Page 54 - 1898-05

Pagin i 2. GAZETA TRANSLVaNIEI. Nr. 106 — 1898.

Austria, şi e de dorit, ca să se facă un pact esprima îngrijirea, că în urma nenorocitelor tenî, făcând încercarea de-a introduce în „Nu numai România e vecină cu noi,
prin care interesele celor două state să fiă ordonanţe de limbă, raportul nostru cu biserica lor liturghia maghiara în loc de cea ci şi marea împărăţiă germană, şi doră va
scutite. Germania ar pută să sufere. Unei anologe slavă. concede d-1 Vasilco, că monarchia nostră
Kaftan (Ceh) elice, că Austria nu este temeri trebue să dea loc vorbitorul: are cel puţin tot atâta causă de-a cultiva
stat colonial; interesul ei nu pote fi decât" Aprope în acelaşi timp, când am Br. Vasilco şi pressa maghiară. amiciţia Germaniei, ca şi pe a României.
susţinerea sferelor de interese de până audit, că raporturile nostre cu statele ve­ Şi acum privâscă d-1 Vasilco la cele din
acum. Provocă pe ministeriul de esterne să cine sunt escelente, guvernul unguresc a Era de prevecjut, că discursul Austria; gândâscă-se, ce se întâmplă acolo
se alipâscă de alianţa eu Rusia. Oratorul oprit ţinerea adunării Românilor în Blaşiti, ţinut de d-1 br. Vasilco în delegaţiunî cu Nemţii, cum îi persecută pe ei de ani
desYoltă pe larg raporturile politice din şi după cum scriu (jiartle a fost dusă va produce mult sânge ren între de rlile politica oficială austriacă. Berlinul
u
Balcani, pice, că după-ce representantul acolo miliţia. Cu ore care promtitudine a şoviniştii maghiari. „Budapesti Naplo de sigur are mai multă causă de-a se su­
Rusiei s’a depărtat din Belgrad, datoria mo- urmat după acâsta în mai multe oraşe din dela 24 Maiu îi dedică un articul păra asupra Vienei, decât Bucurescii asupra
narchiei nostre e a face atentă pe Serbia la România demonstraţiunl, au căror ţintă a lung. Etă ce scrie între altele nu­ Budapestei. Şi nu-i aşa, că Ungaria nici­
calea primejdiosă pe care umblă. Vorbind fost, durere, consultatele austro-ungare şi mita f6iă: odată n’a cerut dela Goiuchowski, ca îu
apoi de politica internă, dice, că trebue cu care prilegiu s’au întâmplat regretabile Baronul Vasilco, care s’a presentat interesul monarchiei să pună capăt direc­
ore să urmeze ârăşl timpuri atât de critice, ciocniri între poliţiă şi mulţimea iritată. ca „Valach din crescet pănă ’n tălpi", a ţiei anti-germane a politicei austriace?"
ca la 1866, pentru-ca să vină vremuri mai Deşi mare parte a acestor demonstraţiunl criticat în şedinţa publică a delegaţiunei Mai departe „Budapesti Naplo" con­
bune pentru poporele Austriei? Ce nedrep­ au fost causate prin agitatori profesionali, austriace politica de naţionalitate a Un­ stată, că Agenor Goiuchowski şi cei-lalţl
tate aşa de mare zace în aceea, că 5*/ trebue totuşi stabilit faptul, că guvernul miniştri comuni au fost de faţă, când a
2 gariei. .. Printr’asta br. Vasilco a comis un
milione de Cehi se luptă pentru susţinerea unguresc nu este congruent în politica sa in- amestec în afacerile interne ale Ungariei. vorbit d-1 Vasilco, şi au tăcut; că ministrul
naţionalităţii lor? Cehii nu vor să regula- terioră cu nisuinţele ministrului de esterne. Acâstă „neghiobiă" a sa n’a fost dojenită de esterne n’a sărit de pe locul său şi n’a
menteze pe Germani, ci-şl apără numai in­ Vădurăm anul trecut în Austria, de ce nici de preşedintele delegaţiunei, nici nu protestat în contra „brutalului amestec în
teresele lor. In vâcul XIX nu se mai pote urmări triste a fost însoţită manuarea s’a revoltat măcar un singur delegat în politica iuternă a Ungariei. A tăcut, şi cu
centralisa. Cehii vor rămâne fideli statului prea strictă a oprilor de adunări; văzurăm contra ei, deci întrâga delegaţiă austriacă acâsta a aprobat tote neghiobiile d-lui
însă nici-odată nu vor concede, ca corona cum asemeni adunări totuşi s’au tinut, dâr şi indirect întregul parlament austriac şi Vasilco". In fine provocă delegaţiunea un­
cehă să se contopâscă. înafară dejgraniţele imperiului, şi deci c’un întrâga Austriă s’au făcut culpabile ca com­ gară, ca să facă at°nţî pe miniştrii comuni,
Axmann: In urma nenorocitei politice caracter mult mai regretabil. plici. Dâcă însă delegaţia austriacă n’a că ei nu pot să fiă soţi aliaţi ai celor cari
vamale şi comerciale, comerciul Austriei se Vorbitorul cunosce sensibilitatea mi­ respins „atentatul", vre să-l respingă „Bu- „insultă naţiunea maghiară".
sbate în miseriă. El şi partida lui aşteptă nistrului de esterne în cestiunl unde se dapesti Naplo", care se crede a representa
dela guvern, ca interesele austriace să fiă tractâză de amestecul în afacerile interne opinia publică maghiară.
scutite cu ocasia viitorelor schimbări eco­ ale Ungariei. Densul nici nu pote cere un „Nici d-1 Vasilco", dice, „nici nimeni 0 conferenţă despre Români
nomice. Este trist, că acum trebue să be- asemeni amestec, der ar fi totuşi de dorit, altul în Austria n’are nimic de-a face în Belgia.
neficiăm de ospitalitatea unui stat, care nu ca politica internă ungară să concordeze cu aceea, cum tractâză politica maghiară
este conciliant faţă de noi. Se provocă la cu politica nostră esternă. Guvernul un­ cu naţionalităţile acestei ţerl. Le tractăm In oraşul Andenne (aprope de Bruxella)
raportul lui Max Falk, al cărui ton a pro­ guresc ar trebui să se concordeze întru aşa, cum ne place nouă; de le giugiulim, s’a ţinut de căt.ră profesorul din Wavre
dus numai durere în Austria. Ne aruncă câtva nisuinţelor ministrului de esterne, sâu le persecutăm; de le suferim, seu le M. Aug. de Vreught o conferenţă, care a
salteaua de paie înaintea piciorelor, şi to­ căci Ungurii totuşi nu vor pute cere, ca să asimilăm, nimeni înafară de graniţele Un­ avut de subiect causa Românilor din Tran­
tuşi Ealk s’a împărtăşit de distincţiunea se întâmple invers. gariei n’are să se amestece". silvania. Conferenţă s’a ţinut la iniţiativa
împăratului. Pactul va fi lupta pentru esis- România ocupă adl între vecinii noştri Pice apoi, că parlamentul unguresc cercului scienţifie şi literar din Andenne.
tenţă din care Austria nu vrâ să aibă pri­ o posiţiă forte respectabilă, şi de va ajunge nu s’a amestecat nicl-odată în afacerile in­ La acâstă conferenţă a fost invitat şi
vilegii nedrepte. Vom vede acuşi, că ore odată lucrul la o definitivă soluţiune a terne ale Austriei, unde Neamţul stă pe comitetul secţiunei Ligei din Bruxella, care
Ungaria aplecată este a mai susţine dua­ cestiunei orientale, România va juca un gâtul Slavului, âr Slavul pe-al Neamţului. s’a şi represeutat prin delegaţii săi V.
lismul? Noi nu ne temem de uniunea per­ rol forte important. Ar fi deci'torte de Ungurii pretind din partea Austriei tot Curtius şi E. Dioghenide, membri în co­
sonală, însă Ungaria să nu facă responsa­ regretat, decă în urma unor greşeli, ce se acesta atitudine cu privire la afacerile in­ mitet.
bilă pe Austria, dâcă în urma zădărnicirei comit din partea guvernului unguresc, bunele terne ale Ungariei, dâr d-1 Vasilco totu-şl In 18 Maiă la 8'/. ore d-1 de Vreught,
2
pactului, va urma crisă economică. nostre raporturi cu statul vecin ar suferi s’a amestecat în politica de naţionalitate urcând tribuna, şl-a început conferenţă ară­
Vorbesc apoi Hochenburg şi Oppen- scădere. In România se schimbă partidele a statului ungar. Vasilco a criticat faptul tând mai întâih la ce grupe de popore
heimer. Cel dintâih condamnă atitudinea forte des. Contele Goiuchowski, care cu­ „oprirei târgului valah dela Blaşiii", der aparţin Românii şi ajunge la resultatul, că
Ungariei faţă de Austria, numind pe Ma­ nosce forte bine raporturile în România, va despre acâstă oprire guvernul unguresc e ei sunt înrudiţi cu Francesii, Italienii, Spa­
ghiari egoişti. — Cel de al doilea se ocupă admite, că demonstranţii de acîl pot fi dator a răspunde „numai Dumnecjeului său, niolii, Portughezii şi cu Walonii. Stabilind
între altele şi cu frecările naţionaliste din acolo mâne la cârmă şi că din causa acesta consciinţei sale şi representanţei naţiunei"... astfel caracterul etnic al Românilor, con­
Austria, cari constitue o uriaşă pagubă pe putem se avem odată mari neplăceri. Vorbi­ „Dâr Vasilco nu se mulţâmesce cu atât, ferenţiarul insista câte-ve momente asu­
terenul economic al Austriei. El urgitâ re- torul esprimă dorinţa, ca cestiunea naţio­ ci pretinde, ca guvernul unguresc să sub­ pra Românilor din regat, arftând progre­
gularea stărilor dintre naţionalităţi, căci de nalităţilor în Ungaria, ca şi în Austria, să ordoneze politica de naţionalitate a Unga­ sele lor dela venirea Regelui Carol şi
gâba plătesce poporul dările apăsătore, de dispară cât mai curând, ca puterea mo- riei politicei esterne a lui Goiuchowski. până acjl.
gâba avem armată bună, decă monarchia narchiei să nu sufere pagubă. Nebuniă... D-1 bai’on să poftâscă şi să ce- Trecând apoi la naţionalităţile din
e slabă înăuntru, âr înafară nu pote juca nici Oratorul sfîrşi declarând, că bucovi­ tâscă legile nostre, după cari ministrului Ungaria, dânsul dovedesce, cum Ungurii
l
un rol. nenii primesc espunerile guvernului comun, de esterne îi este intertîis orl-ce amestec sunt în absolută minoritate (5 / milione',
2
Delegatul baron de Vasi'co: Cu deplină fiind că scopul lor este o monarchiă tare în politica internă maghiară, âr din contră şi cu tote acestea stăpânesc peste o ma­
joritate de 10 milione, Slavi, Români,
convingere am consimţit erl în comisiune şi înfloritore, în care interesele Bucovinei ministrul-preşedinte unguresc e dator să-şi
Germani etc. Lucrul acesta n’ar fi aşa de
la manifestaţia de încredere pentru minis­ să fiă apărate în Orient. validiteze influinţa constituţională asupra
grav — clise conferenţiarul — dâcă Ma­
trul de esterne, mai ales de aceea, fiind că Barvinski (galiţian) combate pe aceia, conducerei afacerilor esterne. Aşa-dâr, dâcă ghiarii ar căuta să aibă o preponderanţă
am înţeles dela Majestatea Sa, că rapor­ cari susţin, că elementul slav ar fi pericu­ esistă o deosebire în direcţia politicei lui
turile nostre cu statele învecinate sunt cele los monarchiei. pice, că centralismul rugi­ Goiuchowski şi între aceea a politicei de mai mult morală; ei însă şi-au pus de
gând să facă Maghiari din toţi locuitorii
mai bune. Cu deosebire pote fi mândru nit trebue să înceteze în ambele părţi ale naţionalitate din Ungaria, atunci Goiu­
Ungariei. In urmărirea acestui scop, s’au
ministrul de recunoscinţa, ce a întâmpinat’o monarchiei şi locul lui să-l ocupe egala în­ chowski trebue să-şi acomodeze politica
aruncat cu furiă asupra Românilor; au ne­
şi din partea oposiţiei. Cu tote astea dreptăţi') e a naţionalităţilor. Oratorul se plânse sa politicei nostre de naţionalitate, şi nu
socotit legea de naţionalităţi dela 1868; au
domnii din oposiţiâ n’au întrelăsat a-şî apoi, că Ungurii vrâu se maghiariseze pe Ru- invers".
introdus limba maghiară în tote afacerile
vieţii publice; au înfiinţat „kisdedov“-urI,
ca să maghiariseze pe copii; publiciştii
acest „Galibardi" entusiasmat de pornirea Incă două exemple : Pe catolici, ade­ tatul acţiunei etimologisătore ) a jxoporu- români din Transilvania sunt prigoniţi, şi
B
democratică a republicanilor din mahala­ renţi ai papei, ne-am obicinuit a-i numi lui sunt „etimologiilepoporane* ; deci „geantă" pentru totă nimica aruncaţi în temniţe;
lele Bucurescilor, a trimes o telegramă „papistaşi" ; nu arare-orl însă se aude în în loc de „ginte", „pătrupop" în loc de curtea cu juraţi din Sibiiu, care achitase
de felicitare la adresa fraţilor săi de sânge u protopop sunt etimologii poporane. Atunci
poporul nostru şi forma popistaşt , formă în câte-va rânduri pe diariştii români, au
r
latin. Aşa le spune Leonida, er noi trebue datorită influinţei cuvântului cunoscut când poporul etimologisâză un cuvânt, care strămutat’o la Cluşiu; au făcut proces
să le credem, căci cu mult duh de convin­ „popă". — Forma „protopop nu îndes- fiă după originea, fiă după forma sa e Memorandului dus la Viena şi au osîndit
11
gere adauge mai departe acelaşi Leonida, tulesce rîvna poporului nostru de a pricepe străin de simţul linguistic românesc al său, pe cei-ce s’au pus în fruntea acelei miş­
că sângele apă nu se face şi „Galibardi" nu şi a presenta totul într’o haină cât mai el româniseză, bagă duh de viaţă româ­ cări.
era el de geaba „geantă“ latină. nesc în forma obscură şi lipsită de înţe­
uşor de înţeles. Silaba finală „pop" din Nedreptăţiţi sunt Românii şi în privinţa
„Geantă" în loc de „ginte" e o ridi- protopop, simte poporul, că vrea să indice les românesc, tocmai prin aceea, că trans- electorală. Transilvania are o deosebită
culă confusiune a semidoctului Leonida. pe „popă" ; partea primă a cuvântului însă, formând’o şi dându-i astfel înţeles româ­ lege electorală; aici nobilii maghiari sunt

„Pardon de impresie", în loc de „par­ „proto" nu-i sună lui românesce; iţi face nesc, o îmbracă în haina naţională a lim- scutiţi de cens, pe când Românilor li-se
u
don de expresie", — cunoscut tot din Ca- deci pătru , şi aşa ne alegem cu forma bei clare şi înţelese românescl. cere un cens forte mare, care variază după
n
------------------- (Va urmat
ragiali — ameninţă acjl se devină popular poporală „pătrupop“. Că pe fiă-care pro­ B ) Cuvântul „etimologie" este de ori­ localitate, aşa că puţini Români pot fi ale­
în graiul humoristic al inteligenţei nostre. topop îl va fi chemând „Pătru", cu asta gine grecâscâ (â ervpog Idyog) şi însâmnă gători.
nu-şl mai bate capul poporul, el e mul- atât cât „adevăratul înţeles"; deci acela Vorbi apoi despre pasivitatea Româ­
Mai atrag atenţiunea cetitorului asu­
ţămit, că a dat o formă pur românâscă care face etimologia unui cuvânt, caută să nilor faţă ou alegerile dietale, despre cea
pra clasicei definiţiunl dată tot în Cara-
cuvântului străin „protopop". afle, să reconstruâscă înţelesul şi forma ori­ din urmă măsură a guvernului de a ma-
giali, sufragiului universal, pe care eroii ginală a cuvântului. Termiuul de „etimo­ ghiarisa numele localităţilor şi despre opri­
noştri îl interpretâzâ ca sufragerie naţio­ Ce a făcut deci poporul în tote aceste logie" — ca toţi terminii gramaticall-lin- rea adunării convocată pe cjiua de 3 (15)
nală, „adecă ca numai poporul să şâdă la caşuri, când forma „compliment" a trans­ guisticl de aeji — a fost creat de filosofia
5
11
masă ), căci el e stăpân . format-o în „plocoment", „papistaşl" în grecâscâ, căci precum se scie, primii cari Maifi la Blaşiu, dicând: „S’a desfiinţat ro­
au ventilat cestiunea originei diferitelor bia economică, dâr s’a înfiinţat robia po­
Cine vrea mai multe exemple de felul „popistaşl", er din decretarea legală a cuvinte şi a limbei în genere, au fost adânc litică. Românii sunt adî robi politicesce ;
acesta, cetescă comediile lui Alexandri seu „moratoriului" — lege de „murături" ? cugetătorii filosofi ai anticilor Elini. Cele ba ce-i mai mult, nu li-s’a permis nici petre­
anecdotele lui Speranţă. mai mari merite pentru sistemisarea sciin-
El a etimologisat; procedura linguis- ceri cu dans în diua de 3 (15) Maifl, căci
ţifică a gramaticei, aşa precum o cunoscem
tică a poporului în tote aceste caşuri să şi o avem astăcjl, şi-le-au câştigat filosofii sunt timbrate de demonstraţii antima-
u
5 ) Interpretarea cuvântului massă . numesce „etimologisare poporană", er resul- stoici. ghiare".
n