Page 51 - 1898-05

Nr. 105 — 1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

Timpul fiind nefavorabil, nu s’a făcut publice. Era atâta lume pe calea Victoriei Cursul va fi de 5 ani, în timpul că­ Aceste destăinuiri ale lui Hodgson,
nici o procesiune. şi pe Bulevard, încât circulaţia devenise rora elevele vor ave totă întreţinerea în publicate în amintita revistă, se presentă
institut.
aprope imposibilă. ca un studiu scienţific serios. Cine însă ar
La Galaţi, Pitesci şi Turnu-Severin. Sunt admise în Institut copile născute
Pe la 6ra 9 Alteţele Lor Regale în pută spune, decă şi întru cât ele sunt ade­
Impunătore au fost serbările dela Ga­ trăsură deschisă au percurs de mai multe din părinţi români săraci pe deplin sănă- vărate şi întru cât nu?
laţi şi Pitesci. ori calea Victoriei, frumos iluminată, după tose, cari pănă la 5 August 1898 au îm­
plinit 11, der încă nu 14 ani, au pregăti­
La Galaţî, primul port al Ţării româ­ care apoi s’au retras la palatul Cotrocenl. rea ce se dă în şcolele primare din Româ­
nesc!, aniversarea de 3 Maiti a fost o ma­ Regele a făcut o plimbare în trăsură pănă nia şi au obţinut la terminarea cursului UL1MTE SCIRL
nifestaţia impunâtore. Des de dimineţă stu­ la şosea, la ora 10. Publicul a circulat pe primar cel puţin media 6. Lugoş, 23 Maiii. In Congregaţia
denţii cu stegul tricolor au traversat stra­ strade pănă la ora 1 noptea. Două surori seu două vere primare nu de astăcjî, advocatul Bredibeanu a in­
dele pănă la biserica Sf. Nicolae, unde s’a Dintre tote stabilimentele publice pot fi admise în Institut. terpelat asupra faptului, ca în bise-
ţinut parastas în amintirea celor ce s’au iluminate, cel mai frumos a fost minis­ Părinţii aspirantelor, ori representanţii ricele românesc! la 3 (15) Maiu au
luptat pentru „dreptate, lege şi naţionali­ terul domeniilor. Pe totă faţada de sus a legali ai acestora au să trimită — pănă la
5 August 18y8 — cererile însoţite de act fost trimişi poliţişti. Fişpanul Ja-
tate “. acestui palat era un brâu tricolor de lu­ de nascere, act de vuccină, act de paupertate kabffy şi vice-şpanul Litsek, au răs­
După amiadi la 3 ore s’au întrunit în mină electrică. De asemenea şi ârba din şi atestat şcolar despre terminarea claselor puns, că acâsta a fost de lipsă, ca
grădina centrală peste 2000 de cetăţeni; curte era luminată cu lămpi tricolore elec­ primare, la Academia Română i calea Vic­ măsură pieventivă. Advocatul G. Do-
întrunirea a fost presidată de d. prof. D. trice. Era în adevăr feeric, ch „DrapelL toriei Nr. 135), pentru Comisiunca Funda- brin a interpelat în afacerea maghia-
00
V. Cerchez şi a fost deschisă prin prof. R. Maj. Sa Regina n’a asistat de astă- ţiunii Otteteleşanu, care, examinând actele risării numelor.
şi luând informaţiuuile ce va crede de cu­
Scriban, care arăta însemnătatea mişcărilor dată la serbările dilei, fiind bolvană. viinţă, va dispune, ca concurentele ce în­ Budapeşta, 23 Maiu. In şedinţa
din 1848. Apoi prof. A. Frâţilă a făcut is­ La trecerea spre Mitropolie a Princi­ deplinesc condiţiunile mai sus precisate să de ac}! a delegaţiunei austriace a luat
toricul revoluţiei din Transilvania, dând o pesei Maria, mai multe femei şi bărbaţi fie supuse la un examen de primire, prin cuvântul şi delegatul român bucovi­
deosebită importanţă adunării din Blaşifi. săraci i-au dat în trăsură câte-o petiţie, pe care se va constata gradul de pregătire în nean baron Vasilco. După-ce oratorul
ceea ce privesce cetirea şi scrierea, ana-
La Pitesci de asemenea serbarea a fost care A. S. le-a primit cu amabilitate. Po­ lisa etimologică şi cea sintactică, cele pa­ declară, că ia cu satisfacţiă la cu-
împunâtore. S’a servit şi aici un parastas, liţia a arestat imediat pe aceşti petiţionari, tru operaţiuni, geografia şi istoria ţărilor noscinţă enunciaţiunea, că monarchia
er d. N. Brănseu a ţinut o frumosă cuvân­ spre a vede cine sunt şi ce au cerut. Române. nostră stă în raporturi de cea mai
tare în amintirea bărbaţilor, cari au sărit * Concurentele, cari nu sunt din Româ­ bună amiciţiă cu statele vecine, (Ţis©,
în apărarea drepturilor poporului român de nia, se admit fără examen de primire, în că tocmai pentru acesta consideră ca
Serbările şcolare. virtutea atestatelor obţinute în şcolele si­
dincoce de Carpaţî. După amiadi s’a ţinut milare din patria lor, şi au să trimită la regretabilă procederea guvernului unguresc,
o întrunire în sala Ulcar, unde publicul a In diminâţa orei de 10 Maih a fost
Academia Română, tot până la 5 August, care a oprit adunarea Românilor la Blaşiu.
mers în procesiune cu stindarde şi musică. un concert în grădina Cismigiu. Corul era cererile însoţite şi de atestat medical. Acâstă oprire a avut ca resultat ma­
La Turnu-Severin meetingul naţional compus din 1650 elevi şi eleve dela şco- Resultatele examenului se vor supune, nifestaţiile din România. Chiar dâcâ
a avut un succes strălucit. S’a făcut pa­ lele primare şi secundare. dimpreună cu tote actele, printr’un raport, s’ar pută constata — (Ţ oratorul
9e
rastas în biserica Grecescu. După amiadi Concertul a reuşit pe deplin. Augustului Protector ai Academiei Române, — că demonstraţiile ar fi opera agi­
o întrunire în grădina publică a oraşului Liceele şi gimnasiile au făcut un con­ Maiestăţii Sale Regelui, căruia îi aparţine
a decide în privinţa primirii. tatorilor, totuşi trebue să declar, că
la care au luat parte peste 4000 de omeni curs de oină (joc cu mingea) sub conduce-
Examenele se vor face în localul Aca­ politica guvernului unguresc faţă de
Aici prof. Armaşu făcu istoricul revoluţiei î'ea măeştrilor de gimnastică. La aceste jo­
demiei la 9 Septemvre 1898. naţionalităţi stă în contrazicere cu po­
/
dela 48 49. Studentul Draga a vorbit des­ curi a eşit învingător gimnasiul Şincai, sub
Nr. 148. — BucurescI, 5 (17) Maiă 1898. litica ministrului de esterne. Oratorul
pre menţinerea unităţii limbei unui popor. conducerea măestrului d. Radu.
declară apoi, că îl va înţelege oiî-
Au mai vorbit studentul Pirăianu, ligistul La sfârşit d. ministru Spiru Haret, cine când dă espresiune dorinţei, ca
TJrdăreanu, âr la urmă s’a dat cetii’e unei care a asistat la joc dimpreună cu toţi Varietate.
guvernul zmguresc se şi pună in conso­
moţiuni, prin care cetăţenii severineni se funcţionarii superiori ai ministerului de in­ Din lumea spiritelor. nanţă politica sa cu politica monarchiei.
declară solidari cu tote actele luptătorilor, strucţie publică, a ţinut elevilor un discurs,
In Anglia se află o societate, care Doresce mai departe, ca cestiunea ro­
cari duc lupta pentru neam şi limbă. după care a oferit premiul, consistând din- s’a constituit cu vre-o 20 de ani înainte, mână din Ardeal să înceteze, fiind că ea
tr’o statue de bronz, gimnasiului învingător cu scopul, ca apariţiunile spiritiste să le periclitezâ bunele raporturi ale monarchiei
Şincai. Premiul acesta va fi păstrat de gim­ c'un stat vecin. — Vorbi mai departe
IO Maiu. supună la o critică scienţifică rigurosă. So­
nastul Şincai pănă la dece Maiă viitor,
cietatea se numesce „Society for psychical despre emigrările din Galiţia şi Bu­
Duminecă capitala română a fost în când se va da noul concurs. researchf; ea edâ şi o revistă periodică covina, rugând guvernul, să le pună
deplină sărbătore. Pe la tote casele erau La orele 3 s’a dat la Ateneu un mare capăt. De alt-fel Bucovinenii — de­
mare şi forte seriosă; ce privesce însă re­
arborate drapele tricolore. La ora 10 */ festival şcolar. Corul era compus din 400
2 sultatele dobândite asupra spiritismului, clară în fine — primesc espunerile
mare Te-Deum la Mitropolie, serbat de că- de elevi şi eleve ai şcolelor secundare din
acestea sunt mai mult de natură negativă. guvernului comun, fiind-că scopul lor
tră I. P. S. S. Mitropolitul Primat, în faţa Capitală. S’a cântat imnul regal, imnul mă- este o Austro-Ungariă tare şi îd£1o-
Cu tote acestea, în numărul mai nou re­
M. S. Regelui, a Principilor moştenitori, a rirei, imnul vînătorului şi ferendarul. Corul vista aduce câte-va constatări sensaţionale. ritore, în care interesele Bucovinei
miniştrilor, a corpului diplomatic, a sena­ a reuşit de minune. La acest festival au să fiă scutite în orient.
Pe vre-o 30 de pagine ea publică nisce
torilor, deputaţilor, înalţilor demnitari ai asistat M. S. Regele şi Alteţele Lor Rpgale Paris, 23 Maiu. In procesul Zola,
procese verbale, în cari e vorba despre un
Statului, oficerilor generali şi superiori, Principii moştenitori.
advocat din New-York, care după morte fiind acfî la Veraailles înfăţişarea, s’a
■consiliului comunal etc. Şi elevii şcolelor primare au serbat a visitat regulat pe cel mai bun amic al luat hotărîrea să se amâne pertrac­
Plecarea Regelui dela Palat a fost frumos acestă Zi- tarea pănă ce curtea de cassaţiă va
său. Acest amic, care este tot-odată şi au­
anunţată prin 101 tunuri. Pe stradele Vic­ * torul articulului, e medicul Richard Hoăgson, hotărî asupra competenţei tribuna­
toriei, Carol, Cheiul Dâmboviţei, Bulevar­
Fundaţiunea universitară „Carol I“. er prietenul seu răposat s’a numit George lului. Când Zola a plecat dela tribu­
dul Maria pănă la Mitropolie era înşirată Pelham, care a fost advocat şi a murit nal îl pândea Esterhâzy c’un baston
armata. Pe tote aceste strade şi mai ales In diua de 9 Maiă, Comitetul Fimda- cu cap de plumb, ca să-l lovescă în
în 1892.
pe Bulevardul Academiei îngrămădela de ţiunei Universitare Carol 1 — compus din
Cu câteva săptămâni înainte de moi'te, cap. Zola scutit de poliţiă a plecat
lume era extra-ordinar de mare. d-nii N. Culianu şi Gr. Ştefănescu, rectorii cu trăsura sa.
Pelham a avut cu Hodgson mai multe dis­
Dela Metropolie M. S. Regele a ple­ Universităţilor din Iaşi şi BucurescI, d. Ion
pute înflăcărate asupra nemurirei suflete­ Madrid, 23 Maiu. Două corăbii
cat călare pănă la Bulevard, unde a primit Kalinderu, delegatul Augustului Fundator americane au încercat intrarea iu
lor. Pelham credea, că o nemurire a su­
defilarea, er Principesa Maria în trăsură şi d. Teodorescu G. Dom., directorul aşe­ fletelor nu esistă, pe când Hodgson, din portul Tabelle, însă trupele spaniole
deschisă cu micii principi. zământului — a ţinut conform regulamen­
contră, credea cu tăriă în lumea cealaltă. de pe ţărm le-au respins cu succes.
Defilarea trupelor a început la ora tului decretat în Februarie 1895, o şedinţă
In cele din urmă ei au încheiat discuţia New-York, 23 Maiu. Spiritele aici
12. D. general Arion, comandantul corpului solemnă sub preşedinţa d-lui Spfiu Haret,
dându-şî mâna împrumutat, că acela dintre sunt fârte nemulţâmite şi iritate con­
II de armată, era în capul trupelor şi apoi ministrul cultelor şi instrucţiunei publice, tra guvernului. Publicul începe a
ei, care va muri mai întâiă, va face cu­
a luat loc la stânga M. Sale. la care au fost rugaţi să asiste d-nii mi­ noscut celuilalt cele ce se întâmplă cu omul vede, că mişcările admiralului Cer-
Ordinea defilărei a fost următorea: niştri, d-nii membrii ai „Academiei Ro­ dincolo de mormânt. vera au scop bine definit, şi credinţa
mâne*, d-nii decani şi profesori ai facul­
Şcola militară, institutul medico-mili- Pelham murise de multişor, când generală e, că-şî va şi ajunge scopul.
tăţilor din BucurescI, d. primar al Capita­
tar, şcola de poduri, apoi regimentele 2 şi Hodgson şi un amic al lui Pelham, cu nu­ Intre generalii american! Miles şi
lei, generoşii donatori şi alte persâne dis­
6 de vânători. Principele Ferdinand a venit mele Hart, se duseră la Mrs. Piper pentru Merritt s’au născut neînţelegeri asu­
în fruntea regimentului 6 de dorobanţi, tinse. de a asista la nisce esperimentărl spiritiste. pra unor însemnate afaceri militare.
După şedinţă, d. ministru şi d-nii
apoi a luat loc la drâpta Regelui. A. S. Aci mediul de-odată le raporta, că spiritul
membri ai comitetului au fost primiţi de
Regală a fost aclamat de public. Apoi au lui Pelham e în mijlocul lor. Hodgson şi
M. Sa Regele la orele 2 p. m. D. director D I V E R S E .
nrmat regimentele 21 şi 30 dorobanţi, 1 de Hart începură a-i pune diferite întrebări,
al Fundaţiunei a remis Suveranului darea
geniu, 2 de cetate, 4 artilerie, compania de la care răposatul răspunse clar şi cu cea Bucuriă curiosă. In Rampur, unul din
pompieri, regimentele 2, 6 şi 10 artilerie, de s^mă pe anul 1897—98, er d. N. Cu­ mai mare minuţiositate. Le vorbi chiar statele vasale Angliei în India, domnesc
lianu două volume frumos legate cuprin­
■escadronul 2 de tren, regimentul 5 roşiori, despre lucruri, de cari pănă atunci nici obiceiuri forte ciudate. Principelui vasal
zând tesele absolvenţilor universitari, câte din Rampur ’i s’a născut de curând o fe­
regimentul 3 călăraşi şi divisionul de gen- idee nu avuseră şi despre al căror adevăr
ar
s’au tipărit anul acesta din fondurile in- tiţă, eveniment, despre care un Zi din
darmî călări. s’au convins mai în urmă. In urma acesta
stituţiunei. M. Sa mulţumi arătându-şl sa- Bombay a scris următorele: „Principelui
Defilarea s’a terminat la âra 1 şi a Hodgson deveni omul cel mai sceptic şi ’i s’a născut o fetiţă şi ţâra e într’un estas
tisfacţiunea cu progresele aşeZământului.
reuşit perfect. M. S. Regele şl-a exprimat de temă, ca nu cumva într’un chip seu al­ de bucuriă. In vederea marelui eveniment,
mulţumirea faţă cu d. general Arion, co­ tul să fiă tras pe sforă, ori înşelat în sine principele a dat ordin, ca lefa tuturor func­
mandantul corpului 1 de armată, pentru Institutul Otteteleşanu. însu-şl, luâ tote măsurile de precauţiune ţionarilor sS fiă retrasă pe o săptămânâ“.
admirabila ţinută a tuturor trupelor. După posibile, şi aşa în decurs de mai mulţi ani Cheltuelile călătoriilor reginei Victoria.
Cu începerea viitorului an şcolar
terminarea defilărei M. S. Regele şi cu A. 1898—1899 se vor primi cincI-spre-Zece îşi continuă esperimentările sale spiritiste, Regina Angliei a cheltuit — cum spune
S. R. Principele Ferdinand au plecat că­ eleve în institutul de fete dela Măgurele, din cari a dobândit la urmă convingerea, „Vomen" — în ultima escursiune la Ri­
lări spre Palat; er A. S. R. Principesa fundat de Ioan Otteteleşanu şi înfiinţat de că în adevăr, vieţa lui Pelham nu s’a ter­ viera 180,000 fl. Pentru locuinţa, ce şi-a
Academia Română, sub înaltul Patronagiu u
Maria şi cu micii principi în aceeaşi trăsură minat cu mortea şi că ţdmcolo de mormânt luat în otelul „Cimie , a plătit pe-o lună
al M. S. Regelui, cărora li-se vor da, con­
■deschisă. începe o nouă vieţă. Despre acestă vieţă 27,000 fl.; în apartamentele angajate pu­
* form disposiţiunii testamentare a răposatu­ Pelham de altmintrelea nu s’a pronunţat, teau să încapă 60—70 persone. Trenurile
lui fundator, o crescere casnică şi instruc­
La ora 8 sâra au început sâ cânte ţiunea cuvenită unei bune mame de familie, decât numai atât, că „acum încă nu pâte speciale, ce le-a luat între Oherbourg şi
v
u
musicile militare prin grădinile şi pieţele fără p'etensiunl săi lax . face nimic* . Nizza încă au costat’o forte mult.
1