Page 65 - 1898-05
P. 65
Nr. 108—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5
că l’a visitat în tote direcţiunile şi nu pote mos decorată cu verdeţuri sub preşedinţa Prelegerea practică ţinută de D-1 D. Convocare.
constata nici un defect special la el. Tote Revds. D-n Archidiacon, fiiind de faţă, Muntean, înv. în Cucerdea română, a reu
Adunarea generală a despărţământu
părţ'le corpului lui au rămas proporţional afară de d-1 George Poj) de Băsescî, pă şit bine, însă ţinuta, răspunsurile simple şi
lui II (Bran) al „ Asociaţiunii pentru litera
mici, dâr totuşi funcţionând bine. Doboş rinţii elevilor şi mulţime de popor din co fără de a cuprinde şi întrebarea, precum
tura şi cultura poporului român se va
44
n’are faţă de maimuţă, ci are din contră mună, ba şi din comunele din giur. şi lipsa disciplinei aprope totale a şcolari
tinâ a treia di de Rosale la 7 Iunie n. 1898
ţinuta unui diplomat şi, vrând a l asămăna Elevii au răspuns forte frumos din lor, nu-i prea fac onore d-lui învăţător lo
la 11 ore a. m. în comuna Poiana Măru
cu un animal, se pote elice numai, că are tote studiile prescrise în lege şi au arătat cal Basiliu Albu, ceea ce de-altmintrelea
lui, la care se învită onoraţii membri şi
cap de pasere. El îşi stăpânesee corpul pe cel mai frumos progres, delectând pe cei s’a şi sulevat între membrii reuniunei în
toţi aceia, cari se interesâză de progresul
deplin, mănâncă cum se cade, fumâzâ, e presenţî şi cu frumosele cântări în cor şi critica, ce a urmat.
poporului român.
forte viu, deştept, se supără iute, der se şi cu poesiile frumose, declamate de băieţii Disertaţia proiectată, între altele şi
ZârneştI, 18 Maiti 1898.
împacă iute. Este fiul unor ţărani din Bă- şi băietele şcolare în decursul esamenului. din causa timpului înaintat, nu s’a ţinut,
tania, în Ungaria. Mai are vre-o B fraţi După esarnen, Revds. D-n archidia ci s’a amânat pe adunarea viitore de Nicolae Garoiu, Ion Str&voiu,
direct. notar.
mari. Când s’a născut, a fost numai de 5 con, lăudând pe elevi pentru răspunsurile tomnă, care s’a decis a se ţinâ în 7 No
chlgr. greu E blond şi c.wa scurt la vedere. lor frumose şi corecte, a esprimat cea mai vembre în Petrilaca-română. Pentru acea
L i t e r a t u r ă .
Impresariul său, d-1 M. Varadi, presentâu- căldurosă mulţămită atât în numele d-sale, adunare au fost însărcinaţi cu ţinerea prele
du-ni-1 în redacţiune, ne spune, că va sta cât şi al celor presenţî bravului învăţător gerilor practice d-nii Vas. Orâsan (desvolta- Dm „Biblioteca teatrală" edată de
u
cu el şi în Braşov mai multe dile. Publicul loan Chira, care cu atâta zel şi abnega- rea sunetului i desp. I) şi Emiliu Frâncu „Societatea pentru crearea unui fond de
r
44
îl pote vede în decursul cjilei în uliţa ţiune îşi împlinesce ehiămarea de învăţă (pertractarea „substantivului", desp. III). teatru român au apărut pănă acum urmâ-
44
lungă „Nr. I . tor. In urmă au fost lăudaţi părinţii, cari Funcţionarii vechi se realeg, er pentru co torele patru broşuri: 1) Sore cu ploiă, co
fără a se folosi faţă de ei pedepse, şi-au mitetul central se alege de membru d-1 media într’un act de Iosif Vulcan, însoţită
Creştinii din China. După datele mi
ti’imes băieţii regulat la şcolă. Emiliu Frâncu, er ca delegaţi pentru adu de un prolog în versuri. Personele din
sionarilor numărul creştinilor în China este După esarnen au luat toţi elevii parte, narea generală Eugeniu Răduţ şi Ştefan acâstă piesă sunt representate prin 7 dame
de 80,000. Numărul acesta e forte bagatel împreună cu membrii senatului şcolar, cu CadaV.- şi 6 bărbaţi. Scena se petrece la băile dela
faţă de poporaţia colosală (400,000) a im judele comunal şi alţii, la prândul dat de Inchiclându-se şedinţa la orele 3 d. a., Mehadia în timpul present. Preţul 20 cr.
periului chinez, însă considerând crescă- d-1 George Pop de Băsescî în onorea dilei ne-am întrunit la o masă comună în şcolă, (plus 3 cr. porto.) — 2) Idil la ţâră, co
mântul lui repede în anii din urmă, e o de adi. In decursul prândului şi după prând după care apoi ne-am depărtat, ducând cu media într’un act localisată de Maria Ba-
apariţiă destul de însemnată. La 1842 în s’au cântat de elevi în cor mai multe cân noi suvenirl plăcute. iulescu. Personele sunt representate prin 3
întreg imperiul se aflau numai 6 creştini,
tece alese de-ale nostre. Un participant. dame şi 6 bărbaţi. Preţul 20 cr. (plus 3
la 1857 deja 1000, în 1873 s’a urcat la D-1 George Pop, fiind anul acesta cr. porto). — 3) Biletul de tramwai, come-
13,515, er în 1886 la 20,000. In ultimele rău în totă privinţa, a provedut cu mân diă într’un act de Gr. Mârunţeanu. Persâ-
două decenii numărul creştinilor s’a îm- care în decursul iernei la 50—60 şi mai P R O G R A M A nele sunt representate prin 2 bărbaţi şi 2
pătrat. mulţi elevi de şcolă, ba a dăruit şi 25 fi. festivităţilor aranjate cu ocasiunea adunărei
generale a „Societăţii pentru crearea unui fond de dame. Acţiunea se petrece în Bucurescî în
pentru a li-se cumpăra cărţi. In vara tre
Armata Angliei. Dintre tote statele mai teatru român", ce se vor ţinâ în opidul Haţeg timpul present. Preţul 15 cr. (plus 3 cr.
cută, fiind de-a rândul morboşî de friguri
mari europene, singur Anglia este, care * la Rosaliile românesc!. porto). — 4) Un om buclucaş, comediă în
locuitorii din comună şi de prin comunele
cunosce mai puţin militarismul. Sub regina I. Sâmbătă la 4 Iunie a. c. tr’un act, localisată de Maria Baiulescu.
din giur, pe toţi i-a provădut cu medicină
Victoria totuşi armata euglesă s’a sporit Persânele sunt representate prin o damă
gratis. In totă diua se presentau la d-sa a) Primirea ospeţilor la tote tre
îndoit mai mult. La suirea sa pe tron ar şi cinci bărbaţi. Scena se petrece în apro
câte 80—100 şi mai mulţi pacienţi. Bunul nurile.
mata de pe uscat a Angliei număra abia piere de Bncurescl. Preţul 20 cr. (plus 3
Dumnedeu să-i răsplătâscă pentru aceste bl Sera de cunoscinţă în Hotel „Co
90,000 omeni, adl însă numără 180,000. 14 porto.) Tote aceste piese se pot procura
marinimose ajutore. rona . (începutul 8‘/ ore sera).
2
dela librăria proprietară N. I. Oiurcu, cum
Concerte Musica militară va concerta Unul din cei presenţî. II. Duminecă la 5 Iunie a. c. şi dela Tipografia „A. Mureşianu din
44
atât mâne, Duminecă sera, cât şi Luni sera a) Serviciu divin în biserica greco- Braşov.
în grădina otelului „Pomul verde . In pro orientală dela 8—9 ore a. m., âr dela 9—10
44
Adunare de învetătorî. Memorii din 1848-49 de regretatul
grama concertului de mâne se află şi „Hora ore în biserica gr. cat.
Vasilie Moldovan, fost prefect al Legiunei
5
Griviţei , de Ventura. — De mâne începând De lângă Ernut, Maiti 1898. b) Şedinţa primă, ţinută în biserica III în 1848—49. Istorisirile cuprinse în
44
se capătă la „Pomul verde" şi bere origi
On. D-lc Redactor! Adunarea de pri gr. or. dela 10 — 12 ore a. m. acâstă carte sunt de cel mai mare interes
nală prospătă de Pilsner, vendendu-se cu c) Banchet în Hotel „Corona la 2
44
măvară a învăţătorilor din despărţământul istoric şi naţional, sunt scrise într’o limbă
paharul.
Ernut al reuni un ei învăţătorescl archidie- ore p. m. uşoră şi plăcută. Preţul 50 cr. (cu posta
— Musica orăşencscă va concerta mâne d) Concert şi teatru în Hotel „Mielul
sane gr. cat., s’a ţinut la 5 Maiti n. c. în 55 cr.)
la 5 ore d. a. la casa de tir de sub Tâmpa. 44
comuna Şeulia română. de aur . (începutul sera la 8 ore.) Procent, Proml, Interese şi Teoria
1/
Intrarea 30 cr. Luni sera la 7 ore va Diminâţa la 8 ore am asistat în cor- III. Luni la 6 Iunie a. c
2
concerta la restaurantul de pe promenadă, conturilor curente de I. C. Panţu, profesor
pore la serviciul divin, esecutând cu toţii
er Marţi după amâcjl pe promenadă. a) Şedinţa a doua la 11—12 ore a. la şcola comercială superioră din Braşov.
în cor cântările. Ou ocasiunea acesta M.
m. în biserica gr. or. O broşură de 48 pagine, în care se arată
O. D-n Nicolau Pop, parochul Şeuliei ro
44
b) Bal în Hotelul „Mielul de aur , calcularea intereselor pe ani, pe luni şi pe
mâne, cu cunoscuta i elocinţă a ţinut o (începutul sâra la 8 ore). dile într’un mod practic; sunt mai multe
Esamene la sate. predică forte instructivă, vorbind despre esemple esplicate amănunţit, aşa ca să fie
IV. Mai ţi la 7 Iunie a. c.
modul, prin care omul desăvârşindu-se se înţelese de ori şi cine; de-asemenea modul
Băsescî (Sălagiu), 19 Maiti n. 1898. 44
apropie de Dumnedeu. După serviciul di a) Escursiune la „Ulpia Trajană şi
de calculare al intereselor la bănci şi teo-
44
In 14 Maiti n. c., după serviciul di vin ne-arn întrunit cu toţii la dejun în „Denşuş .
ia conturilor curente. — Preţul 40 cr.
vin, — săvârşit în biserica plină de popor casa d-lui paroch, după care la orele 10y b) La 4 ore p. m. participarea în cor- (1 leu) plus 3 cr. porto.
2
cu mare solemnitate de Revds. D-n archi- s’a deschis şedinţa în şcolă. pore la petrecerea poporală (ruga nedea).
44
„Juvenilia este numele unei bogate
diacon Gregoriu Pap, care adl e trecut Au fost de faţă 9 învăţători, au lip Comitetul aranjator rogă pe toţi binevoi
:
colecţiunl de scrieri în prosă şi poes ă,
peste 83 de ani şi care e unul dintre cei sit 4, cari nu şi-au solvit nici taxele. Din torii cu/turei române a participa în numer cât scrise de d-1 Sextil Puşcariu. Conţine vre-o
ce au luat parte la mărâţa adunare din tre d-nii preoţi cu regret trebue să con mai mare fără altă invitare specială. 14 piese diferite în prosă şi cam pe atâtea
44
1848 de pe „Câmpul Libertăţii din Blaşiu, stat, că afară de preotul local, numai d-1 poesii. Cartea, frumos tipărită, conţine 264
Haţeg, la 20 Maiti 1898
pag. 8° şi costă 80 cr. (cu porto 85 cr.
— s’a ţinut esamenul cu elevii şcolei din loan Scridon, preotul Bordului s’a presentat,
Pentru comitetul arangiator: Se pote procura şi dela Tipografia „A.
loc, 55 băieţi 40 fetiţe din şcola de tote care a şi dovedit un deosebit interes faţă
Tit V. Gheaja, Dr. Gavril Suciu, Mureşianu" din Braşov.
dilele, şi 29 băeţl şi 17 fetiţe din şcola de de reuniunea nostră, servindu-ne cu consi
preşedinte. secretar.
repetiţia. Esamenul s’a ţinut în şcola fiu- liul său în tote cestiunile, ce le discutam.
din Baia-mare, nu mai era aceea, care fu Post’a adecă aşa, că Pintea cu t6te nele, ce i-a făcut, i-a dat o putere aşa de de aceea l’a întrebat despre tăria lui, ca
sese mai ’nainte. Acâsta, vedâud că nici că scia acuma, că duşmanii săi îl urmă mare, ca nime în lume să nu-1 potă în să scie cum şi de unde vine, că nimeni
într’un chip nu pote să-l întorcă de pe resc din tote părţile şi voesc cu orl-ce vinge în luptă drâptă. Eră în urma urme nu e în stare să-l învingă.
căile sale cele rătăcite, văcjând mai de preţ să 1 omoră, el totuşi nu se putu răbda lor. ca să pue capac la tâte câte le desco
Dâr amar s’a mai înşelat bietul om,
parte, că ura lui Pintea în potriva domni de a nu merge din când în când la dră peri, îi mai spuse încă şi aceea, că pe den
căci nu mult după acâstă descoperire a
lor, în loc să scadă, pe di ce murge tot guţa sa. Insă tocmai acesta a fost cea mai sul numai acela va fi în stare sti-1 învingă,
tainei sale, mergând el ârăşl la Baia-mare,
mai tare cresce, începu şi ea a cerca tote mare greşâlă din partea lui, căci drăguţâ- care va lua şâpte fire de grâu de vâră şi
tocmai când voia să se urce cu voinicii
chipurile şi mijlocele cum i-ar pute curma sa, după ce-1 urîse odată, nu-i era mai şâpte de grâu de tomnă, şâpte fire de pi
săi peste zidurile, cetăţii ca să între înă
firul vieţii mult de dânsul, şi decă-1 mai suferia ca per, şâpte fire de tămâe, şâpte cuie şterse
untru, să-i cotropâscă pe toţi cei din oetate
Bine-a dis cine a dis, că femeia, când s’o cerceteze, era ca cu atât mai de-grabă de potcovă părăsită şi un glonţ de argint,
dimpreună cu drăguţa sa, despre a cărei
se pune, mult e în stare să iacă: bune şi să-l prindă în căpcană şi mai lesne să-l şi cu tote acestea va încărca o puşcă, acela
vicleniă şi înşelăciune prinsese acuma de
rele, adecă după cum îi plesnesce prin mâutuescă de dile. Se puse adecă acâstă îl va putâ împuşca, altul nu, căci numai
veste, âtă că-’i sar înainte o mulţime de
minte. De aceea nu e bine de a-ţl pune fată lotră şi prefăcută mai de multe-orl de lucrurile acestea pâte să moră.
panduri înarmaţi din cap pănă’n piciâre şi
mintea c’o femeie şiretă şi prefăcută, fiă- pe lângă dânsul cu binişorul şi ispitindu-1 Să fi sciut Pintea. că acest şerpe de unul dintre dânşii strigă:
aceea chiar şi o fată de craiti, dâcă nu-ţl îl întrâbă, cum de este el aşa de tare, că
fată îmbrăcat în piele de femeie, cu care
e voia să dai peste dracul. nimeni nu-1 pâte învinge, şi nici un glonţ a purtat el dragoste prin şepte ani ne’n- — „Acum s’a încheiat cu năsdrăvâ-
niile tale! Acuma ori te dă de bună voie
Pintea, dâcă ar fi ascultat de făr- de puşcă nu 1 pote prinde ? trerupt, voiesce să i repue capul, de bună
taţii săi, dâcă nu şi-ar fi făcut de lucru cu legat, ori, de nu, vei fi împuşcat ca un
Pintea dintru început nu voi nimic sâmă, că nu i ar fi spus nici un cuvenţel,
fata craiului, dâcă ar fi lăsat’o în câte a câne!...“
să-i spue. Mai pe urmă însă, vădând că ci cu totă dragostea ce o avea pentru
aflat’o şi unde a aflat’o, de bună sâmă, că tot una îl cinoâesce, şi nu odată chiar şi dânsa, mai degrabă i-ar fi curmat cjilele — „Să sciu bine, că nu sciu ce se va
n’ar fi păţit ceea ce a păţit. plânge, pentru-că nu voesce să-i descopere, şi-ar fi aruncat’o cânilor spre hrană, căci întâmpla ou mine , răspunse Pintea, „dâr
41
Bine !... multe ar face omul, când îl pune păcatele şi-i spune totă istoria sa numai de acâsta era bună. legat niol-odată nu m’oiti. da!.. Să sciu
ar sci cum, şi de multe s’ar feri, când ar dela început: cum a petrecut cu ciobanii Dâr ce folos !.. lui nici odată nu i-ar bine, că aici voifi muri, dâr voinicia nu ml
sci ce-1 aşteptă. Der... aşa-i în lume... şi ce au făcut aceştia cu densul, cum a fi plesnit prin minte, ce fel de gânduri voiti pângări!.. Voinic am fost, voinic
tocmai când nici nu visâză omul, atunci împuşcat pe dracul de pe muntele Lucaciu, rele clocesc într’ânsa. El a cugetat, că ea voiti să mor! 44
o păţesce. şi cum Sânt-Uie, drept răsplată pentru bi îi este credineiosâ şi priinciosă şi că numai Apoi, întorcându-se cătră voinicii săi
