Page 57 - 1898-05
P. 57
KEDACŢIOTEA, „gazeta* i î icare ^
ese n
Administraţiunea şi Tipografla. Ationameute pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe sAse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şAse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIU NE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorole Birouri de anunclurl: Se pronumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfeld & Emerlch Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta : A. V. Qoldber- Admtnistratiuneă, Piaţa mare,
nor, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, otagiu
burg.- Marolyi &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şAse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A X T 3 L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publioilrî mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. V. a. sAu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME po pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 107. Braşov, Sâmbătă 16 (28) Hală. 18 S 8.
Br. Vasilco şi Goiuchowski. Ce privesce agitaţia din România, e vorba trăi şi ar conduce oficiul de esterne Europei un testimoniu strălucit li
aici de asemeni cestiuni, cari pot câştiga — nu i-ar pute conveni greşelile şi beralismului lor, făcându-şî reservele
Am amintit în numeral trecut, uşor popularitate, din care eausă partidele le neghiobiile, ce le săvârşesce politica sale în ce privesce principiul de ne
că ministrul de esterne Goluchowsld folosesc, ca să facă neplăceri guvernului. guvernului unguresc faţă cu naţio amestec în afacerile interne.
n’a luat de loc cuvântul în desba- D-l br. Yasilco vede de sigur, că delegaţia nalităţile, pe cari le îndârjesce şi le Der n’a făcut’o contele Goiu
terea generală asupra budgetului mi- nu e locul pentru a tracta ast-fel de lu amăresce pe 4* merge mai mult. chowski şi printr’asta a mărturisit
06
nisteriului de esterne, ca se respundă cruri, şi că ministrul de esterne nu se pote Contele Goiuchowski a aflat prin tăcând, că br. Vasilco are dreptate.
vorbitorilor, cari i-au adresat direct amesteca în politica internă a celor două urmare potrivit şi consult de a nu Mai mult însă. Se admite în
şi indirect întrebări de mare actua ţări. Tot acesta observ şi faţă cu d. Bar lua cuvântul, ca să răspundă însu-şî tăcere, că situaţiunea e în adevăr
litate şi importanţă relativ la poli vinski, care a vorbit despre introducerea baronului Vasilco, şi a preferit să i atât de anormală înăuntrul monar
tica interibră, cât şi la cea este- liturghiei maghiare în biserica rutenă. Şi comunice indirect prin raportorul chiei, încât ministrului de esterne nieî
rioră. acesta este o cestiune, în care nu ne pu Dumba — care de sigur s’a sfătuit nu-i este permis a mărturisi pe faţă,
Contele Goiuchowski a crecjut tem amesteca". mai înainte cu ministrul de esterne că ar dori, ca politica internă a gu
se scape ast-fel mai uşor din dile E întrebare acum, de ce nu le-a asupra cuprinsului din pasagiul citat vernului unguresc faţă cu naţionali
ma, ce i-s’a creat mai ales prin vor spus acestea însu-şî contele Golu- al vorbirei sale — că cestiunea fiind tăţile să se concordeze politicei sale
birile baronului Vasilco, privitor la chowski? P6te că de-o parte a voit fdrte delicată, nu pote răspunde. din afară. încât pentru Austria, cu
urmările rele ale politicei intolerante să dea oaşului mai puţină impor Prin faptul acesta în sine s’a tdte că s’a accentuat din partea ra
de naţionalitate urmată de guvernul tanţă prin aceea, că densul a tăcut. dat cestiunei sulevate de barou Va portorului şi faţă cu ea principiul
unguresc, a Butonului Barvinski, care De fapt au tăcut şi foile de frunte silco o importanţă fatală, căcî nimic de neamestec, este sciut, că minis
a atins cestiunea întroducerei litur unguresc! guvernamentale, şi astfel nu s’a slăbit seu resfrâns din afir- trul de esterne îşî are o pai te de
ghiei maghiare în biserica rutâna şi s’au ferit a face mare cas din vor maţiunea sa categorică, că purtarea influenţă asupra politicei sale inte-
a delegatului Kramarz (Ceh), care a bele mult usturătbre ale baronului guvernului unguresc faţă cu Românii ridre. De ce dâr numai faţă cu Un
vorbit de tripla alianţă, despre care Vasilco. Ba „Pester L!oyd“ nu repro este de natură a periclita în fia-ce garia atâta sfială când e vorba de
a (ţis, că şî-a pierdut fiinţa. duce nicî puţinele cuvinte de mai moment amicabilele raporturi ale interesele cele marî ale monarchiei?
Observând acesta atitudine pa sus ale delegatului Dumba în tbtă monarchiei ndstre cu statul român Etă buba, de care sufere orga
sivă, d. Goiuchowski, în ce privea estensiunea, ci numai îotr’un estras vecin; nimic nu s’a slăbit şi reslrâns nismul întregei monarchii dualiste,
vorbirile cari au supărat pe (Jnguil, tendenţios de 4—5 îendurî. din afirmarea, că acâstă purtare pro când politica interioră se dirige în
a lăsat pe raportorul comisiunei bud- Acâsta e partea ce privesce pe duce mare nemulţămira şi amără fiă-eare parte a ei după alte prin
getare, Dumba, se dea un răspuns in guvernanţii unguri, cari au fost cri ciune între Românii din statul un cipii şi în alt chip.
direct, seu mai bine cjis, să esplice ticaţi cu drept cuvânt de cătră de gar, care ’şî găsesce apoi un ecou Cei ce vor fi cetit deabaterile
de ee contele Goiuchowski a prefe legatul bucovinean. la conaţionalii lor din România. din şedinţa delegaţiunei austriace,
rit a tace. Etă partea aceea din vor In ce privesce însă personal pe P6te-că marei masse a publi despre care e vorba, cu atenţiune şi
birea d-lui Dumba, ce se referă la d. Goiuchowski, se vede, că nu i-a cului cetitor ’i. va scăpa din vedere cu judecată, se vor fi convins din
discursul baronului Vasilco. Elcjise: convenit nici decum să răspundă în ominbsa mărturisire, ce se face re nou despre acest rău, care e mai
„Mai mulţi au provocat pe miuistrul su-şî în acâstă cestiune delicată, căci lativ la raportul dintre politica es- ameninţător pentru mouarchiă, decât
de esterne sâ se amestece în politica in ar fi trebuit să cjică mai mult, decât teridră şi interioră a monarchiei tdte uneltirile duşmanilor ei esternî.
ternă,, în interesul restabilirei 'păcii. Dâr a (fis raportorul Dumba, şi p6te că ndstre prin procedeul d. Goiuchowski
ministrul de esterne nu se pote amesteca e de părere, că şi acesta din urmă faţa cu cestiunea sulevată în dele-
1
3
nici în afacerile interne ale Austriei, nici a <ţi deja prea mult. gaţiunea austriacă de d. Vasilco. llteforma scolelor.
în acele ale Ungariei. Constituţia nu o ad E clar şi neîndoios, că minis Dâcă ministrul de esterne ar fi Miercuri în 25 Maiă n. s’a întru
mite. Acesta o spun şi baronului Yasilco, trului de esterne nu-i pote conveni putut se se ridice şi să 4i°ă) că te nit la Budapeşta aşa poreclitul „consiliu
u
care a vorbit despre situaţia Românilor situaţia acâsta, care-1 face să nu aibă merile, cărora li-a dat espresiune br. regnicolar al instrucţiunei publice , cu scop
din Ungaria. Eu am cele mai mari sim cuvânt acolo, unde se tracteză de Vasilco, nu au nicî un temeiu real, de-a afla căi şi mijloce pentru viitorea re
patii pentru Români, cu tote astea trebue un lucru aşa de mare şi decisiv, fiind-câ Românii din Ungaria ca şi formă a şcolelor, în specie, pentru revi~
s’o spun, că nu e locul aici de a-ne ocupa cum este concordarea politicei inte tote celelalte naţionalităţi se bucură suirea planului de învăţământ la şcolele medii.
cu politica internă şi cu raporturile de na riore cu cea esterioră, accentuată de în mod perfect egal cu Maghiarii In acest mare sfat unguresc iau parte 70
ţionalitate din Ungaria. Acestea sunt ees- d. Vasilco în vorbirea sa. De altă de tdte drepturile şi libertăţile, a- —80 de bărbari dişi „specialişti* . înainte
4
tiuni, cari privesc numai pe Ungaria, şi parte e asemenea invederat, că nu tuncî de sigur ar fi fâcut’o, căcî ar de ce ne-am ocupa mai pe flarg cu des-
tocmai ministrul de esterne nu este chiă- numai contelui Goiuchowski, der nicî fi fost aplaudat chiar de politiciami baterile acestui consiliu, însemnăm aici pe
mat să se amestece în ast-fel de cestiuni. chiar lui Andrassy — dâcă ar mai maghiari, dâcă dedea ast-fel în faţa scurt următorele:
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 de scaun, ci atunci când a pronunţat cu mai apropiată de formele cunoscute ale îl preface în „scurt în gât . Unde dai şi
a
vântul scaun, s’a cugetat pur şi simplu la limbei sale, pentru-ca în chipul acesta sâ-i unde crapă!
obiectul scaun, şi nimic mai mult. E evident potă esopera şi asigura şi un înţeles. Ou Numele poporal al lunei lui Februa
u
deci, că în judecata poporului obiectul şi drept cuvânt deci a botezat Forstemann rie este „luna lui Faur , seu simplu „Faur“,
numele
Etimologisarea poporană română. lui sunt una. „Es denkt im Worte (în Zeitschrift f. vergi. Spracbf. 1851 pag. 1) cu tote că n’ş,re nimic de a face cu nu
6
De die Sache" clic filosoful Steintbal. Acesta procedeul acesta linguistic al poporului cu mele meşterului faur. Cum a ajuns poporul
e un moment psicbologic comun tuturora numelâ de „etimologisare poporană“, căci po nostru la acestă numire? E evident, că şi
N. Sulică.
şi cunoscut de toţi. porul unei forme neobicinuite şi aşa neîn aici avem de-a face cu productul unei
Partea primă.
Usul tradiţional a sădit în mintea po ţelese caută sâ-i dea o adevărată formă ro- etimologisărî poporane. Ca nume al lu
(Urmare.)
porului forma şi înţelesul diferitelor cu mânâscă, din care sâ şi resulte un înţeles nei Februrie se aude pe alocurea şi
Cum se esplică acâstă tendinţă etimo- vinte. Poporul scie, că cutare obiect e masă, românesc. Etimologisarea poporană deci forma mai plină „Făurar . Forma acâsta
44
logisătore a poporului ? eră celalalt scaun. Deci spiritul de viaţă e factorul principal al naţionalisării unei din urmă derivă direct din latinescul „Fe-
4
Poporul îşi are graiul său naţional, în graiii — odată ce acesta e resultatul limbi. bruarius* , în parte însă îşi datoresce forma
care-1 vorbesce şi-l pricepe. Poporul simte unui proces psicho-fisie — e înţelesul. Pul sa actuală şi influinţei lui Faur (faber) si
inconscient, că cuvintele, care le pronunţă, sul de viaţă, care însufleţesce forma cuvân n. Faurarium (fabrarius). Şi fiind-că numele
nu sunt nisce semne gole, că numele cu- tului, e înţelesul. Viu e numai acel cuvânt, Din cele espuse e clar, că pentru-ca meşterului făurar, pe lângă acâstă formă,
14
tărui seu cutărui lucru nu este un chip care are înţeles, âr graiul viu al poporului etimologisarea să aibă loc, se reeere înainte mai obvine şi ca „faur (faber), — con-
mort; el identifică tot-deuna numele cu trebue să se compună din asemenea cu de tote, ca între cuvântul etimologisat şi fundându-se prin etimologisare poporană
obiectul însu-şî. Cuvântul deci în mintea vinte vii. între modelul seu, să esiste un „tertium com- numele lunei Făurar cu a meşterului fău
14
poporului nu e un semn abstract-mort; cu Se întâmplă acum, că poporul ajuDge parationis , o notă comună, cel puţin o rar, — s’a adoptat şi pentru numele lunei
vântul e concretisat, înzestrat cu viaţă toc în faţa unui cuvânt, care după forma sa asemănare esternă fonologică. E de ajuns Făurar forma mai scurtă Faur.; aşa s’a năs
4
mai prin aceea, că în concepţiunea popo nu-şi are sâmân în tesaurul lexical moştenit o simplă analogie fonologică; înrudirea de cut deci „luna lui Faur* .
rului coincide cu obiectul, ce are să-l re- şi cunoscut, deci care n’are înţeles. Popo înţeles nu e indispensabilă, căci etimologi Aoelaşi compromis al etimologisării
presente. Cuvântul e nedespărţit de obiect. rul în urma tendinţei sale inconscii şi in sarea poporană, ca tote procesele psicholo- pop. se pote constata şi la numirile celor
Poporul îţi spune: „ăsta e scaun, asta este stinctive de-a presenta totul într’o haină gice-linguistice se petrece spontan, inconsciu, lalte luni. Numele poporal al lui Ianuarie e
masă şi nici-decum: „ăsta are numele, sen cât mai clară şi mai înţelâsă acestui ele fără râflexiune. Soldatul român, care a ser Ghenar, formă împrumutată dela Greci. Pa
44
44
4
se numesce scaun . Deci poporul nu-şi cu ment obsour şi deci lipsit de claritate ro- vit în armata austriacă, pe nemţescul „Kurz ralel cu Ghenar întâlnim şi forma „Gmtr* ,
44
getă cumva un cuvânt, care portă numele mânâscă, va căuta sâ-i dea o formă cât und gut , atunci când îţi povestesce ceva, care e evident, că e o ingeniosă etimologie
