Page 5 - 1898-05

REDACŢIUNiEA, „GAZETA- ]| j i[ Hurii |j.
it
Administraţiuiiea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe sise luni
6 fi., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şese
INSERATE se primesc la AD­ luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de anunclurl: Se prenumără la toto ofi-
In Viena: M. Dukes Naelif. ciele poştalo din întru şi din
Max Augenfeld & Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Hslnrloh Schalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Naelif. Anton Oppolik.
In Budapesta: A. V. Goldber- Adminietraţiunca, Piaţa maro,
ger, Ekstoin Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, otagiu
bnrg: Marolyl & Llobmann. I.: Po un an 10 fl., pe şise
PREŢUL INSERŢIUNILOR :_o so- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
riă garmond pe o colină 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbra pentru o pu­ A , 1 T T J L L22I. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. seu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 96. Braşov, Sâmbătă 2 (14) laiu.

După cincî-decî de ani. Ce vom răspunde afiî, cincî- să se transforme ca pedepsă pentru n. e., în casa comitatului din Sibiiu, unde
decî de anî după 3 (15) Maiu 1848, păcatele nâstre naţionale pentru egois­ li-s’a dat ordin strict, ca să oprescă orî-ce
IV.
dâcă ne vom pune întrebarea : unde mul şi nepăsarea nâstră, într’o serbare şi să împedece pe orî-ce cale po­
Cum şi-au împlinit conducătorii este partida nostră naţională ? unde sclăviă morala. porul de-a merge la Blaşih pe fiiua de 3 (15)
partidei nâstre naţionale, care s’a sunt conducătorii ei? unde sunt băr­ Da, simţim cu cea mai adâncă Maiu.
fost recules şi şi-a fost strîns rându­ baţii noştri, vrednicii apostol! ai ro­ durere a inimei, acum la pragul ju­ Asemenea măsuri teroristice s’au luat
rile c’un avânt atât de îmbucurător mânismului, car! prin curagiul şi se- mătăţii de vec de care ne despărţim, şi în alte comitate. Din părţile Deeşului, de
la 1881, problema lor împreunată riositatea lor sciau să insufle popo­ că duşmanii neadormiţi ai românis­ esemplu, se anunţă, că mai multor Români
cu aşa mare răspundere? rului încredere, car! prin avântul şi mului făuresc aceste nouă lanţuri de cărturari li-s’au făcut perchisiţii domiciliare
Nu este momentul de a întră însufleţirea lor curată şi desintere- sclăviă, pe car! le auresc şi le îm­ pentru de-a afla subscrierile celor ce au con­
aici într’o cercetare minuţiosă a ce­ sată sciau să câştige iubirea lui cea podobesc cu flori, ca se ne amă- vocat adunarea la JBlaşki; câte-va cole au şi
lor ce s’au petrecut în sînul parti­ mai devotată; car! prin credinţa cea găscă şi să ne amorţâscă puterea, fost confiscate. In acelaşi timp gendarmii
dei nâstre naţionale de şese-spre-fiece tare în viitorul poporului şi a cau- ce se razimă în popor şi vine dela şi detectivii cutrieră satele, intimidând po­
anî încâce. Constatăm numai, că lu­ sei lui sciau să-i aprindă entusiasmul el şi prin el. porul şi spunendu-i, că toţi cei ce vor serba
crarea de reorganisare şi consolidare într’o măsură, încât să fiă gata a Streinul, fiă or! şi unde şi ori diua de 3 (15) Maiii vor fi întemniţaţi, even­
interiâră luase un frumos avent în aduce orî-ce jertfă pe altarul patriei cine, nu binele nostru îl voiesce, ci tual chiar şi împuşcaţi.
anii dintâiu. şi al naţiunei? binele lui, promovarea intereselor Cele mai teroristice Jmăsurî s’au luat
-i» lui şi a soţilor lui de pradă. Or! cât
Dâr dup'aceea s’au ridicat din însă la Blaşiii. Aci s’au concentrat mulţime
t6te părţile mar! piedecî, prigoniri, Ce durerâsă privelisce s’arată de prietinos şi ori şi prin cine ni- de gendarmî şi se dice, că pe mâne, Sâm­
seduceri şi tot felul de cercări su­ ochilor noştri după cincî-decî de s’ar apropia dâr, să ne ferim şi să bătă, se aştâptă 300 de infanterişti dela
fletesc! şi au năvălit asupra tînăru- ani! avem ochii în patru, căc! atunci când Alba-Iulia, un escadron de husari şi 60 de
lui nostru partid, oare abia eşise Pare că în adevăr, cum fiicea ne sfătuesce a nu merge după cum gendarmî. Drumurile, ce duc la Blaşih, vor
din faşe. fericitul Bărnuţiu în catedrala Bla- vedem, simţim şi dorim noi, ci a fi blocate şi nimenea nu va fi lăsat să între
şiului, principele infernului ar fi slo- merge pe alte căi piezişe şi folo-
Din tâte relele şi neajunsurile, bodit tâte spiritele rele între noi. sindu-ne de apucături măestrite şi în el.
ce le am întâmpinat însă dela 1881, Unde odiniâră fraţii de un sânge se rafinate, pâte să voiască tocmai Dintre t6te însă mai revoltătoro este
cele mai triste, mâhnitore şi dure- înţelegeau între sine cu iubire şi în­ desbinarea nâstră, slăbirea puterilor presiunea eserciată asupi'a archiereilor noş­
râse pentru noi sunt cele, ce ni-le-am credere şi fiă-care căuta să fiă con­ tri, cari se vede, că au primit ordin de-a
pricinuit noi înşi-ne prin nebăgare vins de soţul şi fratele seu vrednic nostre. se face şi' în caşul de faţă poliţaii guver­
de sâmă, prin lipsă de prevedere or! Nu este un simţământ de des- nului. Vedem cu multă durere, că unii dintre
de stima lui, astădî am ajuns să ne curagiare, ce ne cuprinde în acest
de zelul naţional trebuincios, şi prin temem aprâpe la fiă-care pas unii moment, ci este durerea, că am archierei s’au şi grăbit de-a face pe voia
aceea, că n’am sciut să urmăm, în de alţii. In locul căldurei frăţesc!, o ajuns a-ne plânge ast-fel în pre­ şi plăcerea celor dela cârmă, măcarcă ni­
vremuri de cercare mult mai grele răcâlă înstrăinătore ameninţă mic nu i îndreptăţia pe cei dela guvern a
chiar ca cele dela 1848, sfatului în­ a săra aniversării de cine! decenii pre­ susţine, că Românii ar voi să folosescă bi-
ţelept al conducătorilor de atunci, râde chiar şi rădăcinile iubirei, ce sărate, pe lângă tote inichităţile tim­ sericele ca „loc de demonstraţiune politică".
ne lega ca fii! aceleaşî mame vă­
ca să păzim cu cea mai mare sfin­ pului, cu râdele cele mai îmbucură- A tace rugăciuni pentru memoria înainta­
ţenia legătura frăţiei nâstre naţio­ duvite, pe care o jelea bardul nos­ târe ale culturei şi progresului nos­ şilor, cari s’au jertfit spre binele neamului
tru dela 1848.
tru, care ne face să vorbim ast-fel.
nale, solidaritatea nâstră prin since­ Totul este făcut, totul pare a-se lor, este o datoriă creştinescă, nu însă nici­
ritate, iubire şi încredere împrumu­ Mai este însă încă ceva. Este decum o demonstraţiune. Şi apoi adunarea
tată. petrece numai pe cale artificială în credinţa tare, că cuvintele nâstre dela 3 (15) Maiii a fost o adunare legiuită,
contactul dintre bărbaţii r.oştri chiă- vor fi resimţite şi apreţiate de toţî
De veţi voi dâr să aveţî răspun­ rnaţî la conlucrare şi luptă neîntre­ Românii de bine şi că vor contribui făcută cu învoirea guvernului de atunci şi
sul drept şi adevărat la întrebarea ruptă şi neobosită pentru binele nea­ astfel numai la întărirea curagiului chiar şi adversarii noştri, în frunte cu co­
da mai sus, priviţî la starea de faţă mului. Iubire, sinceritate, însufleţire în aceste vremuri, când avem mai misarii guvernialî, au recunoscut purtarea
şi cugetaţi-vă în consciinţa vâstră au ajuns adî, după cincî-decî de anî mare lipsă de el, ca or! şi când. esemplară, liniştită, pacînică şi spiritul demn
curată, câtă parte ar pute să revină dela înălţarea stegului partidei na­ Nimic mai firesc, ca adversarii şi serios, ce a domnit la acea adunare.
asupră-ne din multele necazuri şi ţionale române, să fiă mai mult nu­ noştri seculari, — cari vor se des­ Oum vin deci episcopii noştri să admonieze
neajunsuri, ce trebue să le suferim prin circulare pe preoţi şi de ce atâta umi­
mai scrise şi ilustrate cu cuvinte fiinţeze naţionalitatea nâstră, şi să
astăfiî prin cea mai crudă desconsi­ alese şi amăgitâre, decât vădute şi facă să cadă stâgul ei mândru, ce a linţă din partea lor?
derare din partea adversarilor noştri simţite. fost defăşuratîn faţa ţării şi a lumii Etă o circulară de acest fel, adresată
politici şi naţional!. De unde acâstă năpaste şi ne­ la 3 (15) Maiu 1848 — să nu ne de episcopul Gherlei Ioan Szabo cătră cle­
rul din întrega sa diecesă:
Ne-au mai lăsat fericiţii noştri norocire pe capul nostru tocmai acum, lase să serbăm în libertate aniver­
premergător! in lupta pentru româ­ când e mai mare ca or! şi când nu­ sarea acestei mari fiile. „Reverendissimilor în Christos fraţi vicari fo­
nism, ca cea mai scumpă moştenire, mărul bărbaţilor noştri pe cai! îi Der nu este putere pe lume, rând, archidiaconî şi mult onoraţilor fraţi
sfatul lor cel de aur eşit din păţa­ numim culţî şi învăţaţi, căc! au di­ care să ne potă împiedeca de a lua protopopi şi preoţi!
niile istoriei de suferinţe ale naţiu* plome dela universităţi, academii, cu toţii în acesta fii, sărbătorescă „Venind aici la cuuoscinţă din loc
nei române, ca în lucrarea nâstră la facultăţi şi institute superiore? Toc­ în viaţa poporului nostru, firma ho- competent, că la iniţiativa unora s’ar in­
aşedarea de piatră pe piatră pentru mai acum, când poporul nostru a tărîre de a premeni gândirile nâstre tenţiona a se serba în totă ţăra în mod
clădirea puternică a fortăreţei soli­ trecut demult peste vremurile, în car! şi de a-le îndrepta cu putere spre demonstrativ diua de 15 Maiii a. c., ca
aniversarul al 50-lea al adunărei poporale
darităţii nostre naţionale să ne fe­ azbuche şi psaltichia era pentru el o muncă şi luptă roditâre pentru în­ ţinută în a. 1848 în Blaşiu, care diuă în
rim cu totâ tăria sufletului de orî-ce încă un ideal? tărirea consciinţei nâstre naţionale anul acesta va căde pe Duminecă, aşa, că
înrîurire streină de dorinţele şi as- Ce s’a întâmplat, cdicem. ca as­ şi pentru isbânda românismului. unde va fi cu putinţă preoţii se ţină predică
piraţiunile nâstre şi să căutăm să tădî se nu mai cutezăm a-ne întruni despre însemnătatea acelei dile, amintind
cu laudă punerea în mişcare a poporului
ne întărim convingerile, consciinţa, dece inşi la un loc şi a ne sfătui
credinţa nâstră în viitorul românis­ cu deplină linişte sufletescă şi cu MesurI în contra adunărei convocate în 1848 — 49, er unde nu s’ar pute ţine
predică, acolo preotul la eşirea cu darurile
mului numai din isvorul nesecat al tâtă sinceritatea şi încrederea? Ce să amintescă cu numele pe toţi conducă­
iubirei poporului şi a legăturei strînse ne reţine dela acâsta? De ce ne la BlaşiU. torii din 1848—49. încât un atare lucru ar
şi nesdruncinabile cu bucuriile, năca­ temem ? Cunoscuta convocare a adunărei de fi nu numai incorect, ci şi dăunos şi pri­
zurile şi cu sârtea lui. Este duhul rău al streinului, care popor la Blaşiît pentru serbarea dilei de mejdios pentru interesele bisericei nostre,
din incidentul acesta am aflat de bine a
De urmam conscienţios acest pare a se furişa între noi chiar şi 3 (15) Maitt a dat stăpânirei unguresc! nouă revoca în memorie cele dispuse cu ordina-
sfat, multe amărăciuni, multe în­ prin crepăturile uşilor şi ferestrilor. ocasiune pentru de a-şl manifesta teroris­ ţiunile consistoriale de dto 23 Noemvre
frângeri şi multe umilii! am fi putut Este acel spirit strein, care pare a mul faţă de Români. 1889 nr. 8269, de dto 26 Maiii 1894 nr.
încuujura. Şi decă nu puteam noi ne fi amoiţit tot curagiul şi tâtă N’a fost de ajuns, că adunarea con­ 3462 şi de dto 21 Februarie 1896 nr.
1357, reflectându-vă prin acestea cu totă
singur! să schimbăm condiţiunile bărbăţia, de ceea ce se temea aşa de vocată s’a oprit, der guvernul a pus tot­ seriositatea, ca avend înaintea ochilor che­
grele ale situaţiunei critice, ce ni-s’a mult propovăduitorul evangeliei naţio­ odată în mişcare întreg aparatul adminis­ marea sublimă de păstori sufletesc! şi in­
creat de nisce factor! străin! de noi, nalismului românesc dela 1848. Sunt trativ pentru de-a veghia asupra Românilor teresele bisericei, să fiţi cu totă grija, ca
puteam se avem acum, după cincî- semnele îngrozitâre ale timpului fu­ şi a suprima eventual ori ce manifestaţiă, în nici o împrejurare în biserică şi întru
cfecî de an! de stăruinţe şi lupte, nest ce-1 prevedea spiritul său lumi­ ce s’ar face din partea acestora. împlinirea diregătoriei preoţesc! să nu se
mângăerea, de a-ne vedâ mai mult nat şi pătrundător, ale timpului, când Astfel „Tribuna" spune, că în comi­ amestece lucruri politice neiertate, ferin-
du-vă frăţiile vostre necondiţionat de orî-ce
ca or! şi când respectaţi de cătră sclăvia fisică, ale căreia lanţuri le-a tatul Sibiiului toţi notarii şi solgăbirăii au demonstraţiune, şi grijind, ca biserica din
contrar!. sdrobit anul redeşteptării nâstre, avea fost convocaţi pe Lunia trecută, 9 Maiu partea nimănui, nicî-când şi în nici un