Page 50 - 1898-05

Pagin i 2. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 105—1898.

sosii timpul**... în frunte cu miniştri, senatori, deputaţi etc. rescl au sosit Sâmbăta trecută la Buda­
SOIRILE DILEI.
In urma urmelor aucjim şi din sinul 5 au pornit din BucurescI la Florica, unde peşta, sub conducerea profesorilor. Ei au
— 12 (241 Maia se află locuinţa familiei Brătianu şi unde visitat instituţiile culturale din capitala un­
Ungurilor un glas, care vestesce conaţio­
este înmormântat I. 0. Brătianu la polele gară, fabricele şi depositele mari comer­
nalilor săi, că „a sosit timpul să-şi vină Serbarea Alaxandri în Cernăuţi. Ce­
unei coline. Mormântul a fost acoperit cu ciale ; erl s’au reîntors cătră casă.
la consciinţa de sine . tim în „Patria* din Cernăuţi: Yasta sală mulţime de corone dedicate memoriei ma­
14
Acest glas răsună tocmai în colonele de gimnastică a gimnasiului de stat din relui patriot. Grecii în Tricala Din Atena se anunţă,
cjiarului şovinist „Ellenzek , organul lui loc a fost astădl (19 Maiă v.) înţesată de că la 19 1. c. "armata grecescă a ocupat
44
Bartha Miklos. Acest cjiar, în numărul său public distins. Pe păretele din fund acoperit Sistema spionagiului şi a denunţărilor, erăşl Tricala. Turcii au evacuat deja zona
dela 23 Maiu publică pe pagina primă un cu covore preţiose şi între flori vii se sfla după cum am mai constatat şi altă-dată, a doua, şi Grecii li au ocupat erăşl locul.
articul subscris de Betegh Imre. In acest portretul poetului-rege încadrat în lauri, s’a valorat faţă de Români în diua de Corespondenţii diarelor spun, că starea lo­
fir sala literalmente îudesuită aprope es-
articul se pledeză pentru o apropiere între 3 (15) Maiă a acestui an mai mult ca ori calităţilor părăsite de Turci e cât se pote
Unguri şi Români. clusiv de public românesc, domni şi dame, şi când. Din diferite părţi continuă de-a de precară, ei au lăsat tâte în ruină.
cu I. P. S. Sa d-1 Metropolit Arcadie, I.
„A sosit, încă prea a sosit timpul , ne sosi informaţiunî asupra modului, cum
14
P. C. Sa d-1 vicar Dr. V. de Repta şi d-1 Românii au fost spionaţi chiar şi în bise­ Verstă înaintată. In spitalul din Miş-
di ce d-1 Betegh în articulul său, „ca în
mareşal al ţării Iancu Lupul. Precis la rici, în decursul serviciului divin. Astfel colţ a răposat rjilele trecute o femeiă bă­
urma urmelor să începem a-ne înţelege
orele ll*/ s’a început serbarea prin cu­ acum ni-se scrie din părţile Vinţului de trână, care a ajuns vârsta methusalemică
unii pe alţii, căci pericolul, ce se apropiă 2
vântul de deschidere al d-lui director H. jos: Românii din comuna Măliaciu avură de 109 ani. Ea se numia Maria Soltes, ori­
şi care întrega societate o ameninţă cu o
Klauser, care a espus scurt în limba ger­ în 3 (15) Maiă c. „norocirea de-a vede ginară din Mişcolţ.
14
totală nimicire, e mult mai iminent, mult
mană importanţa acestei serbări, bineven- pentru prima oră în biserica lor pe „pa­
mai apropiat, de cum mul[î şi-l închipuesc . 0 petrecere de vară se va arangia în
u
14
tând publicul, care în număr atât de im- trioticul notar. Se vede, că el s’a dus la Cinadie la 17 (29) Maiu c., al cărei venit
Constată apoi „cu bucuriă , că „în
44
posant a dat o probă puternică despre in­ biserica română cu speranţa, că doră-doră e destinat pentru un scop filantropic. In­
direcţia acesta se arată semne de bună­
teresul său faţă de acest institut de învă­ va putâ prinde vre-o vorbă din gura preo­ trarea : 50 cr. de personă, 1 fl. de familiâ.
voinţă atât din partea inteligenţei ma­
ţământ. Acordând cuvântul d-lui profesor tului, pe basa efreia să potă făuri vre-o începutul la 3 ore p. m. Ofertele şi supra-
14
ghiare (sic!), cât şi a celei române . De
Ioan Bumbacu, pentru discursul festiv, ros- scornitură, cu care să-l mai denunţe pe la solvirile se vor chita pe cale diaristică.
aceea nu se pote mira îndeajuns, cum de
tesce acesta cu voce sonoră şi pătruns de stăpânii săi dela comitat. Ocasia i-ar fi
„atât de încet prinde rădăcini între noi
un profund entusiasm conferenţa sa, în fost binevenită, mai ales că pe tînărul
consciinţa recunoscerei interesului comun Aniversarea de 3 IVlaiu în România.
14
care espune menirea gintei latine în opera preot al Măhaciului, d-1 Gavril Pop, no­
şi reîntorcerea la calea cea adevărată.
civilisatorică, ocuparea Daciei, sortea po­ tarul nu-1 pote vedâ cu ochi buni, căci La Ploescî.
Una din căuşele principale găsesce,
porului român după retragerea coloniilor acesta cu mari osteneli isbuti să cum­ Am amintit că în tote oraşele Ro­
că este procederea pressei, de-a sădi vrajba romane prin Aurelian etc. şi schiţeză în pere pe sema bisericei române o moşioră mâniei diua de 3 (15) Maiă a fost serbată
şi neînţelegerile între diferitele popore ale liniamente generale figura lui Alexandri, de vre-o 15 jugăre de pământ şi o casă anul acesta c’un deosebit entusiasm.
patriei. Şi în meseria acâsta dice, că esce-
care a pipăit pulsul şi a aflat lâcul pentru cu grădină frumosă de pomi, pe cari d-1 La Ploescî s’a oficiat înainte de amiadl
lâză cu deosebire unele foi din provinciă
renascerea literaturei naţionale şi încheie cu notar ar fi dorit să le cumpere el. Lucrul un parastas în memoria luptătorilor dela
(unguresc!), der dice, că se găsesc şi foi
frumosele versuri din „Sentinela română!“ acesta a fost de-ajuns, pentru-ca zelosul 1848/49. Stradele oraşului erau decorate în
din capitală, în cari dilnic se pot ceti es-
La terminarea serbării s’a urcat din nou preot din Măhaciu să trecă înaintea nota­ mod splendid, drapele tricolore fâlfăiau la
presiunl ca: „Eroism roman“, atribuit fap­
d-1 prof. I. Bumbacu pe tribună, aducând rului şi prin el şi înaintea celor mai mari ferestrele şi balconele edificiilor.
tului, că „un ţăran valah a fost dat afară
14
în cuvinte însufleţite omagiile tinerimei dela comitat ca un „periculos daco-român , înainte de a-se începe serviciul divin
din vre-o cârciumă, ca şi cum asemeni vi­
şcolare memoriei laureatului nostru rege- din care causă nici n’a fost împărtăşit din la cr.tedrală, a sosit la Ploescî o delegaţiă
tejii maghiare nu s’ar fi întâmplat nicî-o-
poet Y. Alexandri. In mijlocul celor mai cele două feluri de pomeni, ce se împart a studenţilor universitari din BucurescI.
dată". entusiate aplause s’a terminat frumosa ser­ preoţilor din partea guvernului. După parastas mulţimea formând cor-
„Decă în vre un munte se fură o ca­ bare. In numele tinerimei academice ro­ tegiă în frunte cu Liga şi studenţii şi în
pră, soirea adusă de diar începe astfel: mâne s’a presentat o deputaţiune, costătă- 600 de case arse. Din Bistriţa ni-se sunetul imnului „Deşteptă-te Române , a
14
„Tâlharul de valah*, ca şi cum multele fali­ tore din 2 JunimenI şi 2 teologi, la d-1 anunţă, că Duminecă, în 22 Maiă n., au plecat la liceul cel vechia, unde au depus
mente false, defraudărî, despoiărî şi cele mai consilier Klauser, esprimându-i cele mai ars în Terptiu, comună învecinată cu Bis­
drapelul Ligei.
rafinate caşuri criminale s'ar întâmpla în cordiale felicitări şi mulţămirl pentru suc­ triţa, peste 600 de case, împreună cu apar- La ora 2 d. a. s’a ţinut o întrunire
munţii dela Câmpeni şi nu în Budapesta*. cesul obţinut cu acestă serbare. tinenţele lor. Nenorocirea acâsta elemen­ în sala aceluiaşi liceu, participând mii de
pice mai departe d-1 Betegh în arti­ tară a produs mare jale în sînul popora- omeni. Aici d. profesor Raica a făcut isto­
Conferenţa despre Ardeal în Paris.
14
culul din „Ellenzek , că cu o predilecţia ţiunei. Forte dureros este, că dintre case ricul revoluţiei dela 1848/49, apoi au vorbit
Domnul Jules Brun a ţinut Marţi sera, 17
deosebită se ocupă cu batjocurirea opincei cele mai puţine au fost asigurate. d-nii Teoclorini, Dobrescu-Prahova, deputaţi, şi
Maiu, la Sociăe gcographique de France, îna­
românescl tocmai domni de aceia, cari „n’au d-nii Livezianu şi Ohristescu studenţi.
intea unui public număros, o conferenţă Congresul medicilor în Bucurescî. Du­
crescut nici măcar în opinci, ci desculţi, în După întrunire cortegiul a plecat la
despre Ardeal, cu privire la care i-se ra- minecă la ora 2 p. m., s’a deschis în sala
gunoiul vre-unei cârdume de lângă drum* statua Libertăţii, unde cel dintâia a luat
porteză „Drapelului între altele: Succesul Hugo al'doilea congres al asoeiaţiunei ge­
14
(înţelege pe Jidani.) cuvântul d. profesor Georgcscu. S’a decla­
domnului Brun a fost forte mare şi confe­ nerale a medicilor din România. PresenţI
In fine face apel la „acea parte a mat de un elev al liceului şi o poesiă de
renţiarul a fost adese-orl aplaudat. Domnul 120 membri. D. Dr. Măldărescu, preşedin­
pressei patriotice, care nu stă în serviciul Ooşbuc, Dela statua Libertăţii cortegiul s’a
Jules Brun a schiţat istoria şi geografia tele asoeiaţiunei, a deschis congresul şi a
14
unor interese străine , ca să facă să în­ dus la statua Vânătorilor, unde au cuvântat
Ardealului şi minunate proiecţiunl electrice propus de preşedinte pe d-1 Dr. Michai-
ceteze odată nesfîrşitele insulte, căci a sosit studenţii PopovicI, Livezianu şi Fischer,
au permis asistenţilor să admire vederi de lescu din Dorohoiu. Yice-preşedinte a fost
timpul, ca societatea maghiară să vină la con­ er prof. Raica a cetit moţiunea cetăţenilor
case, costume, etc. din Ardeal. Domnul ales d-1 Dr. Apostoleanu din Brăila, er se­
sciinţa de sine*. Termină protestând în Ploesceni.
Jules Brun cere Franciei să acorde sim­ cretari d-nii D-rl Costinescu şi Mironescu.
contra acestei procederl a pressei maghiare Sera s’a dat un banchet, oferit stu­
patiile ei Românilor ardeleni, care sunt D-1 Dr. Neagoe a cetit raportul asupra ac-
şi : denţilor de cătră cetăţeni.
ameninţaţi a nu mai vorbi dulcea lor tivităţei asoeiaţiunei. S’a ales apoi o dele-
„Noi ardelenii mai ales avem dato- La Predeal.
limbă. Domnul Jules Brun a fost bine fe­ gaţiune, care să esprime M. S. Regelui
rinţa de-a o face acâsta (a protesta), căci
licitat de preşedintele Societăţii de geo­ omagiile congresului. Prima şedinţă a con­ In 3 Maia des de dimineţă biserica
cunoscem poporul cu părţile lui bune şi
grafie. gresului s’a încheiat printr’o disertaţie a mănăstirei din Predeal începu a se impo-
rele. Seim doră, că decă am asămăna pe Ro­
d-lui Dr. Ştefănescu asupra Impaludismului. pula de lumea ce venise din Poiana-Ţapu-
mâni cu alte popore ale patriei, in cele mai Pelerinagiu la Florica. Ca în toţi anii,
lui, Buşteni, Azuga, Predeal. La 9 ore ar-
multe caşuri asemănarea n'ar eşi în defavorul s’a făcut şi Sâmbăta trecută un pelerinagiu Studenţi bucurescenî în Budapeşta.
chimandritul Dionisie, împreună cu clerul
11
Românilor*. la mormântul lui I. C Brătianu la Florica. „Peşti Naplo spune, că un număr de 30 mănăstirei şi corul scolei, oficia serviciul
In dimineţa cjilei, 18 vagone pline de lume, elevi ai Academiei comerciale din Bucu-
sântei liturgii. După sluşba dumnedeescă
părintele archimandrit rosti o predică de
ocasiă, apoi făcu parastasul întru pomenirea
succes tablou: „Cain, după omorîrea frate­ când şi apucă înainte pe un coridor lung, intea ochilor, credând, că va trebui să ur­ eroilor şi martirilor dola 1848/49.
11
lui său . Deveni fricos şi misantrop, din ce pe care se aflau dece pană ’n două-spre- meze şi o privelisce teribilă. După parastas totă lumea s’a dus la
în ce tot mai mult. Se închise şi lucra fără (jeee uşi puternice încheiate cu fier. înain­ „Acolo este pictorul!“ dise Leroy, scola cătunului Predeal, unde s’a ţinut o
întrerupere la opera fatală. Cu cât tabloul tea celei din urmă să opri, o deschise şi „acesta e Camil Prevost! 14 întrunire festivă. întrunirea a fost deschisă
înainta, cu atât durerile sufletului său im­ se dete la o parte, ca să putem întră noi. Mă uitai înăuntru — o privire fu de de părintele archimandrit Dionisie printr’un
primară mai tare suferinţa în faţa-i palidă. Ne aflam într’o odăiţă mică, curat mobi­ ajuns, o privire a unei feţe sălbatice, pa­ discurs plin de sentiment şi învăţăminte.
In sfîrşit tabloul fu gata, âr guvernul îl lată. Sub ferestră se afla un stativ, er pe lide, din care dispăruse orl-ce radă de minte A luat apoi cuvântul de I. G. Babeş, mem­
cumpăra ca pe un cap d’operă de primul el se găsea o mânjitură fără nici un rost, omenescă. Camil Prevost devenise un săr­ bru în Ligă; d-sa într’o disertaţiă. ce a
14
rang pentru galeria de Luxenburg . în care nu puteai recunosce un tablou. Fe- man nebun, întins pe o rogojină de paie, durat aprope o oră, a făcut istoricul lup­
14
„Der pictorul? întrebai eu, după ce restra şi uşa erau închise cu zăbrele pu­ răcnind, blăstămând, rîcjând şi stingând res- telor dintre Români şi Unguri şi ajungând
Leroy sfîrşi, „ce se întâmplă cu Camil ternice şi prin ferestră puteai zări o curte picat, că el este Cain, Cain, omorîtorul lui la evenimentele din 1848, făcu apologia
Prevost? 44 pustie, încungiurată cu ziduri mari. Fui cu­ Abel. măreţei adunări dela 3 (15) Maiă pe Câm­
Leroy tăcu, mă prinse de braţ şi mă prins de spaimă. Peste tot locul zăcea asu­ „A omorît într’adevăr pe fratele său?“ pul Libertăţii. Sfîrşind d-1 Babeş între aplau-
conduse pe sub acaţl într’o stradă veche pra casei acesteia posomorite o tăcere ne­ întrebai eu. sele furtunose ale publicului, a luat cuvân­
la o zidire veche şi sună la porta grea fe­ naturală, un fel de demon invisibil, care „Aceea o scie singur Dumnedeu! răs­ tul d. Mihăilescu-Buştenî, care îşi arăta
14
recată cu fier. Când portarul deschise, îi se lăsa sugrumător pe suflet. punse Leroy. „Astăcjl este una dintre di- sentimentele ce-1 stăpâneau în acel moment.
14
.şopti câte-va cuvinte şi-mi făcu semn să-l „Unde suntem aci? întrebai eu, „de lele sale violente, când vecinie se învinovă- D-sa insista asupra faptului, că nouă Ro­
urmez. Trecurăm printr’o curte mare şi ce m’ai condus aci? u ţesce . Veţi înţelege între aceste împrejurări, mânilor de dincoce ne este oprit a serba
14
ajunserăm într’o sală spaţiosă, unde întâlni Leroy arătă cătră o uşe spre cealaltă pentru ce v’am adus aci. Tabloul fatal a memoria fraţilor şi părinţilor, cari înainte
pe un bătrân prietenos, care îi strînse cu parte a odăii, pe care servitorul asemenea înebunit deja pe un pictor, şi eu voiam să cu 50 de ani au proclamat pe Câmpul
căldură mâna lui Leroy şi-i arătă spre o deschise. împedec, ca o sorte atât de îngrozitore să Libertăţii drepturile naţiunei române. Al
;
n sce trepte. In acelaşi moment străbătu odaia un nu ajungă şi pe un al doilea . treilea orator, d. Frâncu, arăta speranţele
44
„Sciu... sciu...“! dise însoţitorul meu. strigăt îngrozitor... un strigăt atât de ră­ M. ce pun Românii din regat în Regele Carol I.
u
In entre întâlnirăm un servitor îmbrăcat guşit, atât de sfâşietor, atât de desnădăj- şi termină c’un „să trâescă ! la adresa Re­
într’o haină negră şi cenuşie. Ne salută tă­ duit, încât involuntar îmi pusei mâna îna- gelui şi a dinastiei.