Page 58 - 1898-05

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 107-1898.

Consiliul a fost deschis printr’un lung tot sucursul său, ca biserica S-lui Nicolae atât guvernul austriac, cât şi cel unguresc tinde în „Casa socială , unde va vorbi prof.
11
discurs de ministrul de culte şi instrucţie să ajungă în liberul eserciţiu al dreptului vor căuta tote posibilităţile de a salva dua­ Dr. D. F. Barcianu şi va concerta corul
publică. Iuliu Wlassics, în care a indicat său, relativ la acâstă avere destinată spre lismul ; însă nu trebue să se uite, că cer­ „Reuniunei române de musică . Marţi, 28
u
asupra problemelor viitore ale instrucţiei în scopuri şcolare. curile politice din Austria sunt decise a Iunie, va fi peregrinaj la mormântul lui
se:
Ungaria. Intre altele c}i «Noi aici pe Arată mai departe, că premisele din zădărnici şi a respinge tote încercările, Andreiu Şaguna în Reşinarî, unde cuvântul
pământul patriei, trebue să susţinem statul rescriptul ministrului Wlassics dela 18 Apri­ cari tind la o resolvare a cestiunei pe basa funebral va fi rostit de d 1 asesor consis­
maghiar contopit în instituţiile şi senti­ lie , cătră Metropolitul din Sibiiu sunt' proiectelor actuale despre pact. torial Zacharie Boiu.
mentele sale cu regele său constituţional false; *
Maghiarisare de nume cu sila Din
şi cu dinastia sa, şi acesta (i. e. „statul fiind-că scolele centrale din Braşov
Rău o au Ungurii în privinţa pactu­ Arad se anunţă, că toţi impiegaţii de drum
u
maghiar ) n’are altă piatră fundamentală nicl-odată n’au primit şi n’au cerut sub-
lui şi cu Croaţii. Opinia publică din Croa­ de fier, cari se ţin de administraţia căilor
mai tare: decât ca cultura naţională venţiune dela stat străin, ci au primit do-
ţia, după cum se anunţă din Agram, se ferate din Arad, şi-au înaintat cererile pen­
maghiară se şî aibă superioritatea sa peste taţiune dela susţiitorii lor, dela bisericele
ocupă viu cu pactul croato-maghiar. Foile tru maghiarisarea numelor. Ei sunt în nu­
11
orî-care altă cultură“. In consecenţă, mi­ „Sf. Nicolae şi „Adormirea din Braşov;
11
oposiţionale scriu articull puternici în care se măr de vre-o B00, şi pe cum spun foile
nistrul dise mai departe, că membrii apoi fiind-că nici chiar biserica S.-lui
arată, că între Croaţia şi Ungaria nu se ungurescl, mulţime de Bomânî sunt printre
consiliului trebue să se ocupe în primul Nicolae, care se dice că ar fi mijlocit acea
pote încheia de nou pactul, pănă când nu ei. Negreşit şi aici e vorba de-o maghia­
11
loc „de causa conţinutului naţional maghiar „subvenţiune , n’a cerut şi n’a primit sub-
s’a încheiat între Austria şi Ungaria. Croa­ risare cu sila.
al obiectelor de învăţământ*. Materialul ce se venţiune dela guvernul român, ci şi-a în-
ţii au de gând să câră deplină independenţă
propune în şcole privitor la limba maghiară cassat numai venitul unei averi a sa de la Nenorocire. In comuna Socea din co­
şi autonomiă şi în privinţa finanţiarâ, ast-fel
istoria literaturei maghiare, istoria maghiară, statul român, ca dela debitorul său, âr prin mitatul Caraş-Severiu s’a întâmplat dilele
der vor lua posiţiă în contra pactului în­
şi geografia maghiară, trebue revăcjut, pre acesta n’a călcat nici o lege. Oitâză apoi trecute o mare nenorocire unei familii ro­
treg. Chiar şi elementele mai moderate ale
cum revădute vor trebui se fiă şi celelalte §. BO al Legii din 1883 (art. de lege mânesc!. Lunia trecută eşise o femeiă vă­
Croaţilor ridică o mulţime de pretensiuni.
manuale de şcolă, ca să se vadă, că ore ele­ XXX) şi elice că şcolele centrale din Bra­ duvă cu feciorul şi fiică-sa să-şi sape cu­
Se discută şi printre Croaţi o cestiune a
mentele naţionale sunt de'stul de valorate şov nu sunt vinovate nici de unul din pă­ curuzul. Oătră sâră s’a iscat o mare fur­
limbei, întru cât adecă ei cu drept cuvânt
în ele? 11 catele înşirate în acest paragraf. tună dinaintea căreia văduva cu copiii săi
vor să ceră, ca autorităţile ungurescl şi cele
In sensul cuvintelor ministrului a pro­ In fine consiliezâ pe susţiitorii şcâle- s’a refugiat într’o colibă din apropiere.
croate să nu corespondeze în afaceri ce
11
11
cedat şi consiliul în desbaterile şi decisiu- lor dela „Adormirea şi „Sf. Nicolae din Gând orcanul vuia mai tare, un fulger a
privesc Croaţia decât în limba croată, şi să
nile lui. Aprope toţi vorbitorii au accen­ Braşov, să câră ca guvernul ungar să in­ lovit coliba, omorînd pe cei ce se adăpos­
se ştârgă obiceiul, ca publicaţiile oficiale
tuat necesitatea de a-se da mai mare es- tervină la guvernul României, ca să se re­ tiseră în ea. Coliba se aprinse şi a ars to­
să fiă trimise şi în traducere ungu-
tensiune studiului limbei şi literaturei ma­ guleze definitiv drepturile bisericei S-tului tal, prefăcând cele trei cadavre în scrum.
râscă etc.
ghiare în scâlele medii. Ca resultat al des- Nicolae la pretensiunea, ce o are faţă de
Ungurii sunt forte îngrijaţl de aceste Predici. Poimâne, Duminecă, va pre­
baterilor şedinţei prime, însemnăm, că con­ statul român ; er pănă atunci, ca să nu vină
porniri în sînul Croaţilor, cari le îngreu- dica în biserica S-lui Nicolae din loc de
siliul a primit propunerea, ca istoria litera­ in perplesitate financiară, să ceră dela gu­
nâză şi mai mult posiţia ce o au faţă de capelan militar Nicolae Tizeşan.
turei maghiare să se propună în tote scolele vern un ajutor material interimal, nelegat
Austria.
medii, gimnasii şi reale, nu numai in classa nici de-o condiţiune, care ar jigni dreptul „Kulturegyelt"-ul din Ungaria nordică,
VIII, ci şi în classa Vil. Consiliul îşi con­ autonomie al bisericei. precum se scie, a cerut dela guvern să-i
tinuă desbaterile. Din spiritul discusiunei Vocea nis6scă asupra „pactului mărâscă subvenţia anuală dela 2000 fl. la
11
de pănă acum apare evident, că şi aici e secret austro-rus. 10,000 fl. Ministrul instrucţiunei a declarat
vorba de causa maghiarisării vecinie agitată Crisa pactului. însă, că e aplecat să urce subvenţia deo­
Desvâlirile diarului german „Franlc-
de şoviniştii fără măsură. camdată numai la 3000 fl. anual şi acâsta
In şedinţa dela 24 Maifi n. a camerei furier Zeitung privitor la un) pact secret,
u
cu începutul anului 1899. După cum apare
ungare ministrul-preşedinte Banffy a făcut ce ar esista între Rusia şi Austro-Ungaria,
din raportul comitetului pe primul cuartal
In afacerea .scalelor nostre din o importantă enunciaţiune privitor la pac­ formâză obiect de discusiune şi în pressa al anului, forţa activităţii acestei societăţi
tul dintre Austria şi Ungaria. Etă ce (lise
loc. Sub titlul: „La situaţiunea gimnasiu- rusescă. Etă ce scrie diarul „Novosti*: de maghiarisare constă în propagarea cul-
u
lui român din Braşov publică „Telegraful premierul ungur: „Nu se pote trage la îndoială, că ra­ turei maghiare prin înfiinţarea de biblioteci,
Bomân* din Sibiiu, în numerii săi din urmă, „După cum stau raporturile acll. . . . porturile dintre Rusia şi Austro-Ungaria poporale la sate. Se scie, că „Kulturegylet
u
doi articol!, în cari se 'ocupă de afacerea sunt silit a semnala cu cel mai mare re­ s’au îmbunătăţit în mod însemnat în ul­ ul de dincolo de Dunăre încă cu câţî-va
sulevată de câte-va săptămâni în o parte gret, că guvermd nu este în posiţiâ, de-a timii ani. Amândouă puterile îşi ţin de da- ani înainte a adoptat sistema bibliotecelor
a presei române şi în presa maghiară. înainta camerei spre desbatere — în timp torinţă a nisui împreună la susţinerea li- ambulante, cari după cum raportâză foile
Autorul dice, că actele, ce s’au cetit mai apropiat, înţeleg în decursul verii — niştei în Peninsula-balcanică. Acâstă co­ ungurescl, s’au dovedit a fi forte practice.
în camera română şi despre cari s’a afir­ proiectele pactului. Guvernul, ce-i drept, este mună nisuinţă însă nu este suficientă, ca
mat, că derivă dela ministrul de culte de părerea, că aceste proiecte sunt în in­ dilimitarea sferelor de interese să devină o Maiaiul scolelor române din loc, ce
Wlassics, adresate fiind Metropolitului teresul ţării, însă el n’află cu scop a-le posibilitate. Chiar nici espresiunea „sferă era proiectat pe mâne, Sâmbătă, s’a ho-
11
din Sibiiu, dâcă ele în adevăr esistă, desbate unilateral (numai în camera ungară de interese n’are înţeles. Peninsula-balca­ tărit a se ţinâ Marţi, în săptămâna viitore.
ceeace nu pote nici constata, nici con­ Red.) şi din considerarea acâsta află nece­ nică nu este o Africă şi nici statele din Procesiunea omagială a elevilor de scolă
sar, că asupra desbaterilor în comisiunî a
testa, au putut ajunge în posesiunea d-lui Balcani nu sunt colonii, ci state indepen­
proiectelor, nu vom pute dispune decât d n Viena Cu ocasiunea jubileului de B0 ani
Tache Ionescu, care a interpelat pe minis- dente. Esemplul Bulgariei arată, că atât de domnie a Majestăţii Sale, ce se va ţinâ,
u
trul-preşedinte Sturdza, numai printr’o ne­ colo prin Septemvre . Rusia, cât şi Austro-Ungaria au procedat după cum se scie, în luna viitore, se va
iertată indisereţiune din partea membrilor Cuvintele ministrului preşedinte un­ independent. Situaţia acesta esistă şi adl face o procesiune festivă din partea elevi­
acelor corporaţiunl din Braşov, pe care îi pri- guresc sunt interpretate de întrâga pressă şi va esista şi pe viitor, fiind-că Rusia,
lor dela scolele civile, cum şi a elevilor
vesce. După ce arată apoi momentele princi­ maghiară, chiar şi de cea guvernamentală, care a creat aceste state şi astfel şi-a câş­
din clasa a patra a scolelor poporale din
pale ale discusiunei în camera şi senatulromân ca o semnalare a ridicării barierelor vamale tigat un drept legitim de-a esercita influenţă Viena. La acâsta vor participa 70.000 elevi.
spune, că enunciaţiunile solemne făcute de la graniţa austro-ungară şi a introducerii asupra lor, nu va renunţa nid-odată la in­ Săptămâna acâsta s’a făcut o probă cu
ministrul-preşedinte Sturdza în parlament tarifului vamal autonom, despre care se fluenţa acâsta în folosul unei alte puteri“.
2000 elevi, în şiruri de câte 24, şi s’a
cu privire la caracterul de rentă a preten- susţine, că e pregătit deja din partea mi­ „Novosti“ face apoi alusiune la des-
constatat, că procesiunea generală va dura
siunei, ce o are biserica S-lui Nicolae faţă nistrului unguresc de comercifi. minţirea ce a dat’o contele Goluchmvshi
o oră întrâgă. Tot atunci vor cânta cam
cu statul român, le consideră de un pas „Magyarorszăg scrie, că enunciaţiunea scirei publicate de „Frankfurter Zeitung“. 1000 elevi, dintre cei mei buni cântăreţi,
u
serios în interesul deslegării finale a aces­ ministrului Banffy nu este numai o retragere Foia rusescă susţine, că prin acâstă des- pe o estradă, imnul împărătesc.
tei cestiunl. tacită a proiectelor, ei e prima semnalare minţire ministrul austro-ungar de esterne a
Crede, că guvernul ungar nu numai a separării economice dintre Austria şi voit să scutâscă pe amicii săi din tripla- Musîca orăşenescă va concerta Dumi­
nu va împiedeca, dâr din contră va da Ungaria. Se pote—cjice numita foie, — că alianţă de iritaţii zadarnice. Dâcă scirea necă la casa de tir. începutul la B ore
lui „ Fi anltfurier Zeitung n’ar fi o scorni­ p. m. Intrarea 30 er.
u
tură, atunci în primul rând Germania ar fi
Pentru amatorii de fotografie. Aparate de
îndreptăţită de-a protesta contra unei vă­
a poporului român. In caşul acesta se ni- cemvre. După calendarul poporan român fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite;
tămări atât de directe din partea aliatei sale.
meresce şi înţelesul, căci Ianuarie în ade­ luna lui Decemvre se începe ou dina Sf. aparate pentru fot' grafii la moment, precum şi
văr e luna gerului. Andreiii, patronul acestei luni. De aiefinu- întrebarea este acum — elice mai departe iote articole'e necesare, se pot procura dela A.
organul rusesc — că cine a avut folos de MOLL liferantul curţii c. şi r. din Viena, Tuch-
August în graiul poporului român pe mele de Andrea seu Indrea (din Andpeas), lauben Nr. 9. Manufactură fotografică fondară la
lângă forma Agust, mai e cunoscut şi sub ce se da lui Decemvre; din aceste forme aceea, ca acâstă scire sensaţională să se anul 1851. La cerere liste mari ilustrate, c »ţinend
numele de Gustea seu Gustar. Etimologi- s’a născut prin etim. pop. forma Undrea, dea publicităţii. Noi credem, că acâstă meş- preturile gratis. Depos te în Braşov la F. Jeke-
:
sarea în aceste 2 forme ârăşl e evidentă, după analogia numelui instrumentului de teşugire stă în legătură cu nisuinţele unor lius, F Kelemen, Victor Roth Farmacişti. Teuts h
n
11
şi s’a întâmplat după analogia şi sub in- cusut „undrea ; er acâstă numire etimolo- politicianl englesi, cărora le-ar plăcâ cu şi Tartler, D. Eremias nepoţii.
orl-ce preţ să încheie o învoială, ba ce i
11
fiuinţa verbului „gustare . înţelesul ase­ gisată poporul şl-o iuterpretâză aşa, ,că în
mai mult, o alianţă chiar cu Germania.
menea consună : în luna lui August se coc Decemvre e frig, de par’ că te înţâpă tot Arătare în contra nnni fişpan,
şi se gustă pomele; de aici Gustar şi Gus­ cu undrele. Redactorul ungur Polgâr Bela a înaintat
tea. — Aceeaşi lună mai e cunoscută şi Reese clar, din aceste câte-va esem- SCIRILE DTLEI. ministrului unguresc de interne Perczel o
sub numele de Măsălar . Rădăcina origi­ ple analisate, că etimologisărei sunt supuse i plângere forte vehementă în contra fişpa-
u
n
nală a acestei forme e lat. „messis*, adecă de regulă cuvinte vechi, archaice, a căror — 15 (271 Maiii nului comitatului Zala, conte Iancovich
seceriş, cî ci August e luna secerişului. Cu formă şi înţeles întunecându-se cu timpul, Aniversarea de 25 de anî a morţii Lâszlo, precum şi în contra câtor-va crea­
timpul însă poporul a uitat înţelesul ori­ poporul caută să le dea un nou înţeles, metropolitului Andreiu Şaguna. In curând se turi ale sale. Despre fişpan, Polgar în
ginal al cuvântului, şi aşa s’a născut prin ceea ce numai aşa se pote, că li-se dă în­ vor împlini 2B de ani dela mortea neuita­ plângerea adresată ministrului dice între
etimologisare pop. forma actuală „măsă- tâi Q o nouă formă, al cărei înţeles e deja tului metropolit Andreiu baron de Şaguna. altele :
lar“ sub influinţa numelui plantei măsălar*) cunoscut. Exemple şi mai caracteristice în Din incidentul acesta se vor face serbări „Acesta (fişpanul conte Jancovich)
seu măsălariţă. punctul acesta vom vede mai jos, când mari comemorative atât în Sibiiu, cât şi în este un om, care în conţinu se îmbată;
Asemenea atimologisărei pop. se da- voiu analisa cuvântul Sânziana, Joimă- întrâga metropolie gr. or. română. Dumi­ pe bieţii chelneri îi pălmuesc în locuri pu­
x
toresce şi numele de Undrea' al lui De- riţa etc. necă, 26 Iunie, se va oficia în Sibiiu un blice ; în cele mai distinse petreceri cu
r)
(Va urna). parastas, âr sâra va fi şedinţă festivă în dans el prinde damele de unde le apucă;
u
*) Din lat maxillarius, căci fructele seminar, arangiată de societatea „Andreiu în beţia sa bea „Bruderschaft chiar şi cu
ei în adevăr au forma unor măsele (maxillae.) Şaguna . Luni, 27 Iunie, se va da un ma- cel din urmă funcţionar al său; din tren
11