Page 59 - 1898-05

Nr. 107 — 1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

trebue alţii să-l ridice şi să-l ducă la tră­ fost prinsă de-un poliţist, care a fost rănit tualele disertaţiunl şi alte eestiunl mai mo- ULIMTE SOIRI.
sură, căci nu pote sta pe piciore de beat; la mână. Trăsura pleca. însă abia înainta mentose.
Madrid, 26 Maiu. O telegramă
scaunul fişpânesc l’a prefăcut într’o ade­ câţl-va paşi când diaristul Dienes Mârton Conform acestui conclus, comitetu
vărată cârcîmă, în jurul căreia omenii, deş­ trase jos cobăra şi c’o umbrelă mare lovi societăţii a edat acum primul anuar, care din Havanna anunţă: O mulţime de
corăbii americane sosesc la Guanta-
teptaţi noptea din somn, se adună cu gră­ asupra lui Lepsânyi. Scena acesta fu pri­ însă, pe lângă cele prevăzute în conclusu.
mada pentru de-a se scandalisa la audă vită de-o câtă întrâgă de deputaţi guver­ amintit, conţine întreg materialul, ce se namo, Santiago de Cuba şi dinain­
tea altor insule. De aici apare, că
murdarelor cântări; domnii mai distinşi din namentali, cari rîdeau şi şl făcea haz din referă la activitatea societăţii, începând cu
flota americană intenţioneză a ataca
comitat cu grâţă şi dispreţ se feresc şi- ceea-ce se petrece. adunarea generală dela Braşov din 189B
încungiură temându-se de el, deore-ce de Deputatul Lepsâny a adresat o scri- şi, pe lângă asta, istoricul societăţii dela escadra admiralului Cervera. Aici
se întâmplă să mârgă la masa orî-cărui sore cătră abatele Molnâr, preşedintele înfiinţarea ei pănă la adunarea dela Braşov, cresce îngrijirea poporaţiunei. Popo-
-dintre ei, se îmbată chiar şi în presenţa partidului poporal, prin care declară, că scris de preşedintele societăţii, d-nul losif raţiunea e fbrte agitată şi gata la
damelor, pănă cade la pământ şi se încârcă repăşesce din partid convins fiind că în urma Vulcan. Anuarul e redactat şi însoţit cu o estremă oposiţiă.
să distragă societatea cu vorbe necuviin- acestei repăşirl partida pote mai liber să prefaţă de d-1 Vasile Goldiş, secretarul so­ Aprbpe de Bindeyan Americanii
ciose pentru un om cult ; un bărbat, faţă ia măsurile de lipsă în acâstă afacere. cietăţii. El conţine, pe lângă prefaţă şi pe au încercat se transporteze arme şi
cu care s’a hotărît, că nu-i este permis a-i lângă istoricul societăţii, actele adunărilor material de resboiu pe ţerm. Tru­
-da mai mult ca 3 deci de vin, căci altfel nu generale dela Braşov, Făgăraş şi Orăştiă, pele spaniole au lăsat pe Americani
Resbeml ispano-american. împreună cu dările de sâmă ale „Gazetei
poţi răsbi cu el, nu mai pote fi suferit s§ debarcheze, înse după debarcare
nici un moment la postul, în care repre- Transilvaniei privitore la aceste adunări. i-au atacat şi i-au desarmat.
■sentă pe înaltul guvern etc. Strîmtorarea escadrei spaniole.
w
* Constantinopol, 26 Maiu. Princi­
Mai spune între altele redactorul acu- Din "Washington se telegrafâză cu pele Ferdinand al Bulgariei a sosit
sator Polgar, că în comitatul Zala se în­ data de 25 1. c., că flota americană a strîm- „Enciclopedia Română", publicată din erî în CoDstantinopol şi la invitarea
tâmplă ilegalităţi atât de mari, încât „chiar torat escadra lui Cervera în portul dela însărcinarea şi sub auspiciile „Asociaţiunii
u Sultanului a descălecat în Yildiz-
pentru literat, rom. şi cultura popor. român
şi numai audând de ele, i-se ridică omului Santiago de Cuba. Intrarea ângustă a por­ de Dr. C. Diaconovich, Editura W. Krafft, cbiosc. El a sosit aici împreună cu
părul în cap . tului este păzită de corăbiile lui Sampson Sibiiu, a apărut fasc. 8, care cuprinde arti­ principesa. Un comunicat din parte
u
„Alkotmâny dice, că sunt atât de şi Schley, aşa că escadra spaniolă nu­ colele Oalahorra—Cavaignac, între cari un turcescă (Rce, că pârechea princiară
w
grozave ilegalităţile cupinse în plângerea mai cu greu va putâ să iese din acâstă bogat material de interes special românesc. a venit aici cu scopul de a-şî es-
lui Polgar, încât nid însu-şî ministrul de Amintim dintre articolele biografice: Cali-
n strîmtore. mah, Calinescu, Calinic, Calomfirescu, Câm- prima stima şi fidelitatea faţă de
Interne Perczel nu va pute închide ochii
Americanii voioşi de acest succes pineanu, Cantacuzin, Cantemir, Căpită- Sultanul suzeran.
înaintea lor". neanu, Dr. Capşa, Caragea, Caragiale, Ca-
problematic începuseră să dea alarma prin
rol I, Oârnul, Carp, Catargiu, etc.; âr din­
diare, că într’o luptă cu Spaniolii, flota
tre cele geografice: Călăraş, Căldăruşanî, N E C R O L O G . Subscrişii cu inimă
Cum sciu se se „valoreze" kos- acestora ar fi fost nimicită cu desăvârşire Călimăneseî, CălugărenI, Câmpeni, Câmpina,
la Santiago de Cuba. Soirea acâsta au răs- Câmpulung, Caracal, Caransebeş, Caraş-Se- frântă de durere, în numele lor şi al tutu­
suthistii. pândit’o cu scop de-a repara încât-va ne- verin, Carpaţii etc. Afară de aceste mai ror rudeniilor, aduc la cunoscinţă trecerea
-- Deputatul Lcpsenyi bătut. — succesele, ce le-au avut în urmă şi de-a sunt tractate în fasc. de faţă numerose ma­ din viâţă a preaiubitului lor tată, moş, gi­
terii cu deosebită considerare la stările po­ nere şi socru Eugen Crişan, mare proprie­
face, ca opinia publică din America să fiă
Cetitorii noştri au deja cunoscinţă porului român, s. e. valorosele art. de hi-
măcar pe-o di două dispusă ârăşî pentru tar, membru virilist al comitatului Co-
-despre marea turburare, ce-a produs’o în gienă, de Dr. Felix (Casa, carantina, cana-
răsboiă. Acum însă chiar cei din Washing­ lisare, etc.), Cartea funduară (Cosma), Calea şocna etc. întâmplată în 25 Maiă n. c. în
sînul Maghiarilor o broşură a deputatului
ton o desmint, şi susţin dinpotrivă, că flo­ ferată (Puscariu), Capitul (Bunea) etc. comuna Berchieşul de Oâmpiă în anul al
Zimăndy, întitulată „Kossutli Lajos înaintea
tele inimice stau atât de departe una de De interes este anunţul editorului, că 60-lea al etăţii şi al 5-lea al văduviei.
11
tribunalului istoriei . Broşura acâsta a fost
alta, încât de-ocamdată nu pote fi vorba cel mult în August a. c. se va termina vo­ Rămăşiţele scumpului defunct se vor
•tradusă pe nemţesce de Zelenyăli, deputat lumul I (fasc. 1—10) şi că pentru compac­
despre o luptă navală decisivă. transporta la Reghinul-săsesc, unde după
din partida poporală. S’a întâmplat, că tarea acestuia a procurat scorţe speciale, săvîrşirea ceremonialului funebral după ritul
u
foia săptămânală catolică „Magyar Neplap Conflict (jermano-american. lucrate cu mult gust artistic în un format bisericei gr. cat., în 28 Maiă n. c. la 9 ore
corespundâtor caracterului publicaţiunii.
al cărei redactor este Nicolau Lepsânyi, ârăşî
Evenimentul dilei în ceea-ce privesce Preţul scorţelor, inclusive trimiterea reco­ a. m. se vor astruca în cripta familiară.
•un deputat din partida poporală, să pu­
răsboiul, este conflictul, ce s’a produs mandată, face 1 fl. de volum, (pentru Ro­ Peghinul-săsesc, 25 Maiă n. 1898.
blice o notiţă, prin care amintita broşură mânia Lei 2.B0).
între Germania şi Statele-Unite din causa
este recomandată ca premiu abonenţilor Sidonia mâr. Dr. Popescu ca fiică, Ionel
Filipinelor. La abonamente nouă se recomandă a ca nepot; Ecatarina G. Marinovieiă ca so-
diarului. Notiţa acesta a dat prilegiu de­ comanda volumul I compact, cu rambursă.
Lui „Eivening Journal i-se anunţă din cră; Dr. Ioan Popescu ca ginere.
11
putaţilor kossuthiştl de a-se arunca asupra Volumul compact, franco, costă fl. 11.80,
Manilla, că consulul german de acolo a (pentru România Lei 30.).
lui Lepsânyi cu cele mai barbare insulte — Maria Bogdan născ. Dragan, soţia,
avut o convorbire cu guvernatorul spaniol, „Enciclopedia Română" se publică în
•şi de a-i cere satistacţie. d-lui Alesiu Bogdan, archivar la tabla r.
în urma căreia a voit să transporte victualii 3 volume mari, â 10 fasc. de câte 6 cole
Lepsânyi vă4ând furtuna ce a deş­ din Cluşiu, după o fericită viâţă conjugală
de pe-o corabiă germană. Admirabil Dewcy de tipar şi se pote abona la editorul W.
teptat asupră-i notiţa din cestiune, s’a ho­ Krafft în Sibiiu, cu preţul de 10 fl. de vo­ de 40 de ani, a răposat în 23 Maiă n. c.
însă i-a intercţis. Consulul german a cerut
tărît, ca chiar în faţa parlamentului să-şî lum, care este a-se achita anticipativ. Pen­ în al 56 an al etăţii. Cadavrul a fost trans­
în scris permisiune şi când Dewey l’a re-
esprime adâncul său regret pentru apariţia tru România deposit general la Storck & portat dela Cluşiu la Cusdrioi-a, unde a
fusat şi a doua oră, el a ameninţat, că va Muller, BucurescI, âr preţul 25 lei de
ei în diarul său. Acesta a şi făcut’o în şe­ fost înmormântat în cripta familiară în 25
forţa transportarea de victualii cu ajutorul volum.
dinţa dela 24 Maiă a camerei. Şedinţa era Maiă n. c. Pe răposata o jălesce întrista­
a două corăbii germane de răsboiă. Admi- Facem cunoscut, că unul dintre
fârte bine cercetată şi, precum ne spun tul soţ cu fiii şi fiicele sale: Victoria măr.
ralul Dewey răspunse la acâstă ameninţare representanţii editurei „Enciclopediei Ro­
foile din Peşta, deputaţii kossuthiştl erau Dr. Keresztes, Louise mărit. I. Oltean,
cu altă ameninţare, declarând, că va bom­ mâne ', d-1 Gustav Pitei, se află tocmai acum
1
grozav de agitaţi, âr guvernamentalii aş­ Irina mărit. I. Sonea, Iulian Bogdan, că­
barda corăbiile germane. în Braşov, şi că este însărcinat de a face
teptau cu mutre vesele ce era să urmeze. pitan ces. şi reg., Dr. Alesiu Octav. Bog­
nouă abonamente la Enciclopedie. Prin nu­
înainte de ce Lepsânyi ar fi întratîn Certă pentru Filipine. dan, când. adv. — Teodor Dragan, Simeon
mitul domn representant vor putâ mai lesne
sala desbaterilor, kossuthistul Pichler îl în­ Dragan şi soţia, ca fraţi; Dr. Al. Keresz­
In timpul din urmă s’a ivit pe ori-
tâmpina într’o galeriă cu cuvintele „Mise- deci să se aboneze toţi aceia, cari doresc tes, Ioan P. Oltean, Ioan Sonea, ca gineri;
sontul depărtat un nou punct negru. Pu­
w
rabil, mişel, tâlhar! cum cutezi să vii aicl? să aibă acest preţios op. Maria, Victor, Ionica, Iulius, Leonida, Ionel
terile mari Europene încep a-se preocupa
Lepsânyi galben ca câra se refugia pe Alesiu Octav, ca nepoţi.
de sortea Filipinelor. Americanii u’ar voi,
misce scări şi mai târdiu întră în şedinţă. Fiă-i memoria binecuvântată!
ca insulele să scape din mâna lor, Spaniolii B^SuBţămifă publică.
Aici, trecând pe dinaintea lui Francisc
le ţin ca în dinţi, âr Franci a, Germania şi
JCossuth, acesta roşu ca un rac îi dise: Blaşiii, 18 Maiă 1898.
Anglia pândesc momentul favorabil de-a se D I V E R S E .
u
„Mişchile! Dându-i-se cuvânt, Lepsânyi Din incidentul balului ţinut în 12
arunca asupra prăcjii.
-făcu declaraţiile ce le-am amintit mai sus. Februarie a c. în favorul fondului şcolari­ Răspândirea telefonului. După datele
ce
Se ch > Spania ar voi bucuros să lor morboşi dela institutul de învăţământ
După şedinţă deputaţii începuseră statistice mai nouă, în lumea întrâgă sunt
u
cedeze Franciei Filipinele. „Payes din Ma­ gr. cat. din Blaşiă, au contribuit, parte su-
& se împrăscia; câţl-va dintre cei din stânga aproximativ 1,400,000 indiviclî, cari şi-au
drid elice, că resculaţii din insule nu vor prasolvit: Esc. Sa D. Victor Mihalyi 2 fl.
•estremă, cu număroşl (Şiariştî, luară posiţiă introdus telefonul în usul dilnic. După ţări
ridica greutăţi domniei francese şi mai Georgiu Bărbat 3 fl. Ioan Moldovan 2 fl.
la intrarea principală. In curtea museului Alesandru Ciura 2 fl. Petru Nirăştean 1 fl. şi state ei se împart astfel: Statele-Unite
ales preoţimea este, care ar dori acâstă
•se formară grupuri de studenţi universitari, Ioan Anca 1 fl. Andreiă Vodă 2 fl. Filip 900,000; Germania 140,000 ; Anglia 75,000;
domnie.
pe cari kossuthistul Olay Lajos îi surnuţa Pop 1 fl. Iuliu Truţia 1 fl. Vasiliu Bian Francia 35,000; Austria 20,000; Rusia
Intr’aceea însă Germania protestâză 11 fl. 90 cr. Ioan Muntean 2 fl. Teodor
şi i îmbărbăta să stea gata, căci Lcpsenyi 18,000; Dania 15,000; Italia 14,000; Olanda
hotărît contra unui ast fel de plan. Păre­ Filip 2 fi. Terenţiu Petroviciu 1 fl. Petru
trebue bătut. Intr’aceea vr’o BO de poliţişti Porumb, Ioan Pop 1 fl. Ana Colcer n. Sabo 12,000; Spania 12,000; Ungaria 10,000;
rea guvernului german este, că insulele
încunjurară grupele demonstranţilor. Bietul 1 fl. Gregoriu Negrea 1 fl. Petru Suciu Belgia 11,000; Bavaria 15,000; Wurttem-
Filipine nu pot fi cedate unei singure pu­
Lepsânyi nu eşise încă din palatul parla­ 1 fl. Georgiu M. Oorcheş 1 fl. Letiţia M. berg 7000; Norvegia 6000; Iaponia 3500;
teri, ci ele trebue împărţite între tâte
mentului şi în presimţirea nenorocirei, ce Oorcheş 1 fl. Ana Furduiă 1 fl. Sabina Portugalia 200; Finlanda 6000; Elveţia
acele state, cari au interese directe în Preda 1 fl. Aron Palade 1 fl. Sidonia Mun­
are să i-se întâmple, întreba şi de unii şi 5000; Luxemburg 2000; Cuba 3500; Aus­
insule. tean 50 cr. Iuliu Poruţiu 50 cr. A. Ivaşcu
•de alţii, pe unde să se refugieze. In fine tralia 2000 ş. a.
E forte probabil, că din causa acâsta 50 cr. David Radeş 2 fl. Ioan Dumitrean
un custode al camerei îi aduse o birjă şi' 2 fl. N. David 1 fl. Vasiliu Oltean 1 fl. N.
se va produce un nou conflict.
Lepsânyi trecând repede prin sala de pri­ Andreii! 3 fl. N. Bereş 1 fl. Simeon Mun­ Proprietar: Ilr. Aurel Ilureşianv.
mire a deputaţilor şi scoborîud scările, ca tean 1 fl. N. Tornya i fl. N. Pongrâcz 1 fl. Redactor responsabil: Gregoriu fiaior.
prin vis să vădu în stradă. Olay şi soţi îl Liieratus'ă. N. Biirger 3 fl. Salamon Sinberger 3 fl.
N. Oorvin 2 fl. Carol Sehiessel 1 fl.
pândiră cu mare încordare şi când vădură Anuarul Societăţii pentru fond de tea- GGQE3GGGOÎ3GE3OGGEBC>GGGGc3GE>«3GE30E3E>
Comitetul în numele şcolarilor mor­
pe Lepsânyi eşind la stradă, îl înhăţară :ru român. In adunarea generală din anul Medic român în Karlsbad.
boşi aduce mulţămite ferbinţl pentru aceste
•strigându-i: „Trădător şi om de nimic, te-am trecut a „Societăţii pentru crearea unui contribuirî marinimose.
prins!“ âr Olay îl lovi cu pumnii şi cu bas­ "ond de teatru român“ s’a hotărît, ca în Medic universal
In numele comitetului.
tonul în cap. Intr’aceea doi poliţişti prin viitor să se editeze în fiă-care an, după Dr. Uicolae Comşa.
Aron Oeac, Emiiiu Viciu,
seră pe Olay, âr Lepsânyi s’a urcat în trăsură adunarea generală, un anuar, care să con­
president. cassar.
■cu ajutorul căpitanului Krecsânyi Un alt vină, pe lângă raportul comitetului, proce­ K A R L S B A D ,
deputat kossuthist, Pichler, încă ridica bas­ sele verbale ale adunărei generale, cuvân­ Weinhaus, Sprudelgasse.
tonul să-l lovâscă în cap, însă lovitura a tul de deschidere al preşedintelui, even­