                                         ciului  comercial  şi-l  primi  în  consiliul  se­
              1897,  prin  cari  s’au  regulat  sferele  de  inte­  ginele  unor  anumite  modalităţi,  dă  deplină                                    ârăşl  căcjură  liberalii  cu  Gladstone.  Acesta
                                                                                                         cret.  El  avea  problema,  de-a  apăra  politica
              rese  ale  Rusiei  şi  Austro-Ungariei  în  Bal­  despăgubire  pentru  sistarea  ajutorelor  pri­                                        însă  continuă  cu  nouă  puteri  lupta  în
                                                                                                         comercială  a  guvernului  în  cameră.  La
              cani şi la Dunărea de jos.                    mite   din   Bucurescl.   Oonsistorul   greco-                                             contra  cabinetului  Salisbury  in  parlament
                                                                                                         1843  deveni  preşedinte  al  oficiului  co­
                                                         u
                    Dintre  diarele  mari  englese  „Standard   ortodox,  pe  lângă  aceea,  că  se  liberâză                                          şi  înatară  de  parlament.  El  se  ocupa  de
                                                                                                         mercial,  âr  la  1845  primi  portofoliul  co­
              dice,  că  publicarea  pactului  este  confirma­  astfel  de  situaţia  penibilă  creată  prin  pri­                                     causa  Irlandei  şi  se  apropia  tot  mai  mult
                                                                                                         loniilor.
              rea  soirilor,  ce  le-a  adus  înainte  c’un  an,  că  mirea  unei  subvenţii  esterne,  are  tot-odată                                 de partida irlandesă.
                                                                                                               La  1847  fu  ales  deputat  de  univer­
              Rusia  şi  Austro-Ungaria  ş’au  împărţit  sfe­  garanţa  liniştitore,  că,  graţiă  liberalităţii                                             La  1892  ajunse  bătrânul  de  84  de
                                                                                                         sitatea  din  Oxford.  După  câtva  timp  însă
              rele de interese în Balcani.                  guvernului  ungar,  scopurile  culturale  şi                                               ani  a  patra  oră  în  fruntea  guvernului.  In
                                                                                                         începură  neînţelegerile  lui  cu  conservatorii
                                u
                    „Daily  Ncws   reproduce  desvălirile  lui  scolastice  române  n’au  să  sufere  nici  cea                                        Febr.   1893   el   presentâ   din   nou   bi-
                                                                                                         de  cari  s’a  despărţit  la  1851.  La  1851  de­
              „Frankfurter  Zeitung   sub  titlul:  „împăr­  mai  mică  scădere,  ci  se  vor  împărtăşi  de                                           Iul  Home-rule,  care  întâmpină  mare  rosis-
                                   u
                                                                                                         veni  erăşl  lord  al  tesaurului  (ministru  de
                          u
              ţirea Turciei .                               sprijin  şi  promovare  îndestulitore  din  par­                                           tenţă  din  partea  oposiţiei  conservative-
                                                                                                         finanţe)  şi  ocupă  acest  post  şi  sub  lordul
                    In  urmă  amintim  ce  scrie  din  nou  tea  ministrului  de  culte  şi  instrucţiune                                              unioniste.  Acâsta  făcu  obstrucţiă,  pe  care
                                                                                                         Palmerston  pănă  la  1855.  In  1857—59  fu
              „Frankfurter Zeitung":                        publică".                                                                                  însă  Gladstone  o  înfrânse,  făcând,  ca  ca­
                                                                                                         trimis  în  misiune  specială  la  insulele-Ionice
                    „Desvălirea  învoelilor  secrete  a  fost                                                                                          mera  să  primâscă  bilul  său.  Dâr  camera
                                                                                                         şi  în  Iunie  1859  ajunsese  ârăşl  lord  al
              desminţită  de  diplomaţi,  şi  abia  mai  târdiu                                                                                        lordilor  l’a  respins  totuşi  cu  mare  majo­
                                                                  Un  nou  soiu  de  dare.  Ministrul  tesaurului.  El  pregăti  o  transformare  ra­
              a  eşit  la  iv61ă,  că  comunicarea  lor  e  corectă.                                                                                   ritate.  Atunci  Gladstone  a  dis,  că  disol-
                                                            unguresc  de  interne  a  pus  pe  biroul  dicală a sistemului impositelor.
              Pactul  „secret"  nici  n’ar  pute  fi  „secret?,                                                                                        varea  parlamentului  ar  fi  în  contra  prin­
                                                            Camerei  un  proiect  de  lege  privitor  la       Intr’aceea  Gladstone  deveni  renumit
              dâcă  n’ar  fi  desminţit.  N’am  comunicat  din                                                                                         cipiului constituţional.
                                                            „acoperirea  cheltuelilor  pentru  îngrijirea  nu  numai  ca  bărbat  de  stat,  ci  şi  ca  scri­
              cuvânt  în  cuvânt  acest  pact,  ci  numai  cu­                                                                                               La  8  Martie  1894  Gladstone  şi-a
                                                            publică  a  bolnavilor".  Prin  acest  proiect  itor.  încă  în  1838  a  scris  prima  sa  operă:
                        w
              prinsul lui .                                                                                                                            cerut  dimisia  din  causa  unei  grelâ  su­
                                                            guvernul  îşi  arogă  dreptul  de-a  arunca  „Statul  în  raporturile  sale  cătră  biserică".   ferinţe  de  ochi,  şi  de  atunci  bătrânnl  om
                                                            asupra  cetăţenilor  contribuabili  un  nou  La  1845  a  scris  despre  noua  legislaţiă  co­  de  stat  şi-a  terminat  cariera  sa  activă  po­
                                                                                     r
                        Echoul dcta Pesta.                  soiă  de  dare  sub  titlul:  a unc  de  dare  pen­  mercială.  La  1851  a  scris  renumita  sa  seri-   litică  de  60  de  ani  şi  a  continuat  lucrările
                                                            tru  îngrijirea  bolnavilor.  Acâstă  dare  va  ave  sore  deschisă  asupra  stărilor  din  regatul
                    Oficiosei„Politisch8 Correspondenz  din                                                                                            sale  scienţifice  pănă  la  începutul  anului
                                                   u
                                                            s’o  statorâscă  guvernnl  din  an  în  an,  după  ambelor  Sicilii.  In  1858  a  scris  opera  în
               Yiena  i-se  raportâză  din  Budapesta  „pri­                                                                                           acestuia,  când  o  bâlă  rea,  numită  nerosă
                                                            libera  sa  chibzuinţă,  putând  să  se  urce  trei volume asupra lui Homer.
              vitor  la  ajutorele,  ce  s’au  dat  din  Bucurescl                                                                                     a  osului  nasal,  l’a  silit  să  renunţe  şi  la  lu­
                                                            chiar  până  la  3%  a  dărei  directe  cătră      La  alegerile  din  1865,  Universitatea
              de  cătră  stat  sc6!elor  române  din  Ungaria",                                                                                        crarea  sa  literară.  O  operaţiă  nu  ’i  s’a
                                                            stat.                                         din  Oxford  n’a  mai  ales  pe  Gladstone,  ci
              următârele:                                                                                                                              putut  face  din  causa  bătrâneţelor  înaintate,
                                                                 La  totă  întâmplarea,  pasul  acesta  a  l’au  ales  liberalii  din  Lancashire,  şi  după
                    „Guvernul  (unguresc)  nu  ridică  nici                                                                                            pănă  ce,  înfrânt  de  durerile,  pe  cari  le-a
                                                            guvernului  e  forte  caracteristic  în  felul  său,  mortea  lui  Palmerston  el  a  devenit  con­
              o  obiecţiune  în  contra  primirei  de  rente                                                                                           suportat  cu  atâta  eroism,  a  închis  ochii
                                                            mai  ales  acum,  când  mişcarea  pentru  re­  ducătorul  camerei  comunelor.  Aici  între­
              fundaţionale,  basate  pe  un  titlu  de  drept                                                                                          pentru totdâuna în 19 Maia a anului curent.
                                                            ducerea  dărilor  a  luat  aşa  mari  dimensiuni  prinse  el  o  mare  campaniă  pentru  a  des­
              privat,  pe  cari  a-le  plăti  este  datore  Ro­                                                                                              El lăsă după sine pe soţia sa năs­
                                                            în  sînul  poporaţiunei  din  Ungaria.  In  loc  fiinţa  biserica  privilegiată  a  Irlandei  şi
              mânia,  decă  şi  întrucât  aceste  sume  sa  vor                                                                                        cută Oatarina Glynne, şi care era să ser­
                                                            de reducere, guvernul vine cu proiect pen-    de  a  separa  în  acâstă  ţâră,  ruinată  de-o
              guvernului"            miilocirea  organelor  iimarp      a      dărilor     de      nănă  oriofnpr-nt.iă. el Ari nulă ViiserirţA. de cătră stat.  beze în anul viitor nunta de diamant (60
                                                            acum,  şi  încă  într  un  chip,  că  tinde  a  in­                                            om*), §i trei fii, dintre cari doi sunt de­
                    „Se  ’nţelege  de  sine  însă,  că  ministe-                                               In  1868,  după  retragerea  lui  Disraeli,
                                                            vesti  guvernul  cu  o  putere,  ce  compete                                               putaţi, âr unul preot în Hawarden.
              riul  de  culte  îşi  susţine  dreptul  de  a  esa-                                        ajunse  Gladstone  pentru  întâia  oră  în
                                                            numai legislaţiunei!                                                                             Pe  titluri  Gladstone  n’a  dat  nimic.
              mina  fundamental  aceste  pretinse  titluri                                               fruntea  guvernului  engles  şi  reuşi  să  se-   El  n’a  vrut  să  prim  Iscă  nici  demnitatea
              de  drept  privat;  Este  sigur,  că  de  fapt     La  acestea  o  foiâ  clericală  din  Buda­  pareze  biserica  irlandesă  de  cătră  stat,  să   de  peer  (magnat),  ce  ’i  s’a  oferit  de  re-
              esistă  astfel  de  titluri  de  drept.  Aşa  de   pesta esclamă:                          introducă  alegeri  secrete,  actele  iriee  şi
                                                                                                                                                       peţite-orl.
              pildă,  biserica  Sf.  Nicolae  din  Braşov  are   „Bucură-te  naţiune  maghiară,  căci  şi  cassarea  dreptului  de-aşî  cumpăra  grade  ofi-
              teritorii  în  România  la  Meteleu,  Semlic,  aşa  pănă  acum  nu  ţi  a  fost  de-ajuns  po­  cerescl în armată.
              muntele  S.  Ilia,  munţii  Prişca  şi  Valea  vara  îngrozitârelor  dări,  ce  te  apasă!  Nici   Pe  când  Gladstone  obţinea  succese     SOIRILE DILEI.
              nâgră,  a  căror  venite  constitue  parte  de  majoritatea,  nici  corifeii  stângei  estremenu   pe  terenul  reformelor  interne,  el  dovedea
              avere  neînstrăinabilă  bisericescă.  In  alte  ca­  cred,  că  şi  dările  de  pănă  acum  sunt  ne   o  mare  slăbiciune  în  politica  esternă.  După              — 11 (23) MaiU.
              şuri  însă  —  şi  acâsta  este  a-se  accentua  mai  suportabile!  Er  tu,  ţâră  săracă,  care   răsboiul  franco-germ  an,  Rusia  obţinu  re-     La mormântul lui Vasilie Moldovan.
              cu  doosebire  —  titlul  de  drept  al  preten-  şi  aşa  eşti  atât  de  jăfuită,  rabdă  mai  de­  visuirea  tractatului dela  1856  asupra neutra­  Din  comuna  Boziaş  ni-se  scrie:  Rămăşiţele
              siunei  de  despăgubire  pentru  fundaţiunl  ce  parte;  privesce  cu  mânile  legate  la  devas­  lităţii  Mărei-negre  şi  astfel  se  perdură  re-  pământesc!  ale  neuitatului  Vasilie  Moldovan
              s’au  prescris  şi  pe  care  îl  au  scolele  din  tările  pestelor  morale  şi  trupesc!,  er  mai   sultatele  răsboiului  din  Orimea.  Opinia  pu-  zac  în  cimiterul  bisericei  române  gr.  cat.
              Ardeal  faţă  cu  România,  e  numai  o  fic­  pe  sus  de  tote  plătesce  cheltuelile,  ce  se   bilcă  se  pronunţa  contra  lui  Gladstone,  din  Boziaş,  la  a  cărei  edificare  răposatul
              ţiune,  care  servesce  la  aceea,  ca  prin  aruncă  în  gâtul  tău  pentru  victimele  ajunse   acusându-1,  că  sacrificase  interesele  Angliei  şî-a  câştigat  merite  neperitore.  Un  frumos
              acâstă  formă,  la  aparenţă  neescepţionabilă,  în spitalurl."                            în favorea Prusienilor.                       şi  impunător  monument  de  piatră,  ridicat
              să  se  încunjure  contestarea,  ce-ar  provoca                                                 La  alegerile  din  1874,  Gladstone  căcju  de  membri  familiei,  împodobesce  mormân­
              primirea unei subvenţii dela un stat străin.                                               dela putere şi se puse ârăşl pe scris. Se     tul fericitului Prefect de legiune (III), care
              când  mergeam  pe  stradă,  genunchii-mi  tre­  sfîrşit  simţii,  că  mă  prăbuşesc  cătră  nebu-  nici  cea  mai  uşoră  adiere  nu  pătrundea  în  rile  ;  proptesce-te  de  braţul  meu;  să  mer­
              murau.  Chiar  la  pictat  îmi  pierdusem  si­  niă  sâu  cătră  mârte  şi  că  nimeni  nu  va  jăli,  unghiul  întunecos,  unde  steteam  şi  lucram.  gem vre-o jumătate de âră în grădină!“
              guranţa  mânii  şi  privirea  clară  a  ochiului.  sâu  plânge  la  mormântul  meu.  Cum  să  Ochii  cei  mari  şi  misterioşi  ai  lui  Cain  pă­
                                                                                                                                                            Eram  ascultător,  ca  un  copil,  şi-l  ur­
              O  radă  de  lumină  cât  de  palidă  n’o  pu­  scap  de  acâstă  sârte  blăstămată?  Să  scriu  trunseră  ca  ace  ascuţite  în  creerul  meu.   mai  fără  oposiţie.  Ne  aşezarăm  pe  o  bancă
             team  suferi;  nu  puteam  turna  un  singur  prietenului  meu  în  Anglia  ?  ...  sâu  să  pă­  Capul  mă  durea;  inima-mi  bătea  cu  pu­  retrasă,  umbrită.  La  început  nu  vorbirăm
             pahar cu apă, fără ca să torn alături.        răsesc  Parisul  ?  ...  îmi  lipsia  energia  pen­  tere,  âr  pensula  îmi  scăpâ  din  mână.  Deo­  nici un cuvânt.
                   Acâsta  âra  primul  stadiu  al  neliniştii  tru  amândouă...  eram  sclavul  lipsit  de  dată  mă  răsturnai  pe  scaun,  scosei  un
                                                                                                                                                            „Nu  faci  bine  să  iai  asupră-ţl  o  muncă
             mele;  al  doilea  era  cu  mult  mai  periculos.  voinţă  al  tabloului  şi  chiar  de  m’ar  fi  costat  ţipăt răguşit şi-mi acoperii faţa cu mânile.
                                                                                                                                                      atât  de  periculosă",  începu  Leroy.  „Trebue
             O  vrăjitorie  bolnavă  mă  legase  de  tabloul  viaţa sâu mintea, trebuia să rămâi.             „Sunteţi  bolnav",  aucjii  o  voce  în   să abdici în orl-ce împrejurări!"
             acesta  şi  tabloul  de  mine.  Imî  era  ca  şi    Astfel  era  situaţia,  când  un  tînăr  pu­  apropierea mea.
                                                                                                                                                            „Nu pot!" răspunsei eu.
             când  n’aşl  putâ  trăi,  decât  numai  în  apro­  ţin  mai  în  vârstă  decât  mine  îşi  aşecjâ  în   Privii  împrejurul  meu  cunochî  mari
             pierea  lui.  Cain  era  un  om  viu,  care  po­  aceeaşi  sală  stativul,  câţî-va  paşi  departe  deschişi  şi  vâdui  pe  Achille  Leroy  lângă   „Şi  de  ce  nu?  Dâcă  tabloul  este  co­
             sede  putere  asupra  mea  şi  mă  fulgera  de  mine,  ca  să  copieze  un  tablou.  Presenţa  mine.                                     mandat, pote fi socotit deja ca sfîrşit".
             pănă  ’n  inimă  cu  ochii  săi  cei  mari,  în­  lui  mă  supăra;  simţiam,  că  nu  mai  eram   „Nu e nimica", murmurai eu.                  „Nu  este  comandă!"  răspunsei.  Am
             grozitori.  Când  sâra  galeria  să  ’nchidea,  singur şi mă temeam de o întrerupere.            El  clătină  din  cap.  „Nu  te-am  pier­  copiat  tabloul  din  iniţiativă  proprie  ...  sâu
             ore  întregi  de-arândul  le  petreceam  în  îm­   Cu  tote  acestea  părea  a  fi  un  mun­  dut un singur moment din ochi", răspunse   mai  mult,  în  urma  muncii  mele  sufletesc!...
             prejurime  atras  de  tablou,  ca  de-un  mag­  citor  liniştit,  purta  respect  tăcerii  mele,  el. „D-ta eşti bolnav-------------  D-ta n’ai lipsă  Şi  şl-a  lăsat  mâna  cea  neagră  asupra  mea,
             net,  şi  când  cătră  negrul  meid  al  nopţii  mă  astfel  încât  ârăşl  mă  simţeam,  singur  ca  şi  numai  de  aer,  ci  şi  de-o  altă  ocupaţiă.   încât nu mai pot scăpa".
             adăposteam  acasă  -şi  în  sfîrşit  adormeam,  mai  ’nainte.  11  chema,  după  cum  aflai,  Tabloul  acesta  al  lui  Prâvost  e  dăunător   Mă  privi  cu  necredinţă  plină  de  com­
             năluca  aceea,  care  mă  făcea  să  sufer  în  Achille Dâsirâ Leroy.                      sănătăţii D-tale“.                            pătimire drept în faţă.
             diua mare, mă urmărea pănă şi în vis.              Starea  mea  psichică  şi  fisică  deveni     „Trebue  să-l  isprăvesc!“  răspunsei  eu,    „Dâcă  nu  vrâi  să  mă  consideri  ne­
                   Zadarnice-mi  erau  tote  sforţările  de  a   tot  mai  slabă,  mai  fără  putere.  Şi  simţeam  plin de fiori.                    bun",  adausei  eu,  „voesc  să-ţi  dau  esplicarea
             scăpa  de  acâstă  influinţă  nefericită;  era   aprope momentul, în care voiţi cădâ jertfă.     „Despre  faptul  acesta  vom  mai  vorbi",  vorbelor mele".
             prâ  puternică  pentru  mine  şi  n’aveam  pe      După-ameac}a  era  pâclosă  şi  apăsă-  replică  Leroy;  „înainte  de  tote  vino  în  aer                             (Va urma).
             nimeni,  ca  să-mî  dea  mână  de  ajutor.  In  târe, ca şi când s’ar fi apropiat o furtună;  curat,  îţi  va  face  mai  bine,  ca  tote  sfatu­
   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51