Page 49 - 1898-05

KEDACŢIUNEA, „gazeta* |E în flecare fi.
Se
Alministraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe sise luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şise
INSERATE se primesc la AD­ luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii do Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri de anunolurl: So pronumeră la toto ofi-
In Viena: M. Dukes Naohf cielo poştalo din întru şi din
Max Augonfeld & Emerlch Lesner afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosse Abonamentul pentrn Braşov
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppelik
In Budapesta: A. V. Qoldber Adimnistraţiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 80, etagin
burg: Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
riii garmond pe o colinii 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
si 30 or. timbru pentru o pu­ i L I T T J L 12 fi., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl____Un esepjplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 8-a namentele căt şi insorţiunile
seria 10 or. s6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Braşov, Mercur! 13 (25) ffiaiu.

Delegaţranea austriacă şi Ungurii. Tot cam aşa au vorbit şi cei­ baron Banffy şi contele Thun au fost con­ tare în „Reichsrath“-ul austriac? Privitor
lalţi delegaţi, unul atacând cu deo­ sultaţii de mare importanţă cu ocasia ve- la acâsta contele Thun a dat espresiune
Fiind întrunite delegaţiunile în sebire raportul comisiunei pentru es­ nirei celui din urmă la Budapeşta. Din părerii sale, că ordonanţele de limbă nu pot
Budapeşta, ţinend şedinţe totodată terne a delegaţiunei ungare. Numai aceste consultaţii apare lămurit', că per­ fi retrase, căci retrăgându le, Cehii ar or-
şi camera ungară, aici se concen- un singur delegat (Gromperz) a ac­ tractările pentru pact au ajuns în pertectă ganisa o obstrucţiune tot atât de turbu­
trăză pentru moment întreg parla­ centuat necesitatea susţinerii terito­ înglodare şi asupra sorţii proiectelor pac­ lentă, cum au făcut’o Germanii sub Badeni.
mentarism ui monarchiei dualiste. riului comun vamal creând, că i-se tului domină o completă desorientare, de- Totodată a dis, că proiectelor pentru pact
Pănă când va mai merge aşa pare cu neputinţă, ca cele doue ju­ ore-ce contele Thun nu mai pâte da nici nu-le pote garanta majoritate chiar nici atunci
înainte, votându-se nesfârşitele cereri mătăţi ale monarchiei să formeze o garanţă asupra desbaterii proiectelor în când s’ar restabili stări normale parlamentare
de credite ce se potenţeză din an deosebite teritorii vamale. parlamentul austriac. Ce i drept guvernul — şi astfel a abordat încă odată cestiunea
în an, odată la Peşta şi odată la Pentru noi Românii însă, şe­ din Viena a pus proiectele pe biroul revisuirii.*
Viena? dinţa de erî a delegaţiunei austriaco „Reichsrath* ului, fiind-că la acesta s’a u
întrebarea acesta pare multjus- are un deosebit interes. Delegatul obligat, însă pe cum suntem informaţi din Etă acum ce scrie „Neue Freie Presse
tificată, dâcă vom ave în vedere di­ bucovinean baron Vasilco a ridicat isvor acreditat, el nu se identifică cu proiec­ dela 22 Maih:
recţia şi spiritul, în care s’a discu­ adecă cu ocasiunea acâsta cestiunea tele, cari nu vor întruni o majoritate chiar „Este de prevăcjut, că guvernul aus­
tat în şedinţa de erî a delegaţiunei română ardeleană în delegaţiunî. nici atunci, când în parlamentul austriac triac va ajunge înaintea cestiunei de a-se se­
austriaco cestiunea gravă a pactului Este pentru prima 6ră, că se vor crea stări normale — şi acâsta din para faptic teritoriul vamal, pregătit de legea
şi în general raporturile Austriei cu dela acest loc se adreseza ministru­ causă, că proiectele sunt considerate ca provisorului banffyană Cestiunea acâsta pe
Ungaria. lui de esterne cuvinte atât de simpa­ neacceptabile chiar şi de acele partide cum sesc’e esteînţelâsă aşa, că în Budapeşta
De rendul acesta au putut se tice şi binevoitâre causei Românilor cari sunt aderente ale pactului. Ele nu vor Austria ca şi Ungaria îşi pierd ce-i drept
ia parte la acesta importantă şe­ din Transilvania, Bănat şi Ţâra un- să-şi schimbe acest punct de vedere nici favorul teritorului vamal comun, însă cuota
dinţă în număr mare şi deputaţi die- gurescă. chiar în schimbul urcărei cuotei. neproporţională pentru cheltuelile armatei
talî maghiari, ceea ce s’a şi întâm­ Distinsul representant al fraţilor „Pe basa acesta ministrul-preşedinte şi a afacerilor esterne se va stabili şi de
plat, având astfel ocasiune deputaţii noştri bucovineni nu numai că a Thun a declarat pe faţă lui Banffy, că gu­ aici înainte după aşa numita capabilitate
unguri se se convingă cu ochii şi părtinit călduros causa nâstră, der vernul austriac se va nisui la timpul său a suportării sarcinelor. Este evident, că la
cu urechile proprii despre disposiţia, a presentat situaţiunea ast-fel, ca a face o revisuire a proiectelor. Deşi contele un raport atât de sinistru, partea austriacă
ce domnesce între partidele austriaco ministrul de esterne să fiă constrîns Thun n’a făcut proposiţii hotărîte, ci a nu pote fi ccnstrînsă decât cu forţa. Aşa dâr
cu privire la pact. a-i răspunde la importanta întrebare: amintit revisuirea numai ca eventualitate, resultatul composiţiei viitore a monarchiei
Au vorbit vre-o patru-spre cjece este sâu nu politica de naţionalitate acesta a fost respinsă deja prealabil din va fi: In Ungaria constituţionalism deplin
delegaţi în desbaterea generală asu­ a guvernului unguresc în contradi- partea ungară în mod hotărît şi mai ales şi nerestrîns în privinţa afacerilor comune,
pra espunerii ministrului de esterne cere cu politica ministrului de es­ ministrul de finanţe este, care ţine necon în Austria absolutism mascat. Acâsta ar
Groluchowski, şi cea mai mare parte terne ? diţionat la proiectele pactului înaintate deja urma în locul acelei parităţi, care ar trebui
t
dintre aceştia au îndreptat aspre ata­ Contele Gfoluchowskî va trebui camerei. să fiă stâlpul dualismului. Intr’adevăr crede
curi în contra Ungariei pentru ati­ să se pronunţe asupra întrebărei, şi „In decursul consultărilor din Buda­ cine-va^ că astfel de raport ar putâ să
tudinea, ce o are în cestiunea pac­ suntem curioşi a vedâ cum va sci peşta, contele Thun a sulevat cestiunea dureze fiă şi numai pe un timp ? 6re o
tului şi au declarat franc, că nu cred dânsul să răspundă la afirmarea po- unui nou provisoriu, Banffy însă a declarat monarchiă şchiopă, care stă pe un picior
nici decum î.n reînoirea acestui pact, sitivă a d-lui Vasilco, că politica colegului său austriac, că el nu pote păşi constituţional, pe altul absolutist, se pote
decă Ungaria nu va aduce jertfe în­ maghiară nu se unesce cu politica înaintea parlamentului cu o prelungire a peste tot închipui? Cel-ce nu vrâ să se
semnate pentru a satisface preten- monarchiei şi că guvernul unguresc provisorului — şi acesta nici nu vre s’o facă. amăgâscă trebue să scie, că direcţia dată
siunilor Austriei. prin intoleranţa sa ameninţă bunele „In decursul pertractărilor s’a discutat prin legea lui Banffy este continuarea des­
Socialiştii Bielohlavek şi Ax- raporturi ale monarchiei cu Ro­ şi eventualitatea, ca numai o parte a proiec­ fiinţării tuturor afacerilor comune, ea duce
mann au purtat un limbagiu ce se mânia. telor să fiă desbătută, între cari proiectul la o curată uniune personală între Austria
p6te numi vehement, declarând, că despre dările de consum şi cel despre va­ şi Ungaria; ba este îndoios, dâcă se pote
dâcă va fi de lipsă, Austria va duce lută, âr celelalte să se amâne prin un nou realisa chiar şi acâsta între o Austriâ gu­
o luptă păna la cuţit cu Ungurii la C r i s a p a c t u l u i . provisoriu. La acesta însă contele Thun a vernată în mod absolutist şi într’o Un-
cas când nu vor fi de-ajuns res­ — Banffy şi Thun. — răspuns, că el nu pote introduce în Austria gariă guvernată în mod constituţional* ...
pectate şi interesele ei. Delegatul t
ri FgycterUs' , organul fracţiune! kos- aceste proiecte prin aşa numitul Iceiser- Din tâte acestea se vede dâr crisa
Schueker (german) a (^is, că nu sunt suthiste, care deobiceifi este bine informat paragraf, adecă pe calea ordonanţelor.
seriosă, ce ameninţă pactul dintre Austria şi
prospecte, ca se se pâtă reînoi pac­ asupra celor-ce se petrec pe după culise „In firul desbaterilor s’a mai sulevat
Ungaria.
tul austro-ungar, şi pentru acâsta în sînul guvernului, publică în numerul său cestiunea, că n’ar fi ore cu scop, ca con­
afirmare a fost remunerat c’un aplaus dela 21 Maih următorele: tele Thun se retragă ordonanţele de limbă,
ţâpen din partea conaţionalilor sei. „Suntem informaţi, că între miniştrii restabilind astfel stările normale parlamen­

FOILETONUL „GAZ. TRANS.* „Oamil Prâvost era cel mai tînăr din­ reze posipa socială femeei iubite. De aceea, âr Hippolyt făcea pe cordialul şi-i oferi
tre doi fraţi pe cari îi cunoscui forte bine. după ce-şi spuse inima pe faţă şi primi hotelul seu drept locuinţă, de câte-ori se
Tatăl lor era un neguţător cu o avere mo­ promisiunea de a-i fi nevastă dela iubita va opri în Paris. Camil îşi ascunse mânia
F R A T R I C I D .
destă, âr după mârtea sa lăsa prăvălia, şi lui, pleca în Italia pe trei ani de dile, ca clocotindâ, forte isteţ sub masca unei poli­
De Edgar Foii. cu acesta întreg avutul, celui mai bătrân, să devie un măestru şi ca să-şi câştige bani teţe seriose. Prin nici o privire, prin nici

(F i n e.) lui Hippolyt. Oamil era pictor şi ambii şi renume. o mişcare nu-şî trădâ flacăra dispreţului şi
fraţi escelau prin caracter nesimpatic. Hip­ a urei, care prinse rădăcini pănă ’n adân­
începui şi îi istorisii moment de mo­ Printr’un talent de necpntestat, muncă
polyt era cu minte, rece şi viclân, Oamil cul sufletului său. După-ce se despărţiră,
ment, faşă de faşă, începând din clipa, în de fier şi ambiţiune învăpăiată, urca repede
era îmbufnat, răsbunător, reservat. ambii soţi se mângăiau cu aceea, că cei
care am vădut prima dată tabloul. Leroy treptele artei sale. Când, după cei trei ani
mă asculta cu răbdare şi după-ce sfârşii, „Pe Hippolyt nu l’am mai cercetat fu încoronat c’un premiu, se reîntorse în trei ani în Italia răciseră cu totul iubirea
privi un timp drept înainte ca bătut de dela mortea tatălui său, şi dâcă pe Camil Paris, nebun de fericire şi plin de speranţă. lui Camil.
gânduri triste; în sfârşit îşi ridica capul. nu l’aşl fi vădut diluic în şcola de Belle O oră mai târcliu bătea deja la uşa iubitei „O săptămână după aceea se găsi ca­
„Ascultă*, începu el într’un ton se­ arte, relaţiunea dintre mine şi el ar fi în­ sale. întreba, de este acasă D-ra Dumesuil, davrul lui Hippolyt într’o alee laterală în
rios. „Mă dore suferinţa d-tale, şi aşi vrâ cetat în acelaşi chip. şi primi răspunsul, că ea se numesce M-me Bois de Boulogne . . . Un glonţ îi pătrun­
bucuros să-ţi ajut. Lasă să vând tabloul „Camil Prâvost era un om nesimpa­ Prâvost. Devenise nevasta fratelui său. sese prin tâmpla stingă . . . calul său păscea
acela, fiind-că nicl-odată nu mai e permis tic, dâr câţi omeni nesimpatici nu sufer de După-ce se reculese din lovitura insupor­ liniştit câţi-va paşi mai încolo.
să-l atingi. Eu sciu ce fac spunându-ţi vor­ durerile iubirii? Ca amorezi, aceşti omeni tabilă, întră. Găsi tînăra pereche la dejun „Cercetările lungi şi minuţiose nu adu­
bele acestea, căci cunosc puterea fatală a reservaţî sunt despoţi; ca bărbaţi geloşi, în negligâ de dimineţă. In timp ce Camil seră nici un resultat: omorîtorul nu fu des­
creaţiunilor lui Prâvost. — Cunosc istoria ca taţi aspri, ca prieteni bănuitori, der în- petrecu trei ani de muncă şi trudă, trei coperit; âr întâmplarea cât p’aci uitată.
tabloului şi istoria nefericitului autor. Dâcă elinaţiunile lor sunt adânci şi mânia lor ani de sudore ferbinte, Hippolyt îi răpise Camil se dedica ca şi mai ’nainte artei sale.
te simţi atât de tare, ca să mă asculţi un ţine pănă la morte. Camil iubia pe verişora mirâsa cea bogată dimpreună cu renta de Faima susţinea, că va lua de soţie pe ne­
cuart de oră, ţi-o voiă spune în câte-va sa, M-m. Dumesuil; ea era tînără, bogată, cele două-decî de mii de livre! vasta fratelui său, dâr se constată a fi min­
trăsături*. frumuşică şi stetea în faubourg Saint-Ger- „M-me Hippolyt întâmpină pe mirele ciună, căci din contră, el nici când nu-şi
11 rugai să facă acâsta, insistai şi d-1 main. Camil Prâvost era om mândru, şi nu ei de odinioră aşa de rece şi indiferent, ca mai vădu cumnata. Cam pe vremea acâsta
Leroy istorisi: putea să se dedea cu gândul, ca să-şi dato­ şi când nu i-ar fi întins mâna nicî-odată; Camil Prâvost îşi începu ultimul şi cel ma