Page 47 - 1898-05

Nr. 104-1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

în anii viforos! ai revoluţiunei, cu cuvântul 10,000 de morţi prin orcan. Pe insula rile şi articulaţiunea cuvintelor au întrecut meză escadra lui, a ajuns norocos în portul
şi cu fapta a luptat dela început până la Sumbava de lângă lava a bântuit dilele tote aşteptările. — O apariţiune gentilă a Santiago de Cuba, la ţărmul sudic al insulei,
sfîrşit în şirurile prime ale entusiaştilor na­ trecute un orcan îngrozitor. Catastrofei i-au fost d-şora Maria Ripcan în rolul Michaelei, încunjurând ori-ce atac cu corăbiile ame­
ţionalişti dela 1848/49. — Duminecă, în căcjut jertfe 10,000 de vieţi omenesc!. Ca­ nepâta Paolei. Nu cu mai puţin succes şi-au ricane, cari circulă în Oceanul Atlantic.
■cjiua de 8 (15) Maiii, inimi pătrunse de davrele zac cu miile în golful dela Sum­ achitat rolurile şi d-şorele: Veturia I. Lazar Ajungând la Santiago, admiralul Cer-
pietate şi recunoscinţă faţă de memoria bava. Acest orcan a bântuit şi în America (Paola ârbă); Silvia Drăgan (Angiolina); vera a comunicat telegrafic cu guvernatorul
fericitului luptător, şi-au adus aminte de în statele Jova, Illinois şi Yiscounsin ; 70 Augusta Cosma (Beatrice Malfati) şi Leontina insulei asupra apărării unitare pe uscat şi
el şi i-au încununat monumentul, âr colina de persâne şi-au pierdut viâţa. Măcelar (Barhara, cameriera principesei). mare. Aici ş’a provăclut tot-odată corăbiile
de pământ sub care-i zac osămintele, i-au In genere, tote d-şârele diletante au fost cu cărbuni şi — a plecat, după cum spune
Mare furt de dinamită. Din Timişdra
presărat’o cu flori. O lată pantlicâ tricoloră viu aplaudate. o scire telegrafică mai nouă.
ne anunţă, că nisce făptuitori necunoscuţi
a fost atârnată pe crucea monumentului; Penultimul punct a fost: „Polca fran­ Că încătro a plecat, nu se scie cu si­
au străbătut săptămâna trecută într’o ca­
ea are pe-o parte inscripţia: „In amintirea ceză* , esecutată de orchestra studenţilor, guranţă. Se crede însă, că şi-a luat direcţia
meră a antreprenorului pentru construirea
4Hei de 3 (15) Maiu; 1848 — 1898*, pe cea­ âr punctul din urmă; „Madona de Lourdes*, cătră Havanna, undo va fi ajuns de sigur
de drumuri din comuna Coşteiu şi au furat
laltă parte cuvintele: „Români, puneţi-vă tablou viu. pănă acum.
200 chilograme de dinamită. Bănuiala se
încrederea în voi înşi vc\ cuvinte, cu cari înfăţişarea viuă a „Madonei de Lour-
îndreptâză contra socialiştilor.
neuitatul Român şi entusiastul naţionalist V. des" a fost ceva de admirat. întreg pu­ Escadra Americanilor.
Moldovan şi-a încheiat „Memoriile * sale De ale armatei române. Sâmbătă sâra blicul a erupt în strigăte de „bravo" şi Pe când Spaniolilor li-a succes să
1
asupra anilor 1848/49. la orele 9 s’a făcut la Palatul regal cere­ „să trăâscă", încât a trebuit să se mai ri­ ajungă la Cuba, Americanii se pregătesc
monia distribuirei drapelelor bataliânelor dice încă-odată cortina. — In decursul de asemenea pentru o luptă mare navală
Protopopi noi. Aflăm din „Unirea", 5 şi 6 de vânători, create acum un an. serii, între punctele din program, orchestra decisivă.
că în cjiua de Sânt-Georgiu, 5 Maiii n. e.,
Drapelele au fost aduse la Palat, la orele studenţilor ne-a delectat cu cântări fru- Din Washington se telegrafâză, că
e’a făcut în Mureş-Uiâra instalarea noului
5 p. m., de cătră d. subdirector al arsena­ mâse. escadra americană din Oceanul Atlantic s’a
protopop al acelui tract, d-1 Dr. Sebastian
lului şi de un adjutant al comănduirei pie­ Meritul principal la reuşita atât de unit cu corabia de răsboifi „Oregon". Ad­
P. Radu. Nefâcându-i-se poporului cunos­
ţei. Acestă ceremonie s’a săvârşit în pre- bună a producţiunii îl are D-na directâră miralul Sampson a primit ordin strict dela
cută diua şi ora sosirei, nu s’au putut lua
senţa d-lui ministru de resbel, a d-lor ofi- Solomon, care cu un zel neobosit a lucrat guvernul său, să împiedece cu ori-ce preţ
măsuri pentru arangiarea unei primiri deo­
ceri generali şi superiori din garnisână, în acest scop. Nu mai puţin merit are d-1 străbaterea escadrei spaniole în portul dela
sebite. Ou tâte acestea, lăţindu-se vestea
precum şi a comandanţilor celor două ba- profesor de musică I. Mureşianu. Venitul Havanna. In Key-West flota lui Sampson
•despre sosirea sa, lume multă alerga la bi­
taliâne de vânători. material a fost frumos, dâr şi mai frumos s’a provăcjut din greu cu cărbuni.
serică, unde noul protopop fu ^primit între
— Patru ofiţeri, cari au terminat cu a fost cel moral. Spaniolii se aştâptă, ca Americanii să
urări entusiaste. Instalarea s’a făcut prin
succes scâla română de răsboih, d-nii că­ Producţiunea s’a terminat la 117 âre taie cablul lângă Cuba; în caşul acesta
d-1 Petru Moldovan. In vorbirea rostită cu 2
pitani N. Rovinaru, Lupescu, Oprescu şi noptea. A fost o sâră frumosă şi Blăşenii drept revanş ei vor tăia cablul lângă Ga-
acâstă ocasiune, noul protopop declara, că
Berendei, vor pleca săptămâna acesta la s’au sciut folosi de ea, participând în nu­ leston.
„nimic nu va fi în stare a-1 reţină dela îm­
plinirea datorinţelor împreunate cu oficiul Yiena, unde sunt primiţi ca ataşaţi militari măr fârte mare şi încurajând prin acâsta Momente mari decisive.
pe lângă statul-major austriac şi vor lua asemeni întreprinderi frumose.
său şi nici când nu va lucra în contra in­ Din tâte părţile se aştâptă acum mo­
parte la marile manevre ale armatei aus­ — Silian. —
tereselor bisericii şi poporului său". In fine mente mari decisive. Fiă-care oră, fiă-care
triaco.
s’a dat şi un banchet în onârea d-sale. — minut apropie pe inimici. Dâcă America­
— La manevrele de imbarcări şi de­
Alt protopop nou este d-1 losif Costin, pa- nilor le va succede să surprindă pe Spa­
barcări de trupe, ce se vor face la gara Concurs.
Tochul Sânpetrului de Oâmpiă, care a fost nioli în drum spre Havanna, se va da de
Iaşi în cjilele de 17, 24 şi 31 Maiii cu re­
numit vice-protopop onorar. Conform §-lui 17 lit. b. din Statute, sigur o mare luptă navală între ei. Nu se
gimentele 7 călăraşi şi 8 de artilerie, va şi conclusului Nr. 23 p. b. al adunării ge­ scie însă cu siguranţă, dâcă Cei-vera va ţine
Preţiosele Metropolitului Vancea se vor
asista d. colonel Năsturel ca delegat special nerale, ţinută în Blaşiă la 27 şi 28 August cu ori-ce preţ să încerce intrarea în portul
vinde prin licitaţiune, ce se va ţină în
al ministrului de răsboifi. 1895, pentru ocuparea postului de secretar 1 dela Havanna, ori-că va continua de-ocam-
curtea metropolitană din Blaşiă în 10 Iun.
n. la 4 ore p. m. Aceste preţiâse, ce apar­ Mortea fiorosă a unui vice-procuror. al Asociafiunei, se publică concurs cu urmă- dată cu manevrele sale pe oceanul deschis,
ţin rămasului răposatului Metropolit, con­ Vice-proourorul Debreczenyi Gyula din Te- târele condiţii: vrând astfel să zăpăcâscă pe Americani şi
stau din lanţuri de aur, cruci de pept de resiopol şi-a făcut sfîrşit vieţii într’un mod 1) Secretarul I, ale cărui agende sunt să-i desorienteze asupra adevăratelor lui
aur şi de argint, şi inele cu pietri scumpe. forte fioros. Urcase trenul dela Seghedin prevăcjute în §. 28 al Statutelor, va trebui ţînte.
spre Palici, şi în drum se aruncă din va­ să aibă sâu cualificaţie academică, sâu să Programul noului guvern spaniol.
Max Falk decorat. Faimosul mare ma- gon afară; ajuns sub roţile trenului, ele fie cunoscut ca bărbat de litere. Dâcă cuvintele lui Sagasta, pronunţate
aneluc guvernamental şi suprem haham al i-au sfâşiat trupul în dece bucăţi. 2) Nu pâte ocupa şi altă funcţiune în şedinţa dela 21 1. c. a Senatului din
•celor dela „Pester Lloyd", Max Falie, a fost împreunată cu serviciu de birou. Madrid, se vor împlini, atunci putem să ne
■decorat de cătră Majestatea Sa cu crucea Un nenorocit accident. S’anunţă din Bu- 3) Va bineficia de: a) salariu anual aşteptăm încă de aici înainte la un răsboifi
mijlocie a ordinului Sf. Ştefan „în consi­ curesci: Sâmbătă diminâţa, la orele 10, un fl. 1200 în rate lunare anticipative b) cuar-
cu durată lungă. Etă ce c^ise Sagasta:
derarea activităţii sale pe cariera politică nenorocit accident s’a întâmplat pe platoul tir liber sâu relut de cuartir fl. 300 — în „Răsboiîi, ori imbecilitate, între aceste
şi ca recunoscinţă a meritelor" — cum i-a dela Cotrooenl. Pe când artileria făcea eser- 4 rate trilunare. două puteam numai să alegem, şi Spania
cjis ortacul său Banffy, felicitându-1 în şe­ ciţii pe acel platou, calul sublocotenentului 4) Postul se va ocupa cu 1 Ian. 1899
a fost silită a primi provocarea Americei,
dinţa de alaltăieri a delegaţiei ungare. Stănescu, din reg. 6 artilerie, speriindu-se, pe timp nedeterminat. care n’are păreche în istoriă şi care con-
a trântit pe călăreţ. Cădut între tunuri, Reflectanţii au de a-şî înainta docu­
stitue un atentat brutal în contra Spaniei.
Cercul literar al tinerimei din Con­ nenorocitul sublocotenent a fost călcat peste mentele subsemnatului comitet pănă la 1 Guvernul spaniol însă nici-odată nu va în­
stanţa, constituit sub numele „Ovidiu*, mijloc de râtele unui tun. Starea lui este Iulie st. n. 1898.
cheia pace, dâcă nu se va lăsa neatinsă
desvâltă o activitate forte frumâsă pentru din cele mai grave. El a fost transportat Din şedinţa comitetului central al
integritatea teritorială a patriei. In caşul
cultura naţională a Românilor Dobrogeni la Spitalul Militar. „Asociaţiunii pentru literatura română şi
acesta suntem hotărîţi a lupta pănă la cele
şi mai vîrtos a celor din Constanţa. Sco­ cultura poporului român", ţinută în Sibiiu
din urmă".
pul, ce urmâresce de-ocamdatâ acestă in- la 12 Maiii 1898. In cuvintele acestea se esprimă pro­
stituţiune culturală, este 1) de-a ridica ni­ Prodncţiune musicalâ — teatrala Dr Beu. gramul noului guvern spaniol.
velul cultural în oraşului Constanţa, ca şi în în Blaşitl. secr II.
tâtă Dobrogea, prin înfiinţarea unei biblio­ — 22 Maiii n.
teci universale. Temeliile acestei biblioteci D I V E R S E .
Eri, Sâmbătă în 21 Maiii, elevele In­ L i i e r a i u ră.
.sunt puse deja, şi pentru sporirea ei comi­ Un portret din timpuri preistorice, pi­
ternatului de fetiţe din loc au arangiat o A apărut Nr. 23 din revista pentru
tetul a lansat un „apel cătră toţi Românii
producţiune musicală-teatrală în sala de familie „Foia pentru toţi" cu următorul lele acestea cunoscutul antropolog Riviere
din Dobrogea şi din ţâră", rugându-i a con­
gimnastică dela gimnasiu, al cărei venit a bogat sumar: Cântec vechili, Fior. I. Be- a ţinut o prelegere fârte interesantă într’o
tribui cu obolul lor fiă în bani, fiă în cărţi.
fost destinat pentru Internatul de fetiţe. cescu; S’a stins iubirea.., G. Demetrescu- şedinţă a societăţii antropologice din Paris.
Humele dăruitorilor se vor publica şi se El vorbi despre săpăturile săvârşite în de­
Producţiunea s’a început la 8 ore sâra, Mugur; 10 Maiii (Convorbiri săptămânale),
vor păstra în archivele cercului. — 2) Ţi­ partamentul Dologne, — săpături, cari au
fiind spaţiâsa sală înţesată de public, încât Lică; O căsătorie „fin de siâcle"), Nicolae
nerea de confercnţe publice cu intrare liberă. avut drept resultat descoperirea mai multor
pot afirma, că la nici o producţiune din Dalegiu; Scrisâre cătră d-1 Stăncescu, B.
3) înfiinţarea cu timpul a unei şcdle de relicvii din timpuri preistorice. Acâsta încă
anul acesta nu a asistat atâta lume. Es- G. Assan; Iertarea, traducere de I. Achi-
adulţi, unde şi cei în vârstă să pâtă învăţa n’ar fi ceva deosebit. Momentul cel mai
celenţa Sa Metropolitul Victor Mihalyi încă mescu; O diminâţă de Maiii, I. Aehimescu;
multe lucruri folositâre. 4) înfiinţarea unui interesant al descoperirilor îl face însă un
a fost de faţă împreună cu unii membri Deşteptarea, Teodorescu G. Dem.; Note
■organ literar, cultivarea artelor frumâse şi portret, ce a fost aflat printre relicvii şi
ajutorarea şcolarilor săraci, der silitori, cu din capitul şi secretarul metropolitan. asupra începutului carierei lui „Alexandru care de asemenea datâză din timpurile pre­
haine, cărţi etc. Acesta fiind scopul, spe­ Publicul era deja adunat, când apăru Dumas"; Iuţeli comparate, Nicolae Dalegiu; istorice. Portretul constă din schiţarea con­
răm, că apelul lansat de comitetul Cercului pe scenă corul elevelor, condus de d-1 Şepcarul şi Maimuţele, O liceană; Anec­ turilor unui chip omenesc prin sgărieturf
pe-o bucată de os, Acâsta este cea mai
literar „Ovidiu" va afla răsunetul dorit în profesor de musică I. Mureşianu şi esecutâ dotă ; Petre Ispirescu, Dela Vrancea; Ji­ vechiă operă de artă cunoscută pănă acum.
dnimele tuturor Românilor de bine. Primele cu precisiune „Ţiganca*, primul punct din danul călare (anecdotă populară), Th. D. Portretul de-altmintrelea nu presentă nici
apeluri adresate librarilor din România program. Speranţă; Suâve; Spicuiri; Sciinţa de pe­ o abatere mai însemnată dela chipul âme-
pentru mărirea „Bibliotecei Universale", Al doilea punct a fost „Racii Ţiga­ trecere ; Richard Wagner şi revoluţia so­ nilor de adi.
după cum ni-se scrie, au şi aflat un sincer nului", deci. de Iulia Câmpian, elevă de cială, I. S.; Care e omorîtorul (roman); Tri­
•ecou. D-nii librari: Socec şi Sfetea din cl. VIII. Tînăra d-şoră declamatâre a stors buna tinerimei; Jocuri şi petreceri; Poşta Proprietar: llr. Aurel Mureşianu.

Bueuresci, P. Nicolescu din Constanţa, admiraţia şi aplausele vii ale tuturor. redacţiei; Publicaţii, etc. etc. Redactor responsabil: Gregoilu Maior.
Jgnat Samitca din Craiova, Y. R. Brăcă- Ca al treilea punct a urmat: „Bianca*
•cescu din Călăraş, D. Ionescu şi P. Apos- dramă în 2 acte de d-şâra M. de Metz. In Rgsboml ispano-american. Medic român in Karlsbad.
-toleanu din Brăila, G. M. Grigoriu şi A. esecutarea acestei drame s’au arătat talen­
Hermely din Constanţa: toţi aceşti domni au tele pentru scenă, de cari dispune Interna­ Escadra spaniolă la Cuba. Medic universal
Escadra spaniolă de sub conducerea
dăruit cărţi în valâre de câte 30—50—100 tul. Tote d-şârele diletante şi-au achitat
Iei. Preşedinte al cercului literar e d-1 forte bine rolurile. Cu deosebire a plăcut admiralului Cervcra a făcut o manevră fârte Dr. Nicolae Comşa.
Petru Vulcan, âr membri sunt vre-o 56, presentarea şi achitarea rolului „Principesei bine reuşită. Pe când flota americană îşi K A R L S B A D ,
între cari şi o dâmnă şi vre-o 3 dom- Tiramonte" din partea d-şârei Emilia Cio- pierdea timpul cu bombardarea lui Puerto- Welnhaus, Sprudelgasso.
aiişore. bota. Atât costumul original, cât şi gestu­ Ricco, Cervera cu cele 7 corăbii, cari for-. £ 3GQGE*«3GE3GGQEBQOGGGE3G£>eaGQE3QGe»