Page 63 - 1898-05

Nr. 108 — 1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

Albei de jos, pe o moşia româuesca. Plecarea dela palat a Majestăţei Sale După-ce primiră felicitările de 10 mentul Nr. 3 călăraşi (patru escadrone);
Diregatorului armean al moşiei i-a şi a Alteţelor Lor Regale, spre a asista la Maifi în apartamentele metropolitane, Re­ Divisionul jandarmi călări (două escadrone.)
vemt un gând drăcesc. Ş’acjis adecă Te-Deumul ce avea a se oficia la Mitro­ gele şi Principele încălecară, şi însoţiţi de Defilarea şi ţinuta trupelor fiind bună,
„măria lui", că nu mai dă cucuruz polie, a fost anunţată prin 101 tunuri. toţi d-nii generali, de d-nii ataşaţi militari M. S. Regele a binevoit a arăta d-lui co­
de săpat a treia parte sătenilor M. S. Regina, fiind răcită, nu a putut pe lângă legaţiunile puterilor străine, de mandant al corpului II de armată înalta
1
„Valahi ', decât cu preţul maghiari însoţi pe M. S. Regele la aeestă ceremonie. adjutanţi regali şi o numărosă suită, por­ sa mulţumire.
sării numelor. In tot lungul stradelor, trupele din nesc, împreună cu A. S. R. Principesa După terminarea defilărei, Suveranul
P's şi lăcut. Se pune armeanul garnisdnă, înşirate pe trotuare, sub co­ României care luase loc cu micul Prin­ şi Alteţele Lor Regale s’au întors la Pa­
şi dă de scire ţăranilor, cari îi ce­ manda d-lui general de divisie Arion, co­ cipe Carol în trăsură, spre bulevardul Uni- lat, în mijlocul uralelor entusiaste ale mul-
ruseră cucuruz de săpat, că le dă, mandantul corpului II de armată, au dat versităţei, unde Suveranul ave să primeseă timei.
j
dăcă-şî vor maghiarisa numele, ba a onorurile, musicele cântând imnul naţional defilarea trapelor din garnisonă. La orele 3 după amiacll, M. S. Re­
avut îndrăznela se li o spună chiar la trecerea Suveranilor şi a Alteţelor Lor In momentul când Regele se apropie gele şi Principele şi Principesa României,
în laţă. Şi sciţi, ce i-au răspuns acei Regale; âr mulţimea înţesată pe strade, la de flancul drept al trupelor, d. general urmaţi de suite, au mers la Ateneu, pen­
năcăjiţi ţărani români? Cu mândriă ferestre şi pe balcone frumos împodobite Arion întâmpină pe Suveran şi ’i presintă tru a asista la serbarea şcolară, ce se face
şi cu hotărîre ei îi cji ă »Nu ne cu stâgurl, covore şi ghirlande Ze verdeţă, raportul, er Principele Moştenitor luâ co­ în fiă-carâ an întru amintirea întemeierei
ser :
scriem Unguri, domnule! Dăcă nu ne saluta cu iubire şi respect. manda brigadei YIII de infanterie. Regatului Român şi a faptelor gloriose ale
dai cucuruz de săpat, vom lua straiţa La oi'ele 10‘/ , Regele, Principele şi A. [S. R. Principesa, cu Principele ostaşilor săi.
2
şi bâta şi vom pleca de aici, că dor Principesa ajung la Mitropolie, unde sunt Carol, ajungând în faţa Universităţei, se Sera oraşul a fost frumos iluminat şi
este destul păment în lume, da fe- întâmpinaţi, la întrarea în biserică, de I. coborî din trăsură şi luâ loc în pavilonul pe cheiul Dâmboviţei s’au tras focuri de
reşcă Dumnezeu se ajungem se ne mă­ P. S. S. Mitropolitul Primat, care presintă într’adins construit, unde era mica Prin artificii.
nânce ruşinea obrazul“. Acest răspuns M. S. Regelui Crucea şi Evangelia; de I. cipesă Elisabeta, precum şi toţi d-nii mi­ Alteţele Lor Regale s’au preumblat,
vrednic şi hotărît îl opări pe jupâ- P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei; niştri cu domnele, d-nii preşedinţi ai Cor­ la orele 9, în trăsură deschisă pe calea Vic­
nul armean, care de nou întrebă pe de PP. SS. LL. Episcop! şi Archirei, purilor legiuifore şi d-nii membrii ai cor­ toriei şi bulevard, fiind viu aclamate de
ţeranî, dăcă asta e hotărîrea lor: membri ai S-tului Sinod, precum şi de d. pului diplomatic cu domnele. mulţime.
„Nu ne-am scris nici unul Unguri — D. Sturdza, preşedintele consiliului, îm­
răspunse unul dintre ţeranî — şi aşa preună cu toţi d-nii miniştri etc. etc. înalţi demnitari ai Statului şi un forte 10 Maiu în Tergu-Jiu.
ne-am înţeles, că de s’o scrie vrunul din După terminarea Te-Deumului, M. S. număros public de distincţiune ocupau tri­
noi îl scotem din sat ca pe un rîios! 11 Regele încredinţa drapelele nouălor bata- bunele, ridicate la drâpta şi la stânga sta- Tergu-Jiu, Maifi 1898.
)
Scurt şi cuprinzător: ţăranul lione de vânători comandanţilor lor res­ tuei lui Mihaifi Vitâzu, şi d’alungul fa­ Aici, în Târgu-Jiu, de unde au por­
pectivi. Apoi eşind în curtea bisericei, Su­ ţadei palatului Universităţei.
român vede în maghiarisarea nume­ nit şi pornesc idei patriotice şi naţionale,
lui o ruşine, er în cel ce-şî maghia- veranul, adresându-se delegaţiunei batalio­ M. S. Regele, încunjurat de nume- s’a sărbătorit cu mare solemnitate diua de
riseză numele un rîios. nului 5 de vânători, rosti următorele: rosa Sa suită, se aşedâ înaintea statuei lui 10 Maifi. La aeestă serbare au luat parte
„încredinţez acest drapel batalionului Mihaifi Yitezu, şi primi defilarea trupelor, tote autorităţile locale, întregul corp di­
Etă cea mai aspră judecată ce
„5 de vânători, spre a-1 păzi cu cinste şi în ordinea următore:
a putut s’o dea cine-va asupra miş­ dactic, societăţile din localitate, elevii gim-
„a-1 apăra cu sângele vostru". nasiului, şcola primară de fete şi de băeţl
cării barbare ou maghiarisarea nu­ Comandantul corpului II de armată
La care d. maior E. I. Claudian, co­ şi un număros public.
melor; ătă un esemplu strălucit pen­ cu statul său major; Musicele trupelor din
mandantul batalionului, a răspuns: Etă cum s’a sărbătorit:
tru toţi acei slabi cu duhul dintre Sire! Acest drapel, ce represinhă Pa­ pai-adă; Drapelul batalionul 5 devânătoil;
noi, cari să lasă ademeniţi ori tero­ tria şi onorea militară, îl vom privi în tot- Plutonul oficerilor din garnisonă; Două Sâmbătă sera la orele 8, şcolarii gim-
rizaţi de vorbele şi purtarea despo- deuna ca pe cel mai scump odor; îl vom companii ale şcolei de oficerî; Şcola mi­ nasiului împreună cu musica regimentului
ţilor maghiarisatorî. păstra cu credinţă şi sfinţenie, er la tre­ litară de artileriă şi genifi; Institutul me- de Gorj au străbătut principalele strade
buinţă îl vom apăra cu viaţa nostră. dico-militar; Şcola militară de adminis­ ale oraşului.
Dumnedeu să ne ajute a-1 purta pe traţie ; Şcola de poduri şi şosele; In diua de 10 Maifi de dimineţă, la
câmpul de onore, de unde să-l aducem orele 8, împreună cu şcolarii şi şcolăriţele
10 Maiu în Bucnrescî. încununat de laurii victoriei, pentru apă­ Comandantul divisiei IV de infanterie claselor primare, erăşî însoţiţi de musică,
rarea şi mărirea Regatului român. cu statul său major; Batalionul Nr. 2 am plecat la grădina publică, unde s’au
Etă după „Monit. Oficial", cum a de­ Să trăiâscă Majestăţile Vostre! Să vânători; Batal. Nr. 6 vânători, cu noul recitat de şcolari poesii de cuprins naţio­
curs serbarea de Duminecă în Bucuresci: trăiâscă Augusta Familie Regală ! Să tră- său drapel; A. S.jjR. Principele Moştenitor, nal, asemenea şi coral gimnasiului a cân­
Duminecă, 10 Maifi, 21 tunuri, trase escă scumpa nostră Patrie! comandantul brigadei VIII de infanterie; tat câte-va cântece naţionale.
în revărsatul Zorilor, au vestit Capitalei a După aceea, M. S. Regele, adresân­ Regimentul Mihai-Vitezul Nr. 6 (trei ba-
du-se delegaţiunei batalionului 6 vânătoi’I, Profesorul de Istorie dela Gimnasiu,
32-a auiversere a suirei pe jTron a M. S. lione); Regim. IY Ilfov Nr. 21 (trei ba-
dise: d-1 Ştefan Bohancu, a ţinut un frumos dis­
Regelui şi a 17-a a incoronăi'ei. talione;) Regim. Muscel Nr. 30 (un ba­
„încredinţez acest drapel batalionului talion.) curs în care arată starea nostră a Româ­
La 6rele 9 dimineţa, o gardă de nilor atât de dincoce, cât şi de dincolo de
„6 de vânători, spre a-1 păzi cu cinste şi
onore, formată de o companie din bata­ Inspectorul general al geniului; Re­
„a-1 apăra cu sângele vostru". CarpaţI. Elevii gimnasiului împreună cu
lionul 6 vânători, cu musica regimentului gim. Nr. 1 geniu (două batalione); Guver­ publicul au însoţit vorbirea d-lui Bobancu
1 geniii, veni la Palat să ridice drapelele D. maior Christu, comantantul bata­ natorul cetăţei; Regim. Nr. 2 cetate (dece cu un puternic ura.
batalionelor 5 şi 6 de vânători, a căror lionului a răspuns: companii); Dela grădină la 10'/, am plecat la
ţintuire se făcuse în ajun, şi să le ducă la Sire! Drapâlul ce Majestatea Vostră Inspectorul general al artileriei; Di­ biserica catedrală, unde s’a oficiat serviciul
aţi binevoit a da batalionul 6 vânători, va
Mitropolie pentru a fi aşedate în biserică
fi păzit cu cea mai mare sfinţenie, şi ori rectorul arsenalului armatei; Compania lu­ divin. După ce s’a isprăvit serviciul, am
spre sânţire. de câte-orî vom fi chemaţi la datorie. crătorilor arsenalului; Compania de pom­ plecat erăşî în rând după autorităţi şi so­
La orele 10 /,, M. S. Regele, îm­ In mijlocul nostru fâlfăind simbolul pieri ; cietăţi la palatul administrativ, spre a de­
1
preună cu Alteţele Lor Reg. Principele şi onorei şi al ţărei, vom înfrunta orl-ce pe­ Comandantul artileriei corpului II de fila înaintea d-lui Prefect al Judeţului şi
ricol, vom înlătura orl-ce piedici, şi la
Principesa României, au pornit dela Palat armată; Regim. Nr. 2 artilerie (şese bate­ a d-lui comandant al Regimentului. După
nevoie ne vom jertfi vieţa pentru a apăra
la Mitropolie, în trăsuri de gală înhămate rii, din cari una de munte); Regim. Nr. 6 defilare erăşî pe rând am plecat despărţin-
cu demnitate şi credinţă ţâra şi Tronai.
cu 4 cai, în cea dintăifi luând loc M. S. artilerie (cinci baterii); Regim. Nr. 10 ar­ du-ne de societăţi şi autorităţi, cari au ple­
Să trăiţi Maiestate! Să trăiescă Au­
Regele cu A. S. R. Principele Moştenitor gusta Yostră Familie! Să trăiescă Ro­ tilerie (cinci baterii); Escadronul Nr. 2 cat sus la palatul administrativ spre a lua
şi în cea de a doua, A. S. R. Principesa mânia! tren (nouă secţii); parte la recepţiune. Aci s’au ţinut cuvân­
Maria cu micul Principe Carol, escortaţi de După care drapelele cu garda lor de Inspectorul general al cavaleriei; Co­ tări de D-1 Prefect, D-1 Comandant al Re­
un număros stat major, de adjutanţi regali onore au defilat şi apoi au pornit la lo­ mandantul brigadei 2-a Călăraşi); Regimen­ gimentului Gorju, D-1 Moisil directorul
şi de divisionul de jandarmi călări. curile hotărîte. tul Nr. 5 roşiori (patru escadrone); Regi­ gimnasiului, D-1 judecător de instrucţie ş. a.

tea să împărţescă!... Şi ciobanii erau criţă ciobani. Şi ori unde se ducea el, şi ori pe voie să-i dee ce cerea el, atunci era altă audit, că fata craiului din Baia mare e
de harnici, şi ferit’a Dumnecjeu să-l fi atins unde umbla, tot în acâstâ vale trăgea, vorbă, atunci şi numai atunci îi da vre-o forte frumosă, îşi puse în minte ca numai
când-va măcar c’un singur cuvânţel. căci aici i-a fost locuinţa pănă ce-a murit. câţl-va pumni îndesaţi după cap, lua apoi decât s’o fure şi s’o ducă în munţii din
Der Pintea, cu fote că acuma îi mer­ Şi cum s’a lăţit faima, că Pintea s’a tot ce avea pe lângă dânsul şi aşa îl lăsa ţinutul Dornei.
gea aşa de bine, cum nu i a mers nici­ făcut hoţ, îndată se adunară pe lângă dân­ să se ducă încotro l’or duoe ochii şi pi- Fărtaţii săi, când prinseră de veste
odată în t6tă viâţa sa, vădând dela o sul o mulţime dintre cei mai isteţi şi mai ciârele. cu ce fel de gânduri se portă căpitanul
vreme, că nime în lume nu pote să se mă- voinici feciori din Moldova, Ardeal şi Ma­ Săracilor şi văduvelor ferit’a Dum- lor, îl desfâtuiră să nu facă una ca acâsta,
sure în tăriă cu densul, lăsa într’o bună di- ramureş, cărora le plăcea vieţa haiduceşcă. neejeu să le fi luat vre-odată ceva, ci el că n’a eşi bine la capăt. Dâr Pintea, cu-
mineţâ pe ciobani cu stâna, cu oi, cu fote In scurt timp munţii din ţinutul Dornei adese-orl le dăruia pungi întregi de bani. noscându-şl puterea, nu voi să-i asculte,
ale lor în soirea Domnului şi începu o vieţă ocrotia pe cei mai sdravenl, mai ghibacî De aceea Pintea în ochii săracilor şi ai ci într’o bună dimineţa se porni spre Baia-
nouă. şi mai vestiţi hoţi, âr capul lor şi cel mai văduvelor era un om forte bun şi nu numai mare cu gândul, ca numai decât să fure
Bine a c^is cine a chS) surcica nu vitez dintre toţi era Piutea. La audul nu­ că-1 lăuda mai mult decât pe orl-care om pe fata cea frumosă a craiului.
sare departe de trunchiu. Şi acâsta-i chiar melui Pintea, fiori reci îi cuprindeau pe de omenie, ci, când ar fi venit treba la Insă lucru ciudat, cum aiunse el la
aşa... Tatăl lui Pintea, după cum seim, a toţi neguţătorii şi călătorii, cari trebuiau adeoă, chiar şi capul şi l’ar fi pus la mijloc Baia-mare cum şi dete cu ochii de fata
fost hoţ. Hoţ a voit şi el să fie, şi s’a făcut. să trecă prin aceşti munţi, ca şi când i-ar pentru dânsul. craiului, uita cu totul la ce a venit... Lui
De sub muntele Lucaciu, unde a îm­ fi apucat nouă-decl şi noue de friguri. Dâr Pintea nu se mulţămi numai cu îi era acuma de-ajuns că o pote vedâ, der
puşcat Pintea pe Diavolul, rămânâ-re-ar Insă Pintea nu era aşa de sălbatic şi atâta, da a umbla prin cei munţi, de-a de furat nici vorbă . .. Fata, pe lângă aceea
acolo, unde l’a împuşcat, isvoresce o apă primejdios, după cum şi 1 închipuiau ome­ prăda satele şi târgurile de prin Moldova, că era forte “frumosă, mai fiind încă şi
limpede ca lacrima, care curge prin valea nii cei slabi de ânger. Ci el, când se duoea Maramureş şi Ardeal, şi de-a împărţi, când forte „lotră", îl fermecase cu totul.
ce se află între munţii Piciorului-Ascuţit, undeva lă prădat, sâu când întâlnia pe cerea trebuinţa, averea celor bogaţi între Der şi fata, când văc[u pe Pintea, nu
Piciorului-lat şi Şerba, precum şi prin mij­ vre-un neguţător bănos, cerea săi-i dea cei sărmani, ci el, pe lângă aceea că era rămase rece ca ghiaţa. Ei încă ’i se părea
locul unei poieni, ce se află între munţii bani de cheltuâlă, şi decă acela tăcea şi-i voinic ca nime altul, mai fiind încă şi că nu este mai mult aceea, care a fost mai
Strunior, Ascuţitele, Caliman şi Măgura. da, el nu-i făcea alta nimic, ci-i lua banii forte frumos, deştept şi îndrăsneţ la ori şi ’nainte. Şi nici nu avea cum să nu se
Deci valea, prin csre trece apa, ce isvo­ şi se ducea în trâbă-şl. Der decă se afla ce întreprindere, îi plăcea forte mult de-a schimbe, după ce Pintea era ca şi un Făt-
resce de sub muntele Lucaciu, şi-a ales’o vre unul de cei dârjl şi îndărătuicl, care cuceri şi inimele fetelor celor frumose. frumos din poveste: voinic şi frumos, cum
Pintea de petrecere, după-ce a părăsit el pe se punea de pricină şi nu vrea de bună De-aceea, auclând el acuma dela cine va fi nu mai veduse pe altul înainte de dânsul