Page 46 - 1898-05

Pagina 2. GAZETA TRANSLYANIEI Nr. 104-1898.

răspuns nesigur şi evasiv. Mai târziu, când După lege adecă, le este oprit scolelor cu W. E. Gladstone. ocupa şi cu idea de-a se retrage dela con­
s’a stabilit contravisita împăratului Francisc caracter public şi bisericelor a primi astfel ducerea partidei liberale, dâr luâ parte la
Wiliam Ewart Gladstone s’a născut la 29
Iosif la Petersburg, contele Golucho'wski a de ajutor. E de înţeles dâr, că scolele din desbaterile parlamentului. In tomna anului
Decemvre 1809 în Liverpool. Tatăl său, ba-
adresat o întrebare scripturistică lui Mu- Ardeal n’au primit ajutorul de stat român 1876, broşura sa asupra atrocităţilor din
ronetul Sir Iohn Gladstone, era unul dintre
rawiev, dâcă Rusia este aplecată a tracta cu în forma ilegală şi odiosă a subvenţiunei Bulgaria făcu mare sensaţiă. Gladstone se
neguţătorii „regesc!" ai acestui oraş. De
acdsta ocasiă cu Austro Ungaria asupra unor şi darului, ci sub titlul unei despăgubiri opuse în cameră politicei guvernului con­
abia eşise din colegiile dela Eton şi Ox­
cestiunî, cart le inlercsdză pe ambele, mai ales pentru fundaţiunl retrase şi secularisate. servator, care avu ca resultat pacea din
ford, şi fu ales la 1832 în cameră de cătră
în Orient. Rusia a răspuns, că nimic nu îm­ Guvernul unguresc însă este firm decis a Berlin. El se manifesta ca duşman jurat al
conservatorii din Newark. 4 ici atrase aten
piedecă tratările. In urma acesta s’au ţinut pune capăt acestei situaţii îngrijitore şi nu Turc ’ei.
1
ţiunea lui R. Peel, care l’a făcut lord al
mai multe consilii ministeriale în Hofburg, se dă îndărăt chiar nici dela jertfe însem­ In 1880, Gladstone ajunse ârăşl la
tesaurului, er în 1835 l’a numit subsecretar
la cari a luat parte şeful de stat major nate bănesc!, ce trebue să fiă aduse în in­ cârmă. De rândul acesta el se ocupa de
al coloniilor. Cădând primul minister Peel,
Bech, ale cărui espunerl obiective au avut teresul causei. Ministrul de culte şi instruc­ cestiunea irlandesă, de a Egiptului şi de
Gladstone s’a retras în oposiţiă.
mare efect. Becii a mers de-asemenea la ţiune publică Wlassics, a adresat un res- cestiunea electorală. Ii succese a lărgi
La 1841 Pell venind ârăşl la putere,
Petersburg cu Francisc Iosif, şi după în­ cript Consistoriului gr. or. ca susţinător de dreptul electoral, democratisând astfel con­
numi pe Gladstone vice-president al ofi­
drumările lui s’au pregătit notele din Iunie scdlă, în care îl asigurâză, că, între mar- stituţia britanică. La alegerile din 1886
ciului comercial şi-l primi în consiliul se­
1897, prin cari s’au regulat sferele de inte­ ginele unor anumite modalităţi, dă deplină ârăşl căcjură liberalii cu Gladstone. Acesta
cret. El avea problema, de-a apăra politica
rese ale Rusiei şi Austro-Ungariei în Bal­ despăgubire pentru sistarea ajutorelor pri­ însă continuă cu nouă puteri lupta în
comercială a guvernului în cameră. La
cani şi la Dunărea de jos. mite din Bucurescl. Oonsistorul greco- contra cabinetului Salisbury in parlament
1843 deveni preşedinte al oficiului co­
u
Dintre diarele mari englese „Standard ortodox, pe lângă aceea, că se liberâză şi înatară de parlament. El se ocupa de
mercial, âr la 1845 primi portofoliul co­
dice, că publicarea pactului este confirma­ astfel de situaţia penibilă creată prin pri­ causa Irlandei şi se apropia tot mai mult
loniilor.
rea soirilor, ce le-a adus înainte c’un an, că mirea unei subvenţii esterne, are tot-odată de partida irlandesă.
La 1847 fu ales deputat de univer­
Rusia şi Austro-Ungaria ş’au împărţit sfe­ garanţa liniştitore, că, graţiă liberalităţii La 1892 ajunse bătrânul de 84 de
sitatea din Oxford. După câtva timp însă
rele de interese în Balcani. guvernului ungar, scopurile culturale şi ani a patra oră în fruntea guvernului. In
începură neînţelegerile lui cu conservatorii
u
„Daily Ncws reproduce desvălirile lui scolastice române n’au să sufere nici cea Febr. 1893 el presentâ din nou bi-
de cari s’a despărţit la 1851. La 1851 de­
„Frankfurter Zeitung sub titlul: „împăr­ mai mică scădere, ci se vor împărtăşi de Iul Home-rule, care întâmpină mare rosis-
u
veni erăşl lord al tesaurului (ministru de
u
ţirea Turciei . sprijin şi promovare îndestulitore din par­ tenţă din partea oposiţiei conservative-
finanţe) şi ocupă acest post şi sub lordul
In urmă amintim ce scrie din nou tea ministrului de culte şi instrucţiune unioniste. Acâsta făcu obstrucţiă, pe care
Palmerston pănă la 1855. In 1857—59 fu
„Frankfurter Zeitung": publică". însă Gladstone o înfrânse, făcând, ca ca­
trimis în misiune specială la insulele-Ionice
„Desvălirea învoelilor secrete a fost mera să primâscă bilul său. Dâr camera
şi în Iunie 1859 ajunsese ârăşl lord al
desminţită de diplomaţi, şi abia mai târdiu lordilor l’a respins totuşi cu mare majo­
Un nou soiu de dare. Ministrul tesaurului. El pregăti o transformare ra­
a eşit la iv61ă, că comunicarea lor e corectă. ritate. Atunci Gladstone a dis, că disol-
unguresc de interne a pus pe biroul dicală a sistemului impositelor.
Pactul „secret" nici n’ar pute fi „secret?, varea parlamentului ar fi în contra prin­
Camerei un proiect de lege privitor la Intr’aceea Gladstone deveni renumit
dâcă n’ar fi desminţit. N’am comunicat din cipiului constituţional.
„acoperirea cheltuelilor pentru îngrijirea nu numai ca bărbat de stat, ci şi ca scri­
cuvânt în cuvânt acest pact, ci numai cu­ La 8 Martie 1894 Gladstone şi-a
publică a bolnavilor". Prin acest proiect itor. încă în 1838 a scris prima sa operă:
w
prinsul lui . cerut dimisia din causa unei grelâ su­
guvernul îşi arogă dreptul de-a arunca „Statul în raporturile sale cătră biserică". ferinţe de ochi, şi de atunci bătrânnl om
asupra cetăţenilor contribuabili un nou La 1845 a scris despre noua legislaţiă co­ de stat şi-a terminat cariera sa activă po­
r
Echoul dcta Pesta. soiă de dare sub titlul: a unc de dare pen­ mercială. La 1851 a scris renumita sa seri- litică de 60 de ani şi a continuat lucrările
tru îngrijirea bolnavilor. Acâstă dare va ave sore deschisă asupra stărilor din regatul
Oficiosei„Politisch8 Correspondenz din sale scienţifice pănă la începutul anului
u
s’o statorâscă guvernnl din an în an, după ambelor Sicilii. In 1858 a scris opera în
Yiena i-se raportâză din Budapesta „pri­ acestuia, când o bâlă rea, numită nerosă
libera sa chibzuinţă, putând să se urce trei volume asupra lui Homer.
vitor la ajutorele, ce s’au dat din Bucurescl a osului nasal, l’a silit să renunţe şi la lu­
chiar până la 3% a dărei directe cătră La alegerile din 1865, Universitatea
de cătră stat sc6!elor române din Ungaria", crarea sa literară. O operaţiă nu ’i s’a
stat. din Oxford n’a mai ales pe Gladstone, ci
următârele: putut face din causa bătrâneţelor înaintate,
La totă întâmplarea, pasul acesta a l’au ales liberalii din Lancashire, şi după
„Guvernul (unguresc) nu ridică nici pănă ce, înfrânt de durerile, pe cari le-a
guvernului e forte caracteristic în felul său, mortea lui Palmerston el a devenit con­
o obiecţiune în contra primirei de rente suportat cu atâta eroism, a închis ochii
mai ales acum, când mişcarea pentru re­ ducătorul camerei comunelor. Aici între­
fundaţionale, basate pe un titlu de drept pentru totdâuna în 19 Maia a anului curent.
ducerea dărilor a luat aşa mari dimensiuni prinse el o mare campaniă pentru a des­
privat, pe cari a-le plăti este datore Ro­ El lăsă după sine pe soţia sa năs­
în sînul poporaţiunei din Ungaria. In loc fiinţa biserica privilegiată a Irlandei şi
mânia, decă şi întrucât aceste sume sa vor cută Oatarina Glynne, şi care era să ser­
de reducere, guvernul vine cu proiect pen- de a separa în acâstă ţâră, ruinată de-o
guvernului" miilocirea organelor iimarp a dărilor de nănă oriofnpr-nt.iă. el Ari nulă ViiserirţA. de cătră stat. beze în anul viitor nunta de diamant (60
acum, şi încă într un chip, că tinde a in­ om*), §i trei fii, dintre cari doi sunt de­
„Se ’nţelege de sine însă, că ministe- In 1868, după retragerea lui Disraeli,
vesti guvernul cu o putere, ce compete putaţi, âr unul preot în Hawarden.
riul de culte îşi susţine dreptul de a esa- ajunse Gladstone pentru întâia oră în
numai legislaţiunei! Pe titluri Gladstone n’a dat nimic.
mina fundamental aceste pretinse titluri fruntea guvernului engles şi reuşi să se- El n’a vrut să prim Iscă nici demnitatea
de drept privat; Este sigur, că de fapt La acestea o foiâ clericală din Buda­ pareze biserica irlandesă de cătră stat, să de peer (magnat), ce ’i s’a oferit de re-
esistă astfel de titluri de drept. Aşa de pesta esclamă: introducă alegeri secrete, actele iriee şi
peţite-orl.
pildă, biserica Sf. Nicolae din Braşov are „Bucură-te naţiune maghiară, căci şi cassarea dreptului de-aşî cumpăra grade ofi-
teritorii în România la Meteleu, Semlic, aşa pănă acum nu ţi a fost de-ajuns po­ cerescl în armată.
muntele S. Ilia, munţii Prişca şi Valea vara îngrozitârelor dări, ce te apasă! Nici Pe când Gladstone obţinea succese SOIRILE DILEI.
nâgră, a căror venite constitue parte de majoritatea, nici corifeii stângei estremenu pe terenul reformelor interne, el dovedea
avere neînstrăinabilă bisericescă. In alte ca­ cred, că şi dările de pănă acum sunt ne o mare slăbiciune în politica esternă. După — 11 (23) MaiU.
şuri însă — şi acâsta este a-se accentua mai suportabile! Er tu, ţâră săracă, care răsboiul franco-germ an, Rusia obţinu re- La mormântul lui Vasilie Moldovan.
cu doosebire — titlul de drept al preten- şi aşa eşti atât de jăfuită, rabdă mai de­ visuirea tractatului dela 1856 asupra neutra­ Din comuna Boziaş ni-se scrie: Rămăşiţele
siunei de despăgubire pentru fundaţiunl ce parte; privesce cu mânile legate la devas­ lităţii Mărei-negre şi astfel se perdură re- pământesc! ale neuitatului Vasilie Moldovan
s’au prescris şi pe care îl au scolele din tările pestelor morale şi trupesc!, er mai sultatele răsboiului din Orimea. Opinia pu- zac în cimiterul bisericei române gr. cat.
Ardeal faţă cu România, e numai o fic­ pe sus de tote plătesce cheltuelile, ce se bilcă se pronunţa contra lui Gladstone, din Boziaş, la a cărei edificare răposatul
ţiune, care servesce la aceea, ca prin aruncă în gâtul tău pentru victimele ajunse acusându-1, că sacrificase interesele Angliei şî-a câştigat merite neperitore. Un frumos
acâstă formă, la aparenţă neescepţionabilă, în spitalurl." în favorea Prusienilor. şi impunător monument de piatră, ridicat
să se încunjure contestarea, ce-ar provoca La alegerile din 1874, Gladstone căcju de membri familiei, împodobesce mormân­
primirea unei subvenţii dela un stat străin. dela putere şi se puse ârăşl pe scris. Se tul fericitului Prefect de legiune (III), care
când mergeam pe stradă, genunchii-mi tre­ sfîrşit simţii, că mă prăbuşesc cătră nebu- nici cea mai uşoră adiere nu pătrundea în rile ; proptesce-te de braţul meu; să mer­
murau. Chiar la pictat îmi pierdusem si­ niă sâu cătră mârte şi că nimeni nu va jăli, unghiul întunecos, unde steteam şi lucram. gem vre-o jumătate de âră în grădină!“
guranţa mânii şi privirea clară a ochiului. sâu plânge la mormântul meu. Cum să Ochii cei mari şi misterioşi ai lui Cain pă­
Eram ascultător, ca un copil, şi-l ur­
O radă de lumină cât de palidă n’o pu­ scap de acâstă sârte blăstămată? Să scriu trunseră ca ace ascuţite în creerul meu. mai fără oposiţie. Ne aşezarăm pe o bancă
team suferi; nu puteam turna un singur prietenului meu în Anglia ? ... sâu să pă­ Capul mă durea; inima-mi bătea cu pu­ retrasă, umbrită. La început nu vorbirăm
pahar cu apă, fără ca să torn alături. răsesc Parisul ? ... îmi lipsia energia pen­ tere, âr pensula îmi scăpâ din mână. Deo­ nici un cuvânt.
Acâsta âra primul stadiu al neliniştii tru amândouă... eram sclavul lipsit de dată mă răsturnai pe scaun, scosei un
„Nu faci bine să iai asupră-ţl o muncă
mele; al doilea era cu mult mai periculos. voinţă al tabloului şi chiar de m’ar fi costat ţipăt răguşit şi-mi acoperii faţa cu mânile.
atât de periculosă", începu Leroy. „Trebue
O vrăjitorie bolnavă mă legase de tabloul viaţa sâu mintea, trebuia să rămâi. „Sunteţi bolnav", aucjii o voce în să abdici în orl-ce împrejurări!"
acesta şi tabloul de mine. Imî era ca şi Astfel era situaţia, când un tînăr pu­ apropierea mea.
„Nu pot!" răspunsei eu.
când n’aşl putâ trăi, decât numai în apro­ ţin mai în vârstă decât mine îşi aşecjâ în Privii împrejurul meu cunochî mari
pierea lui. Cain era un om viu, care po­ aceeaşi sală stativul, câţî-va paşi departe deschişi şi vâdui pe Achille Leroy lângă „Şi de ce nu? Dâcă tabloul este co­
sede putere asupra mea şi mă fulgera de mine, ca să copieze un tablou. Presenţa mine. mandat, pote fi socotit deja ca sfîrşit".
pănă ’n inimă cu ochii săi cei mari, în­ lui mă supăra; simţiam, că nu mai eram „Nu e nimica", murmurai eu. „Nu este comandă!" răspunsei. Am
grozitori. Când sâra galeria să ’nchidea, singur şi mă temeam de o întrerupere. El clătină din cap. „Nu te-am pier­ copiat tabloul din iniţiativă proprie ... sâu
ore întregi de-arândul le petreceam în îm­ Cu tote acestea părea a fi un mun­ dut un singur moment din ochi", răspunse mai mult, în urma muncii mele sufletesc!...
prejurime atras de tablou, ca de-un mag­ citor liniştit, purta respect tăcerii mele, el. „D-ta eşti bolnav------------- D-ta n’ai lipsă Şi şl-a lăsat mâna cea neagră asupra mea,
net, şi când cătră negrul meid al nopţii mă astfel încât ârăşl mă simţeam, singur ca şi numai de aer, ci şi de-o altă ocupaţiă. încât nu mai pot scăpa".
adăposteam acasă -şi în sfîrşit adormeam, mai ’nainte. 11 chema, după cum aflai, Tabloul acesta al lui Prâvost e dăunător Mă privi cu necredinţă plină de com­
năluca aceea, care mă făcea să sufer în Achille Dâsirâ Leroy. sănătăţii D-tale“. pătimire drept în faţă.
diua mare, mă urmărea pănă şi în vis. Starea mea psichică şi fisică deveni „Trebue să-l isprăvesc!“ răspunsei eu, „Dâcă nu vrâi să mă consideri ne­
Zadarnice-mi erau tote sforţările de a tot mai slabă, mai fără putere. Şi simţeam plin de fiori. bun", adausei eu, „voesc să-ţi dau esplicarea
scăpa de acâstă influinţă nefericită; era aprope momentul, în care voiţi cădâ jertfă. „Despre faptul acesta vom mai vorbi", vorbelor mele".
prâ puternică pentru mine şi n’aveam pe După-ameac}a era pâclosă şi apăsă- replică Leroy; „înainte de tote vino în aer (Va urma).
nimeni, ca să-mî dea mână de ajutor. In târe, ca şi când s’ar fi apropiat o furtună; curat, îţi va face mai bine, ca tote sfatu­