Page 64 - 1898-05

Pagina 4. GAZETA TRANSIVANIEV Nr. 108 - 1898

La orele 2 după amâdl şcolarii gim- „Numai în timpul de curând trecut ridicat din pat de gendarmi, declarat arestat de-a da învăţătorilor şi diplomele. Bieţii
nasiului cu profesorii au plecat, însoţiţi de s’a împărţit ajutorul de stat pentru diecesa şi dus între baionete la Huedin. Causa aces­ dăscălaşi, după cum se vede, sunt de pă­
musica militară, la o pădure din apropie­ gr. cat. a Lugoşului, şi ce să vedl? Din tei barbare măsuri, nu este cunoscută încă. rere, că mai uşor vor putâ apuca la o căr-
rea oraşului, unde am petrecut pănă sâra, lista propusă de Consistoriu au fost şterşî mojă de pâne, dâcâ vor urla şi ei alături
când ne-am întors ârăşl la gimnasiu pen­ in mod arbitrar mulţi din cei mai meritaţi Cum sunt Ungurii. La întrebarea acâsta cu lupii, cari vor maghiarisarea îutregei
tru a-ne lua lampione, torţe, focuri ben­ preoţi, ăr alţii, cari se bucură de venite a răspuns forte potrivit deputatul Bir o Lajos lumi, decât dâcă îşi vor vedâ de afacerile
într’una din şedinţele dietei din Peşta, toc­
gale şi steaguii, spre a face retragerea. grase şi au stare bună, au căpătat sume fru- lor şcolare. Ne aducem aminte, că mai anii
Aci a venit armata, apoi cutreerând stra­ mose. De unde vine acăstă nedreptate? mai când se vorbia despre legea aşa nu­ trecuţi la adunările lor se rătăciseră şi câţi­
mitelor însoţiri economice agricole. Etă ce
dele, conductul a sosit la prefectură; aci Ore nu din informaţiunile organelor gu­ va învăţători de ai noştri. Ore mai aflase-
clise Biro: „Noi Ungurii suferim de două
şcolarii au cântat, âr un şcolar din clasa vernului unguresc ? fită dâr cine sunt cei va şi de aci înainte învăţător român, care
bole, care-s ale nostre, şi anume: lipsa de
IV-a a gimnasiului a ţinut un discurs, la ce umblă să corumpă pe preoţii noştri şi să se încumete a face tovărăşiă cu aceşti
muncă statornică şi de cruţare, apoi avem
care a răspuns D-l Prefect mulţâmind D-lui să-i facă dependenţi de ei. Drept a dis maghiarisatorl nevoiaşi ?
Director şi D-lor Profesori pentru instrui­ unul din deputaţii unguri în dietă, că dâcă fumuri, că suntem mai mult şi mai buni ca
alte naţii. La noi Ungurii, tot omul, ţină-se Revoltă pentru un cadavru. Cele ce le
rea şcolarilor şi pentru nisuinţa ce-şî dau preotul nu va saluta din depărtare pe „Ma-
el de orl-ce strat ori tagmă, vre să trăescă spunem aici nu s’au întâmplat, să dicem de
de a cunosce aşa de bine trecutul nostru ria Sa“, nu va căpăta ajutor dela stat.
istoric. La orele 10y săra serbarea s’a ter­ „Şi ce urmâză dintote acestea. — ni­ aşa de bine ca şi vecinul seu ce stă c'o trăptă pildă, în India, patria fanaticilor fakiri, ci în
4
mai sus. Aici în Budapesta aşa, la sate tot Nagy-Vazsony din comitatul Vesprim al „fe­
minat. Musica militară a plecat la grădina mic alta, decât constatarea adevărului
14
aşa; aici fiă-care vre să aibă jialceristid sâu ricitei Ungarii, llltă istoria scurtă a în­
publică, care era frumos decorată cu stea­ etern: „ajută-te, omule, şi Dumnecţeu te va
propriu, care numai lui sc i slujescâ; colo tâmplării : Un tînăr cu numele Humer mu­
guri, arcuri, lampione şi candele; aci a ajuta ! u
fost un număros public. La orele 12 a ple­ „înainte de tote ar fi de dorit să se la sat ţăranul doresce haine cât se pote de rise în Nagy-Yazsony şi maică-sa a cerut
împodobite; aici tot insid voesce să se scalde şi voie dela ministrul de interne să desgrope
cat musica şi cu plecarea ei s’a sfîrşit în- convoce cel puţin odată eventual şi de
sâ se ’mbete cu şampanie, colo la sate tot omul mortul, ca să-l ducă la Ischl, locul său na­
trega serbare. două-ori în an conferenţe preoţesc!, în cari
Nicolae Petrescu. să se statorâscă principiile de urmat şi ţine să se îmbete cu rachiu din belşug şi tal. Poporaţiunea comunei audend de des-
pe datoriă*... Ei vedeţi, jupânilor deputaţi, gropare s’a turburat grozav. După o veche
modalitatea lucrărei armonice cu privire
aici ar trebui să căutaţi lecuire pentru bo- superstiţie a lor, dâcă un mort e desgropat
la promovarea intereselor poporului. Să se
Preoţimea nostră şi ajutorele lele ce vă mistue, er nu să umblaţi cu ne- şi dus peste hotar, comuna e ameninţată
ţină în disciplină vânătorii de interese
de stat. egoistice şi adoratorii de idoli ai vanită­ rocfii de legi de maghiarisare; printre oră­ de grindină şi de alte primejdii. Se adunară
şenii şi sătenii voştri ar trebui să înfiinţaţi deci o mare mulţime în prâjma mormântu­
ţilor personale.
Un preot Român din Bănat, cetind „szovetseg -urî prin cari să propagaţi mo­ lui şi încercară să împiedece desgroparea.
a
„Să nu uităm, că alţii au îndurat şi
corespondenţa publicată într’unul din nu- ralitatea, âr nu să umblaţi pe la Brad, Se- Gendarmii aduşi la faţa locului — căci fără
mai mari lovituri pentru adevăr şi dreptate,
merii trecuţi ai Gazetei de Dumineca sub beşul-săsesc etc. etc. cu „nemzeti szovet- gendarmi nimic nu se pote în Ungaria —
cu descrierea cărora s’ar pute umple colone
titlul „Năcazuri preoţeşti*, s’a simţit şi den­ sâg“ul vostru, ca să aduceţi zizaniă între păşiră la mijloc, ca să împrăscie pe neno­
sul îndemnat de a-ne trimite un articul în întregi, decă nu chiar opuri. Să sperăm, popor şi să amăgiţi pe cei slabi cu duhul rociţii superstiţioşi. Insă n’au putut răsbi
însă, că răul nu va fi statornic; omenii
cestiunea acesta. Constată şi densul, că în dintre naţionalităţi a bate cu voi cărările cu ei. Preotul catolic era p’aci să fiă bătut,
sunt muritori, şi ce au stricat unii, pot în­
adevăr sunt fârte mari şi multe neajunsu­ rătăcite ale maghiarisării. pentru-că îşi dedu silinţă să-i lumineze, că
rile, de cari sufere preoţimea nostră. „Tî- drepta alţii. „Et facere et pati forcia roma- n’are să se întâmple nici un rău comunei.
nărul preot, abia eşit din institutul semi- norum est*. (f). Stare de asediu în Gratz. Din Gratz, Intr’aceea au mai sosit câţl-va gendarmi.
narial, merge în parochiă, unde este lăsat capitala Stiriei, sosesc scirî neliniştitore. Poporul vă4ând acâsta s’a iritat mai tare
în scirea Domnului, neavând alt ajutor în SOIRILE DTLEI. Consiliul comunal a hotărît să protesteze şi se aruncară asupra gendarmilor, bătân-
privinţa celor materiale, decât prea modes­ i în contra numirei contelui Gleispach de du-i cu pietri şi cu orl-ce le venia în mână.
tul câştig, stors cu sudori crunte din pă­ — 16 (281 Maia. preşedinte al tribunalului suprem şi contra Ba unii începură să-i atace cu cose şi cu
mântul, de multe-orl ingrat, al unei sesiuni, Directoriul „Fundaţiunei Şuluţane",după rămânerii regimentului bosniac de infan­ ciomege. Gendarmii vădând în urmă, că e
care nici pretensiunile modeste ale unui cum aflăm, e convocat la şedinţă din par­ teria în Gratz. Prin acesta consiliul s’a pus în rău, traseră cu glonţe asupra lor. Un om
agricultor incult nu le satisface, — er în tea Escelenţei Sale Metropolitului Mihalyi înpotrivire cu hotărîrea prea înaltă a coronei.
a fost ucis, doi răniţi. După amiadl a sosit
cele spirituale fără consiliu şi orientare în pe 11 Iunie n. c. Şedinţa se va deschide In urma acesta se aşteptă ca consiliul să în comună o companiă de honvedl, âr nu­
multele căi grele, ce se ivesc în deprin­ la 9 ore a. m. în sala Archiereilor prin fiă disolvat şi în fruntea oraşului să fiă mărul gendarmilor a fost sporit la 20. Re­
derea oficiului său important". Metropolitul. După constatarea membrilor trimis un comisar imperial. Guvernul din volta însă n’a putut fi de tot sugrumată.
La acestea se adaug ispitele contra­ presenţl şi după constituirea şedinţei, ad­ Viena însă — pe cum se afirmă — va pro­
rilor noştri politici, cari parte prin promi­ ministratorul fundaţiunei va face raport clama săptămâna viitore starea de asediu, Tulburări în Galiţia. Din Lembcrg se
siuni de favoruri materiale, parte prin in­ despre starea fundaţiunei, despre Casa fun- fiind-că are informaţii sigure, că în Gratz scie, că turburările din causa scumpirei pânei
timidări şi persecuţiuni caută a-1 atrage în daţională din Blaşih şi despre bunurile a pornit o mişcare periculosă revoluţionară. continuă şi cresc într’uua. Turburătorii au
sfera intereselor lor. Cu deosebire mare Spring, Cenade şi Yidrasău. Advocatul ar- In fruntea acestei mişcări stau Germanii- asediat casele Jidanilor, le-au jăfuit şi pră­
este corupţiunea, ce o urmăresce guvernul chidiecesan va raporta tot-odată despre naţionalî, cari nici nu vor să audă de nu­ dat pe dinăuntru, âr dinafară le au devas­
şi organele lui prin împărţirea aşa diselor căuşele juridice şi procesele relative la fun- mirea lui Gleispach. Ura ce-o portă ei con­ tat cu pietrii. Numai cu greu i-a succes
u
„ajutore dela stat , care în realitate nu daţiunea Şuluţană. In Directoriu se află tra acestuia derivă de acolo, că el încă a miliţiei a restabili liniştea.
sunt, decât adevăraţi arginţi ai lui Iuda. adl următorii membri: Bardossy Iuliu, in­ făcut parte din ministeriul lui Badeni, şi
Copilul cu cap de pasere. De două
Şi mai grozave vor deveni aceste ispite, spector r. de scole în pensiune, Gerasim în calitate de ministru a iscălit şi el ordonan­
(jile se află în Braşov micul Ioan Doboş,
după-ce aşa disul proiect pentru întregirea Ioan, jude de tribunal în Alba-Iulia; Hăr- ţele de limbă faţă cu cari Germanii au
care este, ca om mic, cu cap mic (nu mai
venitelor preoţesc! va deveni lege, căci şan Yasiliu, advocat în Sibiiu; Hossu Va- purtat şi portă o ură atât de înverşu­
mare ca capul unui copil nou născut de
deşi ajutorul ce are a li-se da preoţilor e siliu, jude la tablă în Cluşiă; Pop George, nată.
două săptămâni) o fiinţă, ce rar se vede şi
cu totul neînsemnat, el va servi în mâna director financiar în Niregyhaza; Pop Iosif,
Reuniunea învăţătorilor ungari din păr­ care se deosebesce şi de pitici şi de mi-
slujbaşilor ungurescl ca un nou mijloc de-a jude la Curiă în Peşta; Pop Leontin din
ţile Aradului şi-a ţinut cjilele acestea adu­ crocefalî (cei cu capul mic), fiind-că şi ca­
corumpe şi seduce pe preoţi. Cluşiă; JRaţiu Ioan Dr. şi Şiduţiu St. Iosif
narea generală. Dăscălaşii unguri, în loc pul şi celelalte părţi ale corpului sunt în
In faţa acestor sistematice uneltiri de din Sibiiu. Locurile răposaţilor br. Urs şi
de a-şl vedâ de treburi şi de năcazuri, căci total proporţionate; este un om în minia­
corupţiune, preotul bănăţean, al cărui ar­ Iosif Hossu sunt încă neocupate.
ticul îl reasumăm aci, pune în faţa colegi­ dilnic strigă prin gazetele lor, că le sar tură, care astădl a trecut peste 17 ani şi
Arestarea unui advocat român. „Tri ochii de fome şi sunt lipiţi de săraci, pri­ cântăresce în total numai 15 chilograme.
lor săi preoţi esemplul lui Moise, care a
buna" de acll aduce revoltătorea scire, că mul lucru ce-au hotărît este să câră dela încă la 1892 copilul Doboş a fost visitat
mai voit a pătimi cu poporul seu, despre-
în diua de 26 Maiă, dimineţa la 5 ore, ad­ guvern trecerea preparandiilor în mâna sta­ în Berlin de învăţatul profesor Virchow,
ţuind splendorea şi onorurile dela curtea
vocatul Dr. Simeon Tămaş din PLida, a fost tului şi ca numai guvernul să aibă dreptul care a ţinut o prelegere asupra lui, cjicând,
lui Faraon. Articulul şi-l termină astfel:
Şi apoi... cme pote sci ce i-a mai fi spus încuiată, el totuşi le descuia pe tote de-a diua de astădl îl jocă şi-l numesc: „Hora pul lui Pintea. Cine l’er fi prins viu sâu
şi Pintea? rândul şi întră printr’ânsele ca şi când lui Pintea mort, acela avea să capete o mulţime de
Şi după-ce a făcut Pintea cunoscinţă n’ar mai fi fost încuiate, ci tot deschise Dela o vreme însă, fiind-eă banda bani. Mulţi dintre cei ce cugetau, cum se
cu fata acâsta, şepte ani ne’ntrerupt a de când lumea. Cum se apropia cu Iârba- lui P'ntea pe di ce mergea tot mai tare cjice, că vor da peste cai morţi şi le vor
purtat dragoste cu densa, şepte ani ne’n fierelor de uşi, uşile aşa de iute şi de lin se măria şi tot mai mulţi şi mai voinici lua potcovele, cum aucjiră de făgăduinţa
trerupt a umblat el mai în totă săptămâna se descuiau, că om forte ager la ureche feciori se adunau pe lângă densul şi pră- domnilor, se şi puseră ia pândă, pe unde
la Baia-mare şi ori de câte-orl se întorcea trebuia să fiă acela, care le audia des- dau în tote părţile, fără ca cine-va să le scieau ei că umblă Pintea mai adese ori,
îndărăt la locaşul său din munţii Dornei, chidându-se. pâtă face vre-un rău, începură a-se în­ dâră le pică în căpcană. Dâr de gâba li-a
tot-dâuna se întorcea încărcat de bani şi Şi când începea a cânta din flueraşul griji mai toţi omenii de prin satele şi târ­ fost totă munca, căci lui Pintea nime nu-i
de tot felul de odore scumpe, cari le său, să fi fost ori şi cine şi ori şi cât de gurile din apropiere şi mai ales boerii şi putea face nimic. Şi, deşi unii dintre cei
căpătă dela drăguţa sa, şi nimenea nu pută nepăsător, trebuia să-l asculte, aşa de fru­ domnii cei mari. ce-1 urmăriră se încăierară de densul şi
să pună mâna pe densul, nimeni nu-1 pută mos cânta. Şi nici nu aveau cum să nu se târnă, voiră să-l prindă şi să-l lege, o scuturătură
împuşca, căci el era tare şi glonţul nu-1 Spun bătrânii, că Pintea, mai ales după-ce Pintea pe toţi boerii şi domnii bună -şi-o trântă sănătâsă la pământ le era
prindea. când era în duşi buni, seu când îl ajun­ cei mari, fiă străini, fiă români, despre prea de-ajuns, ca să nu se scole o di în-
Pe lângă tăria lui cea mare, care a gea dor de drăguţa sa, chcea fărtaţilor săi cari sci a că asupresc pe ţărani, când îi trâgă de jos, âr după ce se scula, în viâţa
căpătat’o dela Sânt-Ilie, pe lângă aceea, să se adune la un loc pe valea unde era întâlnia umfe-va, sâu când se ducea acasă lor să nu mai umble după Pintea ca să-l
că nici un glonţ de puşcă nu-1 putea prinde, cu şederea, şi după ce aceştia se aduna, la dânşii, nu numai că-i despoia de tot ce prindă.
pe lângă rara frumseţă, mai avea Pintea Pintea îşi lua flueraşul său, se punea de-o aveau mai scump, ci de multe ori le tră Er dâcă unii' încercau să 1 împusce,
încă şi alte două daruri, cari nu orl-ce om parte de dânşii sâu se suia pe pietrile- gea câte-o sfântă de bătaiă de se ducea tot de gâba era, căci pe dânsul, după cum
pote să le aibă: el mai avea adecă Iârba- Hîrlei şi aşa de frumos le cjicea dintr’ânsul, vestea, dându-le prin acâsta a înţelege, seim, glonţ de puşcă nu-1 prindea. Ba el
fierelor şi un flueraş minunat făcut din că hoţii dile întregi ar fi stat şi l’ar fi as­ cum au sâ se porte altă-dată cu cei mai nu odată ca să le vie de hac, apuca glon-
şăpte doge. cultat cum cântă mici şi mai slabi decât dânşii. ţele din sbor cu mâna şi arunca cu dân-
Cu Iărba-fierelor, care era pusă sub De multe-orl se apucau unii dintre De aceea căutară acuma domnii tote sele în ochii celor ce au împuşcat.
pielea din palma mânei drepte, el ori unde dânşii sâu chiar şi toţi hoţii, când erau chipurile şi mijlocele, cum ar putâ mai De aceea venise acuma trâba pănă
se duoea, de-ar fi fost sute de uşi înfe- bine dispuşi, şi jucau un fel de joc, pe degrabă şi mai lesne mântui ţâra de dân­ la atâta, că toţi se îngrozise de densul.
recate şi fiă care uşă cu sute de lăcaţl care Românii din ţinutul Dornei pănă ’n sul. Domnii puseră chiar şi un preţ pe ca­ Chiar şi drăguţa lui, adecă fata craiului