Page 61 - 1898-05
P. 61
REDACŢIUNEA, „&azeta“ iese în flâcare iji.
Aiministraţiunea şi Tipografia. Aboflamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., po s6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 francT, pe ş6se
INSERATE so primesc la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 francT.
urmittdrelo Birouri do anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dulcea Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augonfeld & Emerloh Lesner, afară, şi la d-nii colectori.
Holnrioh Sohalok. Rudolf Mosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Qppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Goldber- Admmistrafmnea, Piaţa mare,
gor, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg; Marolyl &. Llebmann. I.: Pe nn an 10 fl., pe şâso
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colbuit 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pontru o pu ( 2 > T d e Duralnecă 20) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—tln esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. sbu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 108—Anul LXI. Braşov, Duminecă 17 (29) laiu.
Înmormântarea lui Gladstone, In timpuri grele, când Românii sunt conchiămate pe cjiua de mâne, nere şi caracterul confesional al
se luptau pentru emanciparea Mol Duminecă, în 17 (29) Maiu, având scâlelor.
Ast.ăcjT, 28 1. c., ae va sevîrşi dovei şi a Munteniei şi pentru uni a se sfătui şi a delibera asupra hâr Cam acesta este, după cum se
în Londra cu o pompă ne mai po rea acestor ţărî, guvernul engles nu tiei, ce a venit dela consistoriul ar- afirmă, cuprinsul scrisârei ministrului.
menită înmormântarea marelui băr era binevoitor faţă cu aceste nisu- âiiidiecesan din Sibiiu în urma pro- Aucjiodu-se de acest pas şi făcâr.du-
bat de stat engles William Ewart inţe ale Românilor. Numai Glad vocărei ministrului unguresc de culte 8e vorbă de el chiar şi în Camera
Gladstone, care a răposat acjî sep- stone a fost acela, care a primit cu şi instrucţiune în afacerea susţmerei şi Senatul român, s’a vorbit mult
tecnâna. Osămintele lui vor fi aşe bunăvoinţă pe esilaţii român!, cari scolelor române centrale gr. or. din Braşov. de ameninţarea scâlelor nâstre de
zate în catedrala Westminster, unde stăruiau se câştige simpatiile Europei E vorba adecă, ca susţiitorii aioî. Privit însă lucrul cu sânge rece,
sunt înmormântaţi regii şi omenii apusene pentru România şi causa ei. acestor scâle dela „Sf. Nicolae" şi nu pâte ave nimic ameninţător, de-
cei mai renumiţi ai Angliei, cărora Printr’asta Gladstone a făcut un aşa „Sf. Adormire" din Braşov să dea ârece de fapt scâlele din Braşov
li-s’au ridicat strălucite monumente. mare serviciu causei naţiunei române, un răspuns ia un rescript, ce Ba n’au primit nicî-odată vre-un ajutor
Familia lui Glad9tone s’a învoit, încât drept mulţămire şi recunos- adresat ministru Escelenţei Sale sâu subvenţiune dela statul român,
ca rămăşiţele lui pământesc! să fiă cinţă, Divanul ad hoc dela 1857 din ci au primit numai ajutor dela sus
Metropolitului din Sibiiu privitor la
astrucate în catedrala Westminster cu Bucurescî a numit pe marele bărbat sumele, ce le primia biserica S-lui ţiitorii săi legitim!, dintre car! bise
condiţiunea, ca lângă mormântul său de stat engles cetăţen de onâre român. Nicolae dela statul român ca echi rica S.-lui Nicolae are un drept asu
să se păstreze un loc şi pentru vă Gladstone nu numai odată a valent al datoriei, ce o are acesta pra unei anumite sume pentru danii
duva sa. sărit în apărarea popârelor mioî, cătră biserica din Scheiu din tim de moşii din timpuri mai vechi ale
’l-se fac der lui Gladstone cele combătând crudelitatea celor mar! puri vechî, pentru nisce moşii, cari Domnilor Moldovei şi Ţărei româ
ea
mai mar! onoruri, amăsurat măreţiei şi puternic!. Orientul, 4i° ©h 86 cu timpul au fost vândute de statul nesc!, car! în cursul timpului au fost
numelui şi faptelor sale, săvîrşite cuvine să fiă al popârelor orientale luate de statul român.
în interesul patriei lui şi al omenirei. şi, ce era mai frumos şi îmbucură român ca moşii domnesc!. In urma unor interpelări, ce
„Râgă-te pentru mine şi pentru tor, cuvintele, scrisorile şi broşurele In amintitul rescript, — pe cât s’au făcut în parlamentul român, mi-
toţi omenii şi adu-ţî aminte de toţi, lui întotdâuna aveau un farmec deo a răsuflat în publicitate,—ministrul mstrul-preşedmte român a declarat,
car! sunt asupriţi, nefericiţi şi călcaţi sebit, electrisau spiritele şi îndreptau Wlassics cjice, că după probele, ce că nu e nicî ajutor, nici subvenţiune
în piciore!" gândirile spre marile probleme ale le are, scolele centrale din Braşov ce s’a dat din partea statului român,
Aceste cuvinte le-a cjis Glad omenirei. au primit pe ascuns, prin mijlocirea ci rentă anuală, după amintita da-
stone cu puţin înaintea morţii sale Ceea ce a făcut însă Gladstone bisericei S-lui Nicolae din Braşov, toriă, şi a declarat, că va stărui, ca
cătră preotul din Havarden, care i-a pentiu ţâra sa este nepreţuit. El a în un lung şir de anî subvenţiune, guvernul unguresc să admită plata
spus, că merge în biserică, ca să se stat în fruntea mişcărei de reforme, că acâsta s’a întâmplat cu călcarea acestei rente, pe caic statul român
roge pentru el. In aceste puţine cu ce nu s’au făcut, c a a i c î l a n o i , spre pe faţă a ordinaţiunei ministeriale o datorescebisericei Sf. Nicolaedin loc.
vinte se oglindeză tâtă viâţa, tote nemulţămirea părţii celei mai mari din 1875 şi a legei (art. de lege Acâsta este fe scurt starea lu
luptele şi dorinţele, inima cea ma- a poporaţiuoei, ci s’au făcut spre NXX) din 1888; cjice mai departe, crului.
rinimosă şi spiritul oel înălţat al binele şi în folosul tuturor. A stat că în urma acesta ministrul ar fi Sinâdele parochiale, car! se vor
lui Gladstone. în fruntea stăruinţelor pentru a în îndreptăţit după lege să aplice cea întruni mâne spre a lua hotărîrile
Cât de mult iubit era el de drepta păcatele, ce le-a sevîrşit prin mai strictă pedepsă, adecă închiderea de lipsă in urma provocării, ce au
Engles! o dovedesce mai mult chi secul! poporul engles prin asuprirea scâlelor, der „fiind că prin acâstă primit’o ca să se pronunţe cu pri
pul, cum vorbeau despre el, numin- Irlandesilor. măsură s’ar reduce mult posibilita vire la susţinerea în viitor a scâlelor
du-1 mereu „marele bătrân“, „bătrâ Cât de însemnate au fost ser tea desvoltărei civilisaţiunei în scâ- centrale române din Braşov, vor
nul nostru iubit" etc. In tâtă vieţa viciile aduse patriei sale se vede lele medii cu limbă românescă", cumpăni, suntem siguri, cu deplină
sa, în care a desfăşurat o activitate acum, când totă Anglia s’a ridicat voesce să dea şi mai departe scâle seriositate şi conscienţiositate situa-
extra-ordinară, Gladstone a fost un în piciâre, ca se-i dea la despărţirea lor centrale române din Braşov pu ţiunea, şi vor răspunde aşa, precum
înfocat apărător al dreptăţii, al li din lumea acesta ultima onâre, ul tinţa pentru subsistenţă sub con cere şi pretindo datoria lor în apă
bertăţii popârelor din tâtă lumea şi timele semne de adâncă iubire şi diţiunea, ca consistoriul archidie- rarea causei drepte şi a iutereselor
al umanităţii. El era idealist şi în veueraţiune. cesan să intercjică Eforiei şcolare din bisericei şi scâlelor.
privinţa acâsta putem cjice, că era o Fiă, ca tributul de iubire, ce se Braşov facultatea de-a primi sub Tot-odată dorim şi sperăm firm,
escepţiune între diplomaţi. dă acestui înfocat apărător al drep orî-ce nume şi sub orî-ce titlu aju că susţiitorii de acjî ai şcolelor nâs
In timp de 60 de anî, cât a tăţii şi libertăţii, să fiă tot-odată tor dela guvern seu dela domnitor tre, înfiinţate cu atâtea jertfe, vor
durat activitatea lui publică, Glad un tribut adus sfintei cause a liber străin, şi să petiţioneze la ministrul avâ înaintea ochilor esemplul fon
stone ş!-a ridicat vocea de-a rândul tăţii popârelor şi a umanităţii, pentru Wlassics pentru ajutor de stat spre datorilor lor şi vor căuta a cores
pentru Irlandesii asupriţi şi nedrep care s’a luptat acest apostol al el! scopul scolei. In fine ministrul asi punde nobilelor lor intenţiun! proce
tăţiţî din patria sa, apoi pentru Ita gură din capul locului pe Metropo- dând îu comun acord în acâstă gravă
lieni şi pentru popârele creştine din Sinodele parochiale dela biserica litul despre buna sa voinţă şi des şi delicată cestiune şi necruţând nici
răsăritul Europei, pentru Grec!, Ro S-lui Nioolae din Scheiu şi dala bi pre aceea, că va păstra neatinsă un sacrificiu.
mâni, Bulgari, Sârb!, Armeni etc. serica S-tei Adormiri din cetate limba română ca limbă de propu
FOILETONUL „GAZ. TRANSA pe muntele Asouţitele, unde le era locul plângă. Aşa trecu adî, aşa trecu mâne, aşa riră pe vârful altui munte, precum şi prin
de petrecere, şi o deteră pe mâua căpita trecură mai mulţi ani după olalată, şi cio tote văgăunile din apropierea Lucaciului,
nului lor. banii ceea ce voiau, aceea făceau cu Pintea. unde au rămas şi se pot vedâ şi în cfi
ua
Ceva despre Pintea vitezul. Acolo apoi, de voie, de nevoie, petrecu Odată însă, după mai mulţi ani de de astăcjl. Şi fiind-că bucăţile acelea, când
copila cea de huţan cu căpitanul şi cu cei năcaz şi suferinţe, aflându-se Pintea ou a trăsnit Sânt-Uie într’ânsele, se făcură ro
De Ion Pop Reteganul. lalţi hoţi mai mulţi ani. Ba, în urmă avu oile pe muntele Lucaciu, âtă că se şii ca para focului de ferbinţâla cea mare
II. şi un băiat, căruia i-a pus numele Pintea ivesce pe neaşteptate un nor negru ca căr şi tot aşa au rămas ele şi pănă în cjiua de
sâu, după cum spun unii, Pântea. Dela o astăcjl, s’au numit şi se numesc şi acuma
Se vedem acum, ce se scie în Bu bunele, din care începu a fulgera şi a tuua
covina despre Pintea, apoi în Mol vreme, nu sciu ce şi cum s’a întâmplat, des de clocotiau munţii. Pietrile roşii.
tul atâta, câ hoţii părăsiră munţii din ţi Dâr ori de câte-orl a trăsnit Sânt-
dova şi în urmă se ne ducem la is- Şi pe când norul acela era mai gro
nutul Dornei şi se duseră în altă parte. Uie, şi ori cât de tare trăsnia el, totuşi
vârele istoriei. zav, mai înfiorător şi mai spăimântător;
Huţanca însă nu se duse cu dânşii, pe când ţi-so părea, că acuşi o să se rumpă nu putu să nimerâscă pe Dracul, bată 1
Valea lui 'Pintea. ci ea şi cu fiiul sâu Pintea rămase la nisce şi o să înece totl munţii de prin prejur, trăsnetul să-l bată de cornurat.
(Legendă sciisă de Fl. Marian.) ciobani, a căror stână se afla nu departe âtă că se ivesce şi Sânt-Uie într’o căruţă Dracul, la îândul său, văcjend, că
Ia vremile treoute, când munţii din de locul, unde petrecură hoţii. de foc trasă de patru cai albi ca spuma Sânt-llie nu pote nimica să-i facă, îşi bă-
ţinutul Dornei erau mai păduratici şi mai Dupâ-ce crescu Pintea mai mărişor, laptelui şi ca un prâsnel se învârtesce în tea joc de dânsul, făcând câte şi mai câte
puţin locuiţi de omeni, ca în timpul de după ce a început şi el a face câte-o treb- colo şi încoce prin valurile norului, trăs tricozenii, şi hohotind de se cutremurau
faţă, s’a ivit într’ânşii o bandă de hoţi, şdră, maică-sa îl lăsâ pe mâna ciobanilor nind mereu într’o stâncă de pe vârful Lu- stâncile.
cari făceau o mulţime de prădăciunî prin şi se duse şi ea pe urma hoţilor, ce o pă caciului, unde fugise şi se ascunse Dracul, Der... las’ că şi-a dat şi peste om!
satele şi târgurile de prin împrejurime. răsise, şi cum s’a dus, dusă a fost, mai duce-s’ar în pustii necurat să se ducă şi-ar Pintea, care, de cum a început a ploa, se
Intr’o di mergând vre-o câţî-va din mult nu s’a întors. rămânâ acolo, unde a însărat, âr la noi în tupilase lângă trupina unui brad mare şi
tre aceşti hoţi la prădat şi trecând la în- Ciobanii, rămâind Pintea la dânşii şi oasă cruce de aur. rămuros de sub polele Lucaciului, sta ca
torcerea lor pe lângă satul Oârlibaba, de- fiind acesta încă mic şi slăbănog, prinse Şi trăsnetele Sântului Uie erau aşa încremenit şi privia plin de uimire în sus
teră de-o copilă de huţan, şi fiind-că co I a l batjocori, a-1 bate şi a-1 purta în tdte de puternice şi groznice, că o parte din când la Sânt Uie, care se învârtia în tote
pila aceea era forte frumosă şi numai sin părţile, şi bietul Pintea trebuia sâ-i asculte stânca, în care a trăsnit el, s’a rupt într’o părţile cu căruţa sa şi slobodia fulger după
gură acasă, o luară cu dânşii şi-o duseră şi să le rabde tote, căci nu avea cui să se mulţime de bucăţi, şi bucăţile acelea să fulger şi trăsnet după trăsnet, când la Dr- a
