Page 55 - 1898-05

Nr. 106 — 1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

Terminându-şi conferenţa, d-1 de produs o adevărată furtună în pressa şo- Rgsboiul ispano-american. liturghiei slave, ele fiind cestiunî,
Vreught fu obiectul celor mai vii ovaţiunî viniştilor unguri, cari atacă nu numai pe cari nu aparţin comisiunei-
44
şi primi numărose felicitări. D-1 de Vreu­ Zimandy, ci întrega „partidă poporală şi Asupra răsboiului, telegraful nu ne Viena, 24 Maiu. Archiducele Leo-
ght a promis delegaţilor secţiunei din în deosebi pe Ferdinand Zichy. Unele cer aduce scirl mai de semă. De tot ce se pold, fiiul archiducelui Reiner, a ră­
Bruxella a Ligei, că va profita de cea eschiderea lui Zimandy din parlament. In vorbesce sunt pregătirile, plănuirile şi com­ posat ieri în castelul Hărnstein.
dintâiti ocasiă pentru a ţine şi în capitala şedinţa de alaltăerl a isbucnit şi în dietă binaţiile. Se crede, că escadra spaniolă Roma, 24 Maia. Ministrul italian
Belgiei o conferenţă asupra cestiunei ro­ o furtună din causa acesta, fiind groznic face pregătiri pentru a sparge blocada de marină Brin a decedat acjî aici.
mâne. insultată „partida poporală . americană la Havanna, şi din potrivă, co­ Pe terenul construcţiei de năi el era
44
* mandantul flotei americane a primit ordin o genialitate. Brin era conducătorul
44
Firmă ungurescă „insultată . Foile ji-
D-1 August de Vrenglit este Flamand, să zădărnicâscă acestă încercare a Spanio­ deputaţilor din Piemont şi în guvern
dauo-maghiare erăşl aduc scire despre un
profesor în Wavre; s’a ocupat mult cu lilor. Se dice, că a doua flotă spaniolă este representa, partidul stâogei.
cas „revoltător". S’a întâmplat adecă, că
cestiunea limbilor în Austria şi cu stu- gata a pleca spre Cuba. Londra 24 Maiu La îmormen-
doi tineri sârbi din comitatul Bacl-Bodrog
diarea diferitelor state poliglote din Eu­ Intregă opinia publică din Spania şi tarea lui Gladstone, care se va face
au luat o firmă ungurescă dela o scdlă şi
ropa. înainte cu câţl-va ani a scris într’o tote diarele spaniole sunt revoltate asupra în 28 1. c., regina Victoria va fi re-
au nimicit’o. Acesta e caşul, care face pe
revistă flamandă asupra Slovenilor din Aus­ purtării Americanilor. La Guantanemo adecă, presentată prin principele deWales.
patrioţii cu perciuni dela foile maghiare să
tria, âr cu cestiunea cehă s’a ocupat în- armata Uniunei a îmbrăcat uniforma spa­ New-York, 24 Maiu. Mai multe
se „revolteze . Der dâcă este adevărat, că
44
tr’un volum remarcabil. niolă şi a trimis în frunte stindardul Spa­ foi comunică telegrame din Was­
tinerii sârbi au comis faptul de mai sus,
niei, ca astfel zăpăcind pe Spanioli, să p6tă hington, după cari admiralul Bchley
atunci de sigur, că motivul, care i-a îndem­
14
debarca pe uscat. „Liberal din Madrid a sosit în faţa portului Santiago de
Conferinţele d-lui Jules Brun." nat să facă acesta, a fost şi mai revoltător, (jice, că acâstă procedură merită cel mai Cuba. „Ewining Journal" a primit
44
a
Cetim în „Le Gaulois ou data de 19 Maiîi de cum li-se pare „patrioţilor a fi faptul mare dispreţ. Armata Uniunei s’a batjo- din Port de Paix scirea, că din par­
44
„A cincea şedinţă generală a Societăţii de săvârşit de acei tineri. Caute „patrioţii a curit ea pe sine, cu atât mai vârtos, că tea nordică a Cubei s’a aucfit o ca­
geografie comercială a fost cu deosebire delătura motivele, şi atunci vor înceta şi înainte de acesta c’o lună vestia urbi et
44
interesantă. D. Jules Brun a ţinut o con­ „scandalele . orbi, că cucerirea Cubei şi înfrângerea ar­ nonadă puternică. Au fost văzute 20
de corăbii. Canonada continuă.
ferenţă ilustrată cu proiecţiunî’ electrice
0 îmormentare cu bătaiă. In Buda­ matei spaniole nu e decât cestiune de
asupra Românilor din Transilvania. Prin câte-va elite. Acum însă după o lună, când
pesta s’a întâmplat următorul cas: Jidanul D I V E R S E .
calităţile sale oratorice, d. Jules Brun este
Berger David, un negnţător bogat, era Americanii au păţit fiasco, trupele lor sunt
.printre conferenţiarii noştri de frunte. Dis­ Cum a trăit Gladstone. Wiliam Glad­
mult persecutat de nevastă-sa, care într’un nevoite a-se ascunde în uniforma spaniolă,
cursul său bogat în fapte, forte bine stu­ stone a dus întotdenna o viâţă simplă şi
timp îl declarase de nebun şi făcu să fiă atăcând pe furiş. „N’am fi credut nicl-o-
diat, forte bine dis, a impresionat adânc dată — dice „Liberal — ca urmaşii celor forte regulată. Acestei împrejurări a avut
44
internat într’o casă de nebuni, de unde
pe număroşii săi auditori, printre cari fi­ el de-a mulţămi, că a ajuns la o etate atât
pote n’ar fi scăpat totă vieţa, decă n’ar fi din Washington şi Lincoln să potă dege­
gurau forte mulţi Români . 44 de înaintată şi a fost sănătos la trup, ca
44
intrevenit medicul său de casă, care cons­ nera la tâlhari atât de ordinari .
Şi „Le Journal cu aceeaşi dată: „D. şi la minte. Peste nopte el durmea 8 ore,
44
tata, că Berger nu e nebun. Liberat din Acestă purtare a Americanilor a for­
Jules Brun a obţinut un succes forte per­ mat obiect de discusiune şi în şedinţa dela niol-odată mai mult, ori mai puţin. Nici
casa nebunilor, el din nou se împăca cu
sonal, Marţi săra, cu conferenţa sa asupra 23 Maiîi a Senatului din Madrid. Intre alţii un eveniment, de-ar fi fost ori cât de mare,
nevastă-sa, care prin linguşh-I făcu pe so­
Românilor din Transilvania, la Societatea s nu l’a putut abate dela acest mod de traiii
ţul său să-şi intabuleze totă averea pe nu­ senatorul Gonde a cfi ) că decă guvernul
geografică comercială. Densul a tractat din Washington aprobă procedura flotei sale, şi nu l’a putut face să-şi scurteze, fiă mă­
mele ei. Dâr nici după asta n’a fost pace
cestiunea din punct de vedere frances car cu o oră, timpul obicinuit pentru dur-
între ei, aşa că bărbatul trebui să intenteze atunci America nu e vrednică a-se mai numi
şi român sciind să pună în acord simţă­ stat civilisat, er la fine afirmă, că răsboiul mire. Preâmblările şi-le făcea întotdâuua
proces de divorţ. înainte însă de-a se re-
mintele sale de patriot cu acele de înfocat Americanilor nu este demn de o naţiune cu capul descoperit. Dintre esereiţiile cor­
solva procesul de divorţ, el se împuşca.
filoromân. Confratele nostru a fost fărte porale nu practica, decât tăiatul lemnelor.
Imormentarea ’i s’a făcut Dumineca tre­ civilisată.
aplaudat; discursul său era de natură a Vânătorea o uria, mai ales de când la prima
cută. Nevasta lui, care în timpul din urmă
distruge ore-carî prejudecăţi, cari par’ că vânătore ’i se întâmplase o nenorocire, per-
locuia în Mişcolţ, încă a venit la îmor- P R O G R A M A
44
•esistă printre noi în favorea Ungurilor .— rjându-şl degetul arătător dela mâna stângă.
mântare, sosind tocmai în momentul din festivităţilor aranjate cu ocasiuuea adunărei
Distinsul literat frances a obţinut un El mânca moderat şi se hrănea cu bucate
urmă. In decursul conductului pănă la ci- generale a „Societăţii pentru crearea unui fond de
•succes nu mai puţin strălucit ca poet. So­ teatru român", ce se vor ţine în opidul Haţeg simple; mânca forte încet şi fiă-care bucă-
miter, rudeniile răposatului începură cu ea
44
netele române, despre cari „Gazeta a în­ la Rosaliile românesc!. tură o mesteca bine în gură. Vinul îi plă­
la cârtă, pentru-câ li-a luat din mână oca-
treţinut pe cetitorii ei, au fost premiate la cea şi la fiă-care mâncare bea câte-va pa­
siunea de-a moşteni averea lui Berger. îna­ I. Sâmbătă la 4 Iunie a. c.
jocurile florale din Tulusa. hare de vin vechiii de Porto. Fumatul îl
inte de-a ajunge la mormânt, se iscă între a) Primirea ospeţilor la tote tre­
credea stricăcios şi causa sănătăţii sale o
ei bătaia. Au rupt văduvei doliul de pe nurile.
atribuia în mare parte împrejurărei, că
faţă, au bâtut’o cu bâtele şi cu umbrele, bi Sera de cunoscinţă în Hotel „Co­
SOIRILE DILEI. 44 nicl-odată el n’a fumat. La 8 ore dimineţa
5 aşa că a trebuit să fugă. Numai după ce rona . (începutul 8‘/ ore săra). el asista regulat la serviciul divin, fiind
2
— 13 (25) Maiă. Jidanca s’a urcat într’o trăsură şi s’a de­ II. Duminecă la 5 Iunie a. c.
părtat dela cimiter, a putut fi slobozit si­ om religios. Avea câte-va ore din di, în
Imormentarea lui Gladstone Din Lon­ a) Serviciu divin în biserica greco- cari nicl-odată nu se ocupa ou politica, ci
criul în mormânt.
dra se telegrafeză, că înmormântarea lui orientală dela 8—9 ore a. m., er dela 9—10 se distrăgea cu ocupaţiunî literare, ocu-
Gladstone se va face Sâmbăta viitore. Ca­ Musica militară concerteză astă-seră, ore în biserica gr. cat. pându-se mai ales cu teologia şi filologia.
davrul va fi transportat astăcjî dela Hawar- Mercur!, la restaurantul Erdely de pe Pro­ b) Şedinţa primă, ţinută în biserica Fără activitate literară el nu putea trăi;
den la Londra, unde în decursul dilelor de menadă. gr. or. dela 10 — 12 ore a. m. activitatea sciinţifică era pentru spiritul lui
Joi şi Vineri va fi espus la privirea publi­ c) Banchet în Hotel „Corona la 2 tot atât de necesară, ca şi tăiatul lemnelor
44
cului. Se (jice, că a făcut o surprindere ge­ Inteliginţa română din Iiec/iţa- ore p. m. pentru corp.
nerală faptul, că văduva răposatului n’a montcmă şi Iteeiţa-română în vită la d) Concert şi teatru în Hotel „Mielul Picturi pe cămeşi. Cămeşile colorate
44
primit telegramă de condolenţă dela Bis- cencertul împreunat cu dans, dat de Reu­ de aur . (începutul sera la 8 ore.) sunt moderne de mult, der probabil, că
mark. Se crede, că scirea despre mortea niunea română de cântări şi musică din III. Luni la 6 Iunie a. c acestei mode i se va face sfîrşit printr’un
capriciu. Cavalerii din Paris nu se mai
lui Gladstone a fost ţinută în secret faţă Lugoş, sub conducerea d-lui 1. Vidu, Du­ a) Şedinţa a doua la 11—12 ore a. mulţumesc cu cămăşile simple colorate, ci
de bătrânul Bismark, şi de aci se esplică, minecă în 17 (29) Maiîi 1898 în sala ote­ m. în biserica gr. or. vor să aibă pe ele picturi. In curând vom
că el n’a adresat telegramă de condolenţă. lului „Franz Klemens din Reciţa montană. ave prilej să vedem cămeşi cu tot felul
44
b) Bal în Hotelul „Mielul de aur ,
44
Pentru comitetul arangiator: David Terfa- de picturi, representând diferite lucruri,
Dela Budapeşta se vestesce, că Luni (începutul sera la 8 ore). scene, portrete şi alte minunăţii d’ale vâ-
■dimineţa, după sosirea monarchului dela loga, president; Matei Bălan, Emanuilă IV. Marţi la 7 Iunie a. c. cului.
Barbu, Ioachim Frenţiu, George Nicolae-
Godollo în capitalau ngară, a primit în au­
14
viciti. a) Escursiune la „Ulpia Trajană şi
dienţă între alţii şi pe episcopul Gherlei 44 L i t e r a t u r ă .
Dr. Ioan Szabo. Amintim cu acestă oca- Intrarea de personă: In şirurile prime „Denşuş .
Viaţa Sânţilor. In „Tipografia Diece-
siune, că între cei ce au luat parte la prân- 1 fl. 60 cr., 1 fl. 20 cr., şi 1 fl., loc de b) La 4 ore p. m. participarea în cor- sană“ din Gherla a apărut „ Vidţa Sânilor'
1
stat 80 cr. pore la petrecerea poporală (ruga nedea).
dul dat în 19 Maiîi n. c. în palatul din scrisă de Tit Bud, vicarul Maramureşului.
Ofertele şi suprasolvirile se vor chita Comitetul aranjator râgă pe toţi binevoi­
Buda a fost şi episcopul Lugoşului, Dr. In acest op, forte voluminos, care cuprinde
Demetriu Radu. „Unirea" află, că la cercle pe cale diaristică. Venitul curat este des­ torii culturei române a participa în număr cât 415 pag. format mare 4°, se află descrisă
Maiestatea Sa s’a întreţinut în chip forte tinat pentru biblioteca Reuniunei de lectură mai mare fără altă invitare specială. viâţa tuturor sânţilor, cari se onoreză în
române din Lugoş. biserica nostră orientală. La finea opului
afabil cu Prea Sfinţia Sa în limba ita­ H a ţ e g , la 20 Maiîi 1898
se află în ordine lunară şi alfabetică un
liană. P r o g r a m u l : 1) I. Vidu: „Răsunet Pentru comitetul arangiator: catalog al tuturor Sânţilor şi martirilor
44
dela Crişana , cor mixt. Solist d-1 I. Do- Tit V. Gheaja, Dr. Gavril Suciu, diu acest op, apoi al Pontificilor romani
Maialul scotelor române din loc s’a ho-
brei. 2) I. Vidu: „Din şeclătore , cor mixt. preşedinte. secretar. pănă adl şi al împăraţilor din cele cjeee
44
tărît a se ţine, decă timpul va fi favorabil, vâcurî dintâiu. Preţul unui esemplar e 3
Solişti: d-şora E. Mitar, d-na E. Marco-
Sâmbăta viitore. fl. (Cu posta recomandat 3 fl. 30 cr.) In
viciu şi d-1 I. Dragomir. 3) I. Mureşianu : asemănare cu mărimea, cartea e eftină.
0 nouă scriere în contra lui Kossuth ■„Trecui valea , cor mixt, cu varianta de UL1MTE SOIRI.
44
E mare turburare în ceta adoratorilor lui I. Vidu. 4) F. Ricci: „II suonatore di cam- Budapeşta, 24 Maiu. In şedinţa Proprietar: Or. Aure! Mureşianu.
.Kossut Lajos. Deputatul Zimandy Ignaez, pane , melodiă italiană aranjată pentru cor de acţi a delegaţiunei austriaca ra­ Redactor responsabil; $3reg?oHu Mai or.
44
care îşi aţîţase asupra capului pe toţi Un­ mixt de I. Vidu. 6) Bornenschi: „Cântare portorul Durnba, resumând desbate-
gurii „patrioţi prin broşura sa întitulată nouă , concert bisericesc, pentru cor mixt. rile de păr ă acum, a cjis, că regretă
44
44
11
„Kossuth Lajos înaintea tribunalului istoriei , 6) G. Musicescu: „Al 2-lea concert biseri­ mult purtarea comisiunei ungare. Şi Medic român în Mehadia.
acum publică anunţ de abonament la o cesc , cor mixt. 7) a) 0. Oordonean : „Hora", eu doresc pactul — c|i — însă nu
se
44
nouă broşură, care după cum se vede din cor mixt. b) I. Vidu: „Logojana cor mixt. hesitez a declara, că pentru un pact D r . T u ia ,
44
anunţul publicat, e chiămată a reduce cul­ 8) G. Verdi: „Othello , corul estern din ca cel de acţji, nu voiu vota. Noi tre-
44
tul lui Kossuth aprope la zero. In acelaşi actul al 2-lea. Acompaniamentul de pian bue se representăm aici monarchia medicul Băilor Uerculane (Mehadia)
timp Zimandy face mai multe descoperiri îl face d-1 Tiberius Bredicean. 9) I. Vidu: unitară, şi e regretabil, că acesta o a sosit la băi şi, ca în alţi ani, va
despre „uneltirile secrete de subminare „Ştefan şi Dunărea , baladă, cor mixt cu uităm adeseori. La cestiunea oprirei sta totă vara acolo.
44
44
ale guvernului. Acest anunţ a lui Zimandy, acompaniament de orchestră. Solişti d-şora adunărei din Blaşiu nu vre se vor-
WWWNAAAAAAAAA^
care face parte din „partida poporală , a E. Danciu şi d-1 Dr. Florescu. bescă, nici la aceea a maghiarisării
44