Page 53 - 1898-05

RED ACŢIUNEA, iese io fificare fii.
Administraţiuiea şi Tipografia. ADonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe sese luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu 8e retrimet.
INSERATE se primesc la AD­ Pe un an 40 franoi, pe şese
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătdrelo Birouri de anunclur!:
In Viena: M. Dukes Nachf. Se prenumeră la tdte ofi-
Max Augenfeld Se Emerioh Lesner, ciele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Schalok. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk- Abonamentul nentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Goldber- Admtnidratiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg; Marolyl &, Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., po şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., po troi luni 2 fl 50 cr.
riă garmond po o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbra pentru o pu­ 12 fl., po 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai deso luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. s6u 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3_a o namentele căt şi inserţiunilo
seria 10 or. sâu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 106. Braşov, Joi 14 (26) Maiu. 1 8 9 8 .

Din causa s-tei sărbători diarul nu va franc şi curagios n’a putut se fîă pot tracta naţionalităţile dinăuntru egoişti nu primesc planul flotei — pe care
npără pănă Vineri săra.
pe pofta foilor ungurescî. Mai mult aşa cum le place lor, rămâne fapt nu-1 vrâu nici Austriaca — fiind-că nu
înse ele s’au simţit atinse prin aceea, nedisputabil ceea ce a cjis baronul este în interesul lor. Insă Ungurii se nu
I-a usturat. că nimeni nu şi a ridicat în delega- Vasilco, şi trebue să i fim recunos­ se amăgâscă. Noi începem fără cruţare lupta
ţiunea austriacă cuvântul, ca se cător! nu numai noi, pe car! ne-a cu Ungaria. Vrem pact, înse vom provoca
Discursul baronului Yasilco din „cheme la ordine" pe vorbitor şi luat în apărare, ci şi guvernanţii luptă pănă la cuţit, decă interesele imperiului
şedinţa plenară a delegaţiunei aus­ însuşi contele Goluchowski, deşi noştri, pe cari i a avertisat în mod austriac nu vor fi apreciate de ajuns. Dâcă
triaco i a usturat biuişor pe Ungurii era de faţă, a tăcut, dimpreună cu leal într’o cestiune, dela care atârnă un astfel de pact, ca cel de acjl, n’ar pute
şoviniştî, căci a atins partea cea cei-lalţx soţ! ai sei din guvernul în cea mai mare parte liniştea şi fi împiedecat pe cale parlamentară, atunci
mai vulnerabilă a politicei lor. comun. chiar esistenţa Ungariei. iote poporele Austriei vor trebui să se ridice
Seim prea bine din esperienţă, Dâr nici în şedinţa următdre, ca un singur om. — Primesee budgetul.
cât de sensibili sunt politicianii un­ de erî, în care s’a terminat desba- Cav. Gomperz: Se bucură, că minis­
guri când se atinge în faţa publi­ terea, contele Goluchowski n’a luat Delegaţiunea austriacă. trul a accentuat în espunerea sa, că gu­
cului celui mare european cestiunea cuvântul, ci raportorul Dumba s’a vernul îşi dedică totă atenţiunea pentru
raporturilor lor cu naţionalităţile. mărginit a declara, că la afacerea — Anstriacii contra Maghiarilor. — politica comercială şi economică. Oratorul
De astă-dată înse punerea în discu- oprirei adunărei din Blaşiu, sulevată Am amintit erî despre importanta şe­ s’a ocupat apoi cu pactul dintre Austria şi
siune a atitudinei guvernului ungu­ de d-1 Yasilco, şi la cestiunea litur- dinţă, a delegaţiunei austriace dela 23 Maiii Ungaria şi declară, că nici acum nu e atât
resc faţă cu Românii i-a supărat cu giei maghiare, despre care a vorbit n. în care s’a discutat asupra budgetului de pesimist, încât să nu crâdă în pactul
atât mai mult, cu cât acesta s’a în­ Ruteanul Barlinski nu va reflecta, pentru esterne. Şedinţa acesta a durat 6 ore cu Ungaria. El află, că comunitatea vamală
tâmplat în sînul delegaţiunilor şi în dedrece „nu sunt cestiunî, de cari are întregi şi tenorul ei a fost, că dâcă Un­ este absolut necesară pentru monarchiă;
faţa ministrului de esterne austro- se se ocupe comisiunea". garia vrâ să mai aibă pact cu Austria, zădărnicirea ei ar duce monarchia în încur­
UDgar, cătră care au fost îndreptate Cu atâta s’a încheiat de-ocam- trebue să plătâscă mai mult ca până acum cături necalculabile.
cuvintele d-lui baron Yasilco. dată incidentul în delegaţiun! şi a la sarcinele comune. Dăm în estras cursul Dr. Schiicker: Nu este nicî o speranţă,
Câte-va din cele mai lăţite foi I l rămas, ca să fiâ discutat de pressa acestei desbaterl. ca pactul austro-ungar să se potă reînoi. De-
ungurescî din Pesta s’au şi plâns fanatică maghiară. Acâstă pressă, După-ce raportorul Dumba recomandă lăturaţl mai întâih greutăţile, şi apoi vor­
asupra acestei „cuteaarţe" a delega­ cum se va vedâ şi din ceea ce re­ spre primire budgetul ministeriului de es­ biţi despre pact cu Ungaria. In genere cjis,
tului bucovinean, care pe când cei­ producem mai jos din „Budapesti terne, luă cuvântul nu se pote sci, in ce chip se va forma pe
lalţi vorbitor! s'au ocupat mai mult JSlaplo", şi cum afirmă şi „Budapesti Bielohlawek (antisemit): Spune mai viitor posiţia de drept public a celor două
cu afacerile interiâre, a sulevat o Hirlap", analisând discursul amin­ întâiQ, că în Viena e mare nemulţămirea state din monarchiă. Se vorbesce despre
cestiune atât de concretă şi actuală tit, cât şi tâte celelalte, car! au şi agitaţia, pentru-că în cestiunea sporirei uniune personală, despre teritoriu vamal
a politicei esteriore. D-sa şîa es- criticat într’un fel său altul politica flotei delegaţiunea austriacă nu s’a purtat deosebit, pe când aparatul parlamentar nu
primat părerea de reu, că politica şi atitudinea Ungariei, găsesce, că cu destulă asprime în raport cu delegaţiunea funcţioneză, er decisiunea împăratului cu
de naţionalitate a guvernului ungu­ s’a comis din partea Austriacilor pă­ ungară. In delegaţia ungară unui singur privire la cuotă nu e valabilă decât pentru
resc nu stă în consonanţă cu poli­ catul uDui amestec în afacerile in­ membru i-a succes a sili atât pe ministrul anul 1898.
tica esternă, care tinde la întărirea terne ale Ungariei; ba cjiarul din de esterne, cât şi pe cel de răsboiii, a-se Vorbitorul c}ice, că e imposibil, ca
şi asigurarea bunelor raporturi ale urmă conchide din tonul şi limbagiul retrage în cestiunea sporirei flotei. Veci! alianţa cu Germania să fiă susţinută, când
Austro-Ungariei cu România. delegaţilor austriac!, că ţînta lor este bine, Ungariei nu-i trebuesce flotă, fiind-că Germanii din Austria sunt persecutaţi; e
Adresându-se contelui Goluchows- de-a provoca un conflict cu Ungaria. nu este în interesul ei s’o aibă. Noi Aus­ temere, că ajungerea la putere a elemen­
ki, care cundsce bine stările din Goluchowski, Kallay, ca şi Krieg- triaca îi cunoscem deja. Insă din partea tului slav va rupe monarchia de cătră Ger­
România, br. Vasilco l’a întrebat, hammer şi secretarii de stat presenţî Austriacilor ar fi o mare greşală, dâcă din mania şi-o va arunca în braţele Rusiei. Nu
dâcă nu admite, că, persistând gu­ n’au protestat nicî unul, ba Golu­ causa acesta ar ataca guvernul, fiind că de votâză budgetul.
vernul unguresc îd atitudinea sa ac­ chowski prin tăcerea sa a mai do­ acesta (sporirea flotei) sunt legate mari in­ Garaysky (polon) accentuâză marea
tuală faţă cu Românii de dinedee, vedit, că n’are a obiecţiona nimic terese industriale. importanţă a triplei alianţe, dorind ca ine­
se pote uşor întâmpla, ca în Româ­ atuncî, când delegaţii austriac! „aţîţă De altmintrelea noi trebue să luăm galitatea între poporele Austriei să înceteze.
nia se se schimbe guvernul ast fel, naţionalităţile din Ungaria în contra acum lupta cu Maghiarii. Să nu crâdă Ma­ Primesee budgetul.
încât monarchia ndstră se aibă mari statului şi a naţiunei maghiare". ghiarii, că noi ne vom retrage ca nisce Chiari (partida poporală germană) de­
neplăceri. Printr’asta d-1 Vasilco şi-a Şi care va fi resultatul ? laşi, ori că vom cădâ în genunchi, cerşind clară în numele soţilor săi, că nu primesee
motivat pe deplin îngrijirile, cărora Aceeaşi fâiă presimte o crisă un pact după care lor le lasă gura apă. budgetul. El este înse pentru solidaritatea
li-a dat espresiune în interesul mo- fatală. Dâr or! cum ar fi şi ori cât Austria se va ridica ca un singur om, ca să cât se pâte mai strînsă între cele două părţi
narchiei. de mult s'ar supăra foile şoviniste, protesteze contra unui pact, care ar fi avan- ale monarchiei. Cele două state sunt avi-
Firesce, că limbagiul acesta car! sunt de părerea, că Meghiarii tagios numai pentru Ungaria. Maghiarii sate unul la altul; Ungaria are lipsă de

3
FOILETONUL „GAZ. TRANS." întru desvălirea şi colectarea tesaurului tice. ) Materialul ce-1 am la disposiţiune e şi voinicosul Leonida „ca nimenea să nu
poesiei nostre poporane sunt incontestabile, cu mult mai bogat, însă spaţiul de-ocam- mai aibă drept să-şi plătâscă datoriile".
li-se deschide un nou teren de activitate dată nu permite mai mult. Cum au ajuns mahalagii din Bucu-
Etimologisarea poporană română. resci la acâstă caraghiosă „lege de mură­
în domeniul folclorului românesc. Pe tere­
I.
nul colectării şi prelucrării scienţifice a turi?" E clar, că aici avem de-a face cu-o
De
etimologiilor poporane s’a lucrat la noi Voiţi începe deci de-adreptul — in bruscă adoptare a formei latinesc!: „iMora-
N. Sulică.
pănă acuma aprope atât, cât nimic, pe când mediaş res — cu câte-va exemple. torium , care, ca termin technic juridic, în-
a
Partea primă. alte naţiuni au deja o literatură întrâgă Poporul aude terminul savant „com­ sâmnâ prelungirea terminului de plată, ce
1
Scopul meu prin articolul de faţă a în acâstă materie. ) La noi prima, dâr pliment" şi observă şi cam în ce constă se acordă debitorului necapabil de-a plăti,
fost în primul rând să atrag atenţiunea şi ultima încercare au făcut’o Creţu şi acest compliment. Asociaţiunea de idei şi din partea creditorului.
dascălilor noştri, şi în genere a tuturor Şăineanu în „Columna lui Traian" (anul analogia fonologică inconscient îi provocă Cine a cetit comediile lui Caragiali
4
acelora, cari au ocasiunea să vină în con­ 1883 pag. 242 şi 244) sub titlul: „Câ­ în minte cuvântul cunoscut: „plocoy" ) cunosce şi stereotipul oftat-argument al
tact mai întins cu poporul, asupra unuia te-va specimine de etimologie poporană Resultatul combinării şi contaminării celor poliţaiului Pristanda: „De, cone Fănică, ce
2
din cele mai interesante fenomene linguis- română". ) Aceste câte-va specimene eu 2 cuvinte (compliment şi plocon) e forma să i faci ? familie mare, şi remuneraţie mică
u
tice ale psichologiei poporane; drept aceea nu le cunosc decât din reproducerea lui „plocoment , usitată în graiulvulgar al Ro­ după buget". Ce e mai natural, decât ca
am şi preferit o predare cât mai populară, Philipide în „Principii" pg. 106. Intre mânilor braşoveni. bietul Pristanda, care diua şi noptea se
şi nu tonul sec al pedantismului scienţific. ele însă, etimologii poporane în sensul mai „Legea de murăturV a lui Conu Leo- cugetă numai la nevoile „familiei" sale,
Pilnic suntem espuşl să audim din partea larg al cuvântului — aşa precum voih con­ nida din Caragiali, e cunoscută tuturora — atunci când îşi primesee leafa, remunera-
celor din România, că în sfera activităţii cepe eu etimologia poporană în decursul „adicătelea" cum o interpretâză mintosul ţiunea, în capul său de poliţai să-şi amin-
spirituale pare-că duhul morţii a cuprins acestui studiu — sunt maximum 15. Eu tâscă de numărarea părăluţelor, şi aşa să-i
sufletele nostre. Ei bine, acela dintre noi, din parte-mi voiţi analisa cam la vr’o 150 3 ) Voiă ţinâ cont mai ales de acele vină pe limbă forma „renumeraţie ?
u
care nu se pote avânta pănă la trâpta cre- de esemple, şi anume cele mai caracteris- forme actuale, trecute prin procesul etimo- Cum le scie tote mai sus amintitul
logisării poporane, cari sunt comune tutu­
aţiunilor originale, să nu lase cel puţin conu Leonida, nu cred, că le scie altul;
ror Românilor. Dintre etimologiile dialec­
comora nesecată a originalităţii spiritului el scie să-i povestâscă Efimiţei sale până şi
1 i Vecfl bibliografia la urmă. tale, voiă releva în special pe cele ale Ro­
poporului nostru să se veştejâscă sub vălul 2 ) Din punct de vedere scienţific are mânilor braşoveni. de marele „Galibardi , care a băgat în
a
negru al uitărei. cel puţin meritul de-a fi prima încercare 4 ) In graiul poporului „a se ploconi", răcori chiar şi pe Papa dela Roma.
Dascălilor noştrii deci, a căror merite sistematică şi mai completă. însâmnă a se închina înaintea cuiva. Şi — continuă conu Leonida — însu-ş