Page 6 - 1898-05

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 96-1898.

mod să nu fiă folosită de loc de demons- unguri împrejurarea, că foile din Pesta tote, proclamaţiunl răsvrătitore şi ce erau adre­ tractor numai în cas de periculum in mor a,
traţiune politică, ce prin acesta se opresce fără deosebire, au lăţit faima, că la Braşov sate preoţilor respectivi, scrisori, cari — der şi în caşul acesta se cere legitimare
strict şi sub responsabilitate.
s’au confiscat 12,000, er în Săcele peste lucru curios! — au sosit la locuinţa nu­ în scris. Nu se pote susţine însă nici­
„Din şedinţa consistorială ţinută în 30,000 de manifesturî revoluţionare. miţilor preoţi de-odată cu amintiţii doi decum, că în afacerea din cestiune a
Gherla la 7 Maiă 18P8. Faima acâsta s’a răspândit în mod indivifjl şi cu gendarmii? fost un periculum in mora, căci scrisorile,
loan, episcop“. sistematic şi înafară. Biuroul de corespon­ 3. Este cunoscut mai departe d-lui cum spune d-1 viceşpan, erau avisate şi se

denţe unguresc oficios din Pesta a telegra- vice-şpan, că la perchisiţia domiciliară, ce aflau în mâna oficiului poştal. Gendarmilor
fat înafară şi îndeosebi foilor germane, că s’a făcut preotului român din Purcărenî, şi altor organe de siguranţă însă proce­
Delegaţiunile înaintea monarchuiui.
numărul proclamaţiilor confiscate este de la cererea acestuia a fost chiămat să asiste dura penală le dă voie a face perchisiţie
Alaltăieri a primit monarchul în pa­ peste 50,000, ba unele foi au vorbit chiar şi judele comunal de-acolo, care s’a şi în­ domiciliară fără să fiă în deosebi însărci-
şi de 80,000. Se ’nţelege, că comentariile făţişat ? cinaţi când cel învinuit e prins în flagrant
latul din Buda delegaţiunile austro-ungare.
Mai întâiă a primit delegaţia austriacă, sub n’au lipsit şi ele au fost făcute după pofta 4. Este adevărat ceea ce au afirmat delict, seu când se află în posesiunea de
conducerea cavalerului ImvoisJci, apoi dele­ inimei adversarilor noştri. Eram înfăţişaţi de repeţite-orl tote foile din Pesta, că im­ obiecte, său când derivă dela o crimă, ori
gaţia ungară sub conducerea lui Coloman noi, Românii de aici, ca stând în cea mai piegaţi ai poliţiei secrete din Budapesta dela un delict.
Seellj amândoi preşedinţi. strînsă legătură cu un comitet revoluţionar au fost trimişi direct aici la Braşov spre Tote acestea însă nu obvin în caşul
din România, despre care se dicea, că dis­ a cerceta după proclamaţii răsvrătitdre în de faţă. Deci procederea a fost necorectă
In vorbirea adresată cătră monarch,
pune de mulţi bani, nelipsind, se ’nţelege, Săcele şi că acestora, spre scopul indicat, şi ilegală şi vinovaţii trebuesc pedepsiţi.
latvorsJci a esprimat fidelitatea şi omagiile
nici rublele şi copeicile, şi care pregătea li-s’a pus la disposiţiă gendarmeria? Şi De aceea nu ia la cunoscinţă răspunsul.
membrilor delegaţiunei. El făcu amintire,
aici în Ardeal apropiata isbucnire a unei decă este adevărat, fost’a însciinţată au­ Fişpanul, înainte de votare, află de
că monarchul înainte cu cincî-decl de ani
groznice revoluţii. toritatea comitatensă despre acâsta, ori nu? lipsă a face unele observări. Crede, că
s’a urcat pe tron; acestă jumătate de vâe
Şi in realitate ce a fost? S’a „desco- 5. Deorece în caşul de faţă a fost în nici interpelantul nu dă o importanţă deo­
este una dintre cele mai frumose epoce a
perit“, sub nisce împrejurări cu totul ciu­ joc nu numai liniştea, onorea şi libertatea sebită caşului, după-ce a descris totă pro­
istoriei Austriei. In fine ruga ceriul, se dă­
date şi suspecte, în nisce scrisori recoman­ domiciliului numiţilor preoţi, ci apare ame­ cederea cu perchisiţia cu atâta umor. (Der
ruiască Majestăţii Sale vieţă lungă pentru
date, ce au fost predate la oficiul postai ninţată şi pacea între naţionalităţi prin ce, era să plângă? Umorul în descrierea
fericirea monarchiei şi a poporelor sale.
din Braşov şi adresate la doi preoţi din suspiţionarea lealităţii celor de altă na­ unor asemenea ciudate şi ridicule perchi­
Monarchul răspunse prin următorea
Săcele, ca la vre-o 40 de esemplare de ţionalitate şi prin atacarea va4ei bisericei; siţiunî n’are de a face nimic cu impor­
vorbire:
nisce apeluri autografate, cărora li-s’a dat deorece s’a dovedit mai departe, că întrâga tanţa întregei afaceri — Red. „Gaz. Trans. )
u
„Primesc cu viuă satisfacţiă espresiu- înfăţişarea de proclamaţii revoluţionare adre­ afacere cu apelurile revoluţionare a foat Spune, că îndată ce i-a venit lucrul la
nea alipirei d-vostre fidele şi o reîntorc prin sate Românilor din Ardeal. numai o grosolană machinaţiă şi intrigă -
fierbinţile mele mulţămite. cunoscinţă, a dispus să se facă cercetare
Ceea ce este mai bătător la ochi însă întreb: ce paşi a întreprins d-1 vice şpan, strictă şi la poştă, şi aici s’a constatat, că
„îmi servesce de-o deosebită mulţămire
a accentua şi cu acestă ocasiune, că rapor­ şi pune în cea mai păcătosă lumină totă ori ce paşi are de gând să întreprindă scrisorile au fost predate de un tînăr, care
turile nostre cu tote puterile, der mai ales afacerea e procedura, ce s’a observat la spre a apăra legalitatea, libertatea 'cetă­ s’a dus la poştă c’un prietin erăşl tînăr,
cu statele învecinate sunt cât se pote mai secuestrarea acestor pretinse apeluri revo­ ţenilor, precum şi liniştea şi pacea pe te­ şi amploiatul a declarat, că a recunoscut
bune. luţionare când cu cunoscutele perchisiţii ritoriul acestui comitat în contra unor ast­ într’ensul pe Octav Sorescu. S’a dat îndată
„Situaţia creată în urma încheierii domiciliare la preoţii români din Bacîfalâu fel de atacuri neiertate şi nelegale? ordin la Predeal, ca să nu fiă lăsat să
păcii turco-grecescî se apropie de resolvare
definitivă şi îndreptăţesce la speranţa, că şi Purcărenî. Yiceşpanul Dr. Frid. Jekel răspunse treeă în România, dâr încă în aceeaşi cli
în urma conlucrării mai departe armonice Aid interpelantul arată cu vii colori la interpelaţia de mai sus acestea : îndată acesta din urmă plecase în România, de
a tuturor puterilor europene, se va susţine modul, cum au procedat pretinsul „negustor ce am luat cunoscinţă despre acest cas, unde nu s’a mai reîntors.
basa solidă, ce ne servesce la o desvoltare delemne şi „impiegatul ministerial cu asis­ am făcut cercetările de lipsă şi am consta­ Discusiunea fiind terminată, fişpanul
u
paclnică în raporturile politicei nostre ori­ tenţa gendarmilor la aceste perchisiţii do­ tat următorele: a pus la vot luarea la cunoscinţă, âr ma­
entale.
miciliare, ce comediă s’a jucat în ambele Poliţia de stat din Peşta a fost în­ joritatea a luat la cunoscinţă răspunsul
„Căuşele, cari ne-au îndemnat, să do­
w
vedim concordia nostră prin conlucrare caşuri cu înfăţişarea „negustorului de lemne sciinţată, că la adresele preoţilor gr. or. vice-şpanului.
materială cu celelalte puteri în scop de-a şi cum şi într’un loc şi într’altul aeâstă Toma Giurgiu din Purcărenî, I. Bogdan
isola şi localisa periculele ivite în anul tre­ straniă „comisiă“ a sosit de-odată cu scri­ junior în Zizin şi Toma Frateş în Baclfalu 0 discuţiune gravă în Camerele
cut, fiind acum delăturate, am hotărît să sorile cu pricina, ce le ducea feciorul dela se vor da dela poşta din Braşov proclama-
ne retragem trupele şi corăbiile din insula ţiunî aţîţătore, ce vin din România. In române.
Creta, er la deslegarea acestei întrebări, ră­ postă; cum a secuestrat îndată cuprinsul
masă deschisă încă, ne mărginim de aici lor; cum au făcut apoi perchisiţia cea mai urma acesta doi detectivi au fost trimişi la De un şir de ani înedee ne-am
înainte numai la terenul tratărilor diplo­ minuţiosă în locuinţă, fără a se pute afla faţa locului. dedat, ca despre multe şi delicate
matice. şi constata nimic în defavorul preoţilor din Fiind lucrul forte secret şi urgenţa lucruri, ce ne privesc direct pe noi,
„îmi servesce ca o sinceră mulţămire cestiune. mare, trimişii poliţiei, vrând să se asigure se ne soseaca scire numai prin în-
a-ml esprima recunoscinţa faţă de atitudi­ A arătat mai departe, că procederea de succes, au procedat de capul lor cu în-
nea armatei mele de pe uscat şi mare, do­ a fost înafară de oii-ce forme legale şi fără cungiurarea autorităţilor, ‘mai ales că au cunjur, pe drumul dela Budapeşta
vedită şi cu acestă ocasie de trupele mele, prin Bucurescî.
şi faţă de împlinirea conscienţiosă a proble­ concursul autorităţilor, după cum cerea credut, că serviţiul poliţienesc în numitele Aşa şi de astă-dată stăm tată
w
melor ei . legea. In fine arată, că totul se presentă comune din Săcele îl face gendarmeria. c’o cestiune, care ne interesâză de
„Cu adânc regret trebue să amintesc ca o machinaţiune şi intrigă răutăciosă pusă Li-a succes deci a afla, că scrisorile sosi­ aprope şi despre care primim infor-
despre inimiciţiile dintre Spania şi Statele la cale spre a suspiţiona pe Români şi că seră la Baclfalu, resp. Purcărenî şi deci la
Unite ale Americei, cari n’au putut fi îm­ reese ne ’ndoios, că acele scrisori şi ape­ 20 şi 21 Ianuarie a. c. ei au mers cu gen­ maţiunî mai clare numai dintr’o dis-
piedecate nici de intervenirea amicală a luri au fost anume fabricate în scopul darmii la locuinţele preoţilor, intrând acolo cusiune, ce s’a făcut în camera ro­
Sânţiei Sale Papei sprigiuită de tote pute­ mână.
rile mari europene, nici de prevenirea guver­ acesta. Inse-şl foile oficiose uugurescl au de-odată cu purtătorul de scrisori. La acâstă E vorba de scolele nbstre din
nului spaniol. fost silite mai târdiu să recunoscă, că ni­ procedere grabnică erau îndreptăţiţi şi după Braşov. Cetitorii noştri se vor in­
„Când suntem decişi la susţinerea unei mic nu este adevărat din faimele răspân­ procedura penală.
stricte neutralităţi, să dăm espresiune dorin­ dite. Detectivii esmişl au făcut să se des­ forma asupra stării cestiunei din
ţei nostre, de a succede o drâptă aplanare Fiind-că însă prin procederea cu per- chidă scrisorile şi au aflat în ele procla­ actele ce le publicăm mai jos şi care
a luptelor triste şi a inimiciţiilor dintre chisiţiile s’a călcat libertatea domiciliului maţiile, ce le-au căutat, cu totul în număr au format obiectul unei interpela-
părţile beligerante. ţiurrî, ce a adresat’o d l Take lonesm
amintiţilor preoţi şi tot-odată indirect şi de vre-o 33. Aceste proclamaţii erau da­
„Guvernul meu pentru afacerile ar­ ministrului-preşedinte Sturdza în Ca­
matei, având în vedere situaţia nesigură, vaza bisericei şi lealitatea poporului român, tate din Bueuresel şi subsemnate: „Comi­ mera româna. Aceste acte au fost
precum şi desvoltarea rapidă a puterilor trebue să se facă lumină asupra caşului şi tetul secret“. Ele erau pline de aţîţărl şi
armate din tote statele, a continuat şi anul cei vinovaţi trebue să şl primescă pedepsa de tot felul de insulte în contra statului cetite în copiă şi comentate de că-
acesta câştigarea de arme şi material de după cum merită ca turburători ai libertăţii şi a Maghiarilor şi Românii se provocau a trâ d. interpelant.
răsboiiî semnalată şi începută în stil mai domiciliului. în sensul disposiţiilor, ce le se rescula ca la 1848, căci bani şi sprigin La discusiuDe vom mai reveni.
mare anul trecut. Acum lăsăm se urmeze acele acte.
prevede codul penal unguresc. Preoţii au vor căpăta.
„Sunt convins, că în judecarea dispo- Ele derivă dela ministrul de culte
siţiunilor luate din acestă prevedere, vă va şi făcut arătare la tribunal, der pănă acuma Şi d-1 fişpan a făcut o cercetare prea­ şi instrucţiune unguresc Wlassics şi
conduce obicinuita d-vostră pătrundere şi interpelantului nu-i este cunoscut, decă labilă aflând despre cas. Fiind-că însă
sentimentul patriotic gata de jertfă. acesta a introdus cercetarea, ori nu. aici pote fi aplicată numai.legea penală, au fost adresate ministrului dela Si-
„Desvoltarea generală a Bosniei şi Adreseză deci şefului administraţiei s’a introdus procedura penală. biiu în afacerea 3cdlelor din Braşov.
Herţegovinei prograseză pe căile de pănă comitatului următorea: In fine viceşpanul declară, că deore-ce Cel dintâiu este o notă ce a adre­
acum şi cheltuelile guvernărei acestor ţări numai pe calea acesta se va pută constata, sat’o Wlassics pe la începutul lunei
se acoper şi anul acesta din incassările lor INTERPELAŢIUNE. lui Aprilie a. c. Etâ părţile ei esen­
proprii. dâcă şi cine e de vină şi decă s’au comis
1. Este cunoscut d-lui viceşpan, că necorectităţl în procederea organelor, nu ţiale :
„Dorind fierbinte, ca lucrarea d-vostră
să fiă încoronată de succes, vă salut din în 20 si 21 Ianuarie n. o. în Baclfalu şi este de competenţa sa a-o dovedi acesta, „împrejurările acestea au adus gim-
inimă". Purcărenii Săcelelor s’au pus în scenă ci o va dovedi cercetarea criminală — şi nasiul din Braşov pănă aprope de bancrută
Acest răspuns l’a dat monarchul şi la — după cum se dice, spre a da de nisce rogă, ca să se ia la cunoscinţă respun- materială. Insă în momentul cel mai critic,
vorbirea preşedintelui delegaţiei ungare. proclamaţiunl revoluţionare — perchisiţiunî sul său. precum scrie Bariţiu (Părţi alese din Is­
domiciliare la preoţii români gr. or. de Dr. A. Mureşianu declară, că nu pote toria Transilvaniei, voi. III, pag. 33, linia
acolo Toma Frateş şi Toma Giurgiu, din lua la cunoscinţă răspunsul d-lui viceşpan, 34) membrii mai bătrâni ai consiliului bi­
Congregaţia comitatului Braşov. partea a doi indivizi, dintre cari unul s’a dat mai întâitt fiind-că d-sa nu i-a delăturat cu sericesc şi-au adus aminte, că mai de mulţi
u
ca funcţionarul ministerial „Hamari Kalman nimic nedumeririle cu privire la procederea ani, încă şi cu 80 de ani mai înainte, bi­
Braşov, 13 Maiă n.
celalalt ca neguţător de lemne, şi cari au suspectă cu acele scrisori recomandate, cari serica Sf. Nicolae avea venituri din Mol­
Precum am promis în numărrl de erî, fost însoţiţi de patru gendarml reg. un­ n’au venit din Bomânia, ci au fost date dova şi Muntenia pe basa unor donaţiunl
revenim astădl mai pe larg asupra inter- guresc!, în frunte cu conducătorul postului aici în Braşov şi cari au sosit de-odată cu vechi. Ce e drept, dreptul acesta în urma
pelărei în cunoscuta afacere a „proclama­ din Satulung? trimişii poliţiei din Peşta la adresaţi; mai faptului, că timp mai îndelungat nu s’a fă­
ţiilor revoluţionare române", înscenată cu 2. Are cunoscinţă d-1 viceşpan, că departe nu pote admite nicl-decum ce cut us de el, în conformitate cu legile de
tendinţe răutăciose de adversarii noştri. aceste perchisiţii domiciliare s’au făcut fără afirmă d-1 vice-şpan, cum-că ar fi fost atunci ale „Principatelor române“ prin pa­
Dr. A. Mureşianu a arătat în motivarea de-a fi nici într’un fel justificate după lege şi îndreptăţită după procedura penală acea ragrafe s’a prescris. Cu tote greutăţile
interpelaţiei sale mai întâiă, câtă nedumerire, cum-că ca pretext s’a luat o pretinsă de­ procedere a detectivilor din Peşta. Pentru acestea, profesorul V. Oroianu şi comer-
iritaţiă şi indignare a produs între Români, nunţare, după care s’au predat la oficiul perchisiţii domiciliare legea dă drept a-se santul R. G. Lecca fură trimişi cu mandate
er în felul său şi între conlocuitorii noştri postai din Braşov scrisori, ce conţineau procede fără ordin în scris dela judele ins- scrise la Iaşi, la bărbaţii de stat moldoveni,