Page 66 - 1898-05
P. 66
Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 108 —1898.
Producţiuni şi petreceri. în Bucuresel, mărinimosul şi nobilul fiu al să fia elastic (să se umfle), se pre- Ţesca ouele. Altfel adese-orî se usca
comunei ReşnoV, care ca la tdte intre-
sente pretutindenea găurele, să nu peliţa dinăîntru a puiului şi coja se
Internatul Orfelinat al Reuniunei Femeiprinderele bune şi salutare, aşa şi la în fia lipicios şi să aibă un miros plă
lor Române im Braşov va arangia mâne, fiinţarea numitei societăţi gata a fost dela întăresce în urma acesta atât de
început de a oferi bogat sprigin prin do cut. Când cbja e albă, mble şi des- tare, încât puiul nu pbte eşi. Dăr
Duminecă, în 17 (29) Maiîi la 3 ore p. m.
narea a 2o lei în bani, mai multe cărţi lipită de mec}, când mec[ul nu e nic! umecţela prea mare a cuibu'ui
în sala cea mare a gimnasiului român din
frumose, ăr in presant prin abonarea pe elastic, adecă nu se umflă la loc nu e bună, căci din ea se produc
loc o producţiune literarâ-musicală, asupra seina societăţei a valoidsei reviste literare
după ce l’am strîns puţin, când e bureţi şi prin necurăţenii face se se
căreia atragem atenţiunea publicului nostru „ Albina .
11
lipicios şi are în el glomotbce de astupe porii cbjei, încât neputând
din loc. Programul este următorul: St. Dn. Octavian Lugojan, profesor în făină, când mirosul său e nep ăcut străbate aer la pui, aceştia se înă
1
1) Două coruri: a) „Rugăciune ', de Bucuresel, pentru bogata colecţiune de
cărţi plăcute şi acomodate, 61 de numeri, (acriu, or! mucegăit): pânea nu e buşe şi pier. Ouăle mânjite sunt a
11
K. M. Weber, b) „Clopoţei de Maiîi , de
precum şi mai multe tablouri frumose (1. bună. se spăla cu un burete udat în apă
11
Mendelssohn-B. 2) „Tabăra română , de
Bratian, Mânăstiroa Argeşului) etc. Cu cât o pâne făcută din grâu călduţă.
V. Alecsandri, declamaţiune. 3) Doue cân
St. Dn. George Marian drd. în medi curat (nu din aşa c[isa „făină de
tece pentru o voce de sopran, cu acompa- cină, din Bucuresel, pentru 21 de opuri 6 Deca puii nu es din ouă în ace
boltă ) e mai albă, cu atât e mai
11
niare de piano: a) „Un vis frumos , de ales potrivite pentru societate. laşi timp, atunci puii eşiţî înainte
hrănitbre. Din pânea negră, care trebue să-i depărtăm din cuib în
11
b) „Prea târziu , de Leopold Stern. 4) St. Dn. Theodor Spuderca, confentar conţine o cantitate mai mare de
11
„Rămas bun codrului , cor de Mendels- în Braşov, asemenea mai multe cărţi, între tărîţe, rămân în escrement 20’/ din dată ce s’au uscat, îi aşeejăm într’o
cari de o deosebită valore. „Albina Car- 0 lădiţă or! corfiţă căptuşită cu lână
11
sobn-B. 5) „Libertatea , dialog (un sclav
11
paţilor întregâ. substanţele sale hrănitbre, pe când seu cu vată şi-i acoperim de-aseme-
11
si un păstor) de Raica. 6) „Noptea , cor
Rugând pe st. donatori de a primi din pânea albă nu rămân decât 6°/ . nea cu o materiă mble. Tot aşa tre
0
de Scbubert P. 7) „Ana D6mna“, de Y.
mulţămită societăţii ndstre, îndrăsnim a ne Urmeză de aci, că este o adevărată
Alecsandri, declamaţiune. 8) Un cântec recomanda şi pe viitor spriginului bine economiă a mânca pâne albă în loc bue delăturate din cuib şi cojile ouă-
11
pentru o voce de sopran: a) „Visul , de voitor atât al denşilor, cât şi al altor iu de pâne ne eră. lor, din car! au eşit puii. La cas,
11
Leon Gozlan. b) „Dulci ochi albaştri , de bitori de esistenţa şi înflorirea astor fel de când un puiu n’ar pute eşi din ou,
societăţi în mijlocul poporului român. Diferitele părţî ale pânei nu atunci cu vârful unui cuţitaş avem
George Vasiliu. 9) Două coruri: a) „Etă-1 sunt egal de hrănitbre. Partea cea
11
vine ’nvingător , de Fr. Hăndel. b) „Cântec In numele Societăţii: să sfredelim coja, să sebtem câte-va
mai hrănitore este coja, eăcî în
de primăvară , de I. Vorobchievici. Ioan Teculescu, Romul Gristolovean, acesta se află mai multe părţi nu- sfărmătur! mic! de cbjă şi să urae-
11
* presb., ca presei. învăţător, ca notar. 4im locul devenit gol al peliţei ou
tritdre. lui cu apă călduţă. Trebue însă să
Tinerii meseriaşi români din Braşovul
Mămăliga. Cucuruzul e mai sărac băgăm bine de sbmă, ca să nu vă-
vechiu vor da Duminecă, în prima cli de
în materii nutritdre decât grâul de tămăm peliţa oului.
Rosalii, o producţiune teatrală declamato-
soiul cel mai bun, dbr nu e nici Clocilor trebue să le dăm în
rică împreunată cu dans, în sala hotelului
decum mai sărac, decât grâul de timpul clocirei grăunţe sânătbse, din
u
„Central Nr. l. Începutul la 77 dre săra. Pânea şi mămăliga. calitate mijlocie, ba e superior ori
2
Preţul întrărei: de personă 60 cr. Venitul când în când mâncare mble şi fbrte
cărui grâu prin cantitatea însemnată arare-orî verdâţa. In apa de beut
curat e destinat pentru procurarea unui Pentru ca atât pânea, cât şi
de materii grase ce conţine, materii avem să punem bucăţi de fier ve-
clopot la biserica Sf. Adormiri din Braşo mămăliga se fia bune şi hrănitbre,
ce sunt atât de folositdre hrănirei chiu, ruginite, precum cuie etc. Clo-
vul-vechili. Ofertele marinimose se primesc trebue înainte de tbte, ca făina, din
muncitorului ţeran. cile să aibă îototdbuna năsip, or!
cu mulţămită şi se vor publica în „Gazeta care se prepară, se fiă bună şi cu
De aci urmeză, că mămăliga, praf de tăbac, ca să aibă unde se
11
Transilvaniei . rată. O făină bună trebue se aibă
care se prepară din făină de cucuruz scălda. Câte-va Gil© înainte de eşirea
Program: 1) Musică. 2) „Sub pa o colbre uniformă, se nu mirbse
e fbrte hrănitbre, la tot caşul mai puilor, avem să cercetăm cloca şi
trafir , poesiă de G. Coşbuc, declamată greu şi se nu se vadă prin ea puncte
11
hrănitbre ca pânea negră, cu care decă e plină de insecte, acestea tre-
d-1 George Drăghici. 3) „Hai leliţă sus la colorate, negre, vercjl, or! roşii, căci
se hrănesce poporaţiunea săracă. bueso înainte de tbte stîrpite.
vie , eşec. de corul tinerimei. 4) „L’a făcut aceste puncte sunt semnele desvol- Este adevărat, că mămăliga se
11
11
de rîs săracu , poesie de T. Speranţă, de tărei unor ciuperci în făină. Făina Lângă cuibul de clocire al gâs-
mistue cam greu şi acesta e şi sin
clamată de d-1 Michail Gal. 6) „Glasul de grâu mai ales, decă e cumpărată celor şi al raţelor, să se pună cam
gurul său neajuns, der tot aşa de
unui Român , poesie de A. Mureşianu, de din boite, în fbrte multe caşuri e în depărtare de un metru ovăs, orz,
11
greu se mistue şi pânea negră, rău
clamată de d-1 Ioan Tampa. 6) Musică. amestecată cu alte făinî mai eftme, pâne, verdeţă, şi năsip. Pui de raţa
fabricată, acră şi muceijită, cu care 0
u
7) „Sandu Napoilă , de V. Alexandri, re cum e de esemplu făina de cartof! es la 26—30 de 4‘l > cei de gâscă
se hrănesce poporaţiunea săracă. e
citat de d-1 Dumitru Corbenciu. 8) „Noi (picioicî, crumpene), care e nu numai la 28—82 4d după clocire, ăr cei
E adevărat şi aceea, că mămă
ţăranii dela sate , eşec. de corul tinerimei. mai ieftină, dâr şi mult mai puţin de găina în 20 — 22 dile.
11
liga a adus şi lăţit boia aşa numită
0
u
9) „Ţiganul la venat , de T. Speranţă, de nutritbre ca fâina de grâu. Acâstă In primele două 4il după eşi--
Pelagră, der a ceată bolă nu se pbte
clamată de d-nul Constantin Voicu. 10) înşelătoriă nu se pota constata cu rea din ou, puii n'au trebuinţă ne
împuta mămăligei bune, ci celei
Musică. singuranţă, decât numai prin o ase apărată de mâncare, căcî în maţele
făcute din făină de cucuruz stricat.
In fine se va representa comedia în- mănare cu microscopul. De aceea, lor se află din oul de clocire ră
Când cucuruzul se culege înainte
tr’un act „Sore cu ploie de I. Vulcan prin vrând se ne asigurăm de o făină măşiţele de gâlbinuş, din care se
11
de-a se fi copt deplin, când nu e
d-rele: P. Moldovan, M. Balea, M. Puiu, bună şi curată, trebue ee ne ferim pot nutri în aceste două 4il - Capul
0
ţinut uscat, în coşore uscate, prin
0
Eug. Puiu, Mina Voicu, Maria Jaliu, şi pe cât se pbte de făina de cum lucrulului este, ca în aceste 4fi se
car! să străbată aerul, atunci el se
d-nii: D. Corbenciu, N. Balea, I. Tampa, părat şi se folosim făină măcinată aibă linişte deplină şi căldură de-
strică, formându-se înăuntrul lui un
D. Jaliu, G. Drăghici, N. Gal. de noi inşine. Aluatul din făină de ajuns, căcî acoperişul de fulg! al
fel de otravă, datorită unor micro
grâu trebue se fiă tare, se se întindă puiului este îmbrăcat de peliţe fine.
organisme, ce s’au desvoltat în el.
der se nu curgă. car! se sparg numai în căldură us
E^luBţămifă paabăscă. Numai cei ce se hrănesc cu mămă
In privinţa însuşirilor pânei şi ligă făcută din asemenea cucuruz cată şi atunci apoi fulgii pot eşi
11
Resnov, 11 Maia v. 1898. a mămăligei „Apărătorul Sănătăţii fără nici o pedecă. Numai ducă ce
se bolnăvesc de pelagră.
Societatea română de lectură din Reş- dă următorele poveţe: Se înţelege, că deşi mămăliga puii s’au uscat pe deplin şi fulgii
nov îşi ţine de datorinţă, de a esprima şi s’au întins, er muşchii s’au întărit
Pânea. Ca o pâne să fiă bună, făcută din făină bună este o hrană
pe calea aeâsta cea mai căldurosă mulţă încâtva, ese puiul de sub penele
mită şi promisiune de perpetuă reounos- trebue să întrunescă următbrele con- minunată, de aci nu urmbză, ca cele calde ale clocei, ca se capete
cinţă următorilor spriginitorl şi binefăcători diţiunî: Cbja să fiă galbină-auriă cineva se se hrăneseă numai cu lumină, aer şi nutrire în naturn
ai săi: seu castăniă (rumenă) şi pretutin- mămăligă, precum nu se pbte pre
liberă.
S<-, Dn. Dumitrii D. Ilie, comersant denea să fiă lipită de mec}. Mec|ul tinde nici aceea, ca cineva se se
In cele dintâiu 3—4 săptămâni,
hrăneseă numai cu pâne, or! cât de
bună ar fi ea. cât ţine perioda fulgului, trebue să
ferim puii de recelă. Se nu lăsăm
strigă: „La luptă fârtaţilor!.. la luptă pe fire de grâu de primăvară de-o parte şi cloca să-şî calce puii pe pământul
morte ori viăţăl.J şâpte fire de grâu de tdmnă de cealaltă gol, căcî prin acesta puii se- răcesc,
Şi cum rosti el cuvintele acestea parte şi au crescut şi s’au făcut dintr’ensele
capătă dureri de şoldină şi pier;
de-odată se aruncară cu toţii ca nisce lei spice, cari şi pănă în diua de astăcjî se mai avem der să ne îngrijim, ca cloca
asupra pandurilor şi se luptară voinicesce, pot vede. Prăsirea galiţelor. când îşî culcă puii să aibă un loc
adecă cum sciau ei s8 se lupte, când îi
Er părul capului, când îl bate vântul scutit, cu aşternut cald, precum pe
ajungea mucul la deget.'. Pe unde treceau Estras din tractatul d-lui Iuliu Barilossy.
se atinge de spicele cele de grâu, şi atunci tece de lână etc.
voinicii, era vai şi amar, er pe unde trecea Pentru elooire sunt potrivite nu
un glas duios se aude suspinând şi blăstă- Ume4ela, plbia şi vânturile
Piutea, cădeau ca ierba când o cosescl... mai ouăle acelor găini, car! trăesc
mând pe drăguţa sa, din a cărei pricină strică mult puilor, pe când aerul, lu
D6r ce folos! Când cugeta Pintea, că acuşi împreună cu cocoşi. La 10 —12 gă
a murit când i-a fost lumea mai dragă. mina şi căldura le priesce fbrte bine..
îi va mântui de cŞiie pe toţi pandurii, cari ini se recere un cocoş, er la 4—6
Astfel s’a trecut voinicul Pintea. De aceea în <Ţilele senine e bine să
îi eşiseră înainte, când împlântă securea raţe or! gâsce ua răţoiu seu gâscan.
Numele său însă, după care s’a numit ducem cloca cu puii câte-va bre în
sa în zidul cetăţii şi voi să se arunce înă Prea mulţi bărbătuş! nu-i bine a
valea şi poiana din munţii Dornei, unde a liber, în locuri calde şi scutite. în
untru, etă că un pandur înalt şi spătos, ţinb. Din ouele produse fără împâ- 0
u
pe care fata craiului îl învăţase cu ce .fel petrecut cu fărtaţii săi „ Valea lui Pintea rechere cu bărbătuş!, nu se produc dată ce puii ajung 8—10 4il i tre~
u
şi „Poiana lui Pintea sâu simplu: „Poiana buesc lăsaţ! în cailele senine afară
de armă pote să-l omore, se repede ca o nici odată pui, ci rămân sterpe. Ase
Pintii , precum şi vitejiile sale vor rămână la sbre.
a
săgetă asupra lui, întinde puşca, care o menea din ouele găinilor şi din co
neşterse din gura poporului...
ţinea în mână şi care era încărcată cu lu coş! slab!, bolnăvicioşi, bătrân! şi
crurile, ce Pintea le descoperise fetei craiu Şi... să trageţi bine de sâmă, că rău ţinuţi seu nu se produc pui de POSTA REDACŢIUNEI.
lui, şi cum o întinde şi cum o slobăde, îl odată are să se clătâscă securea care a loc, seu că şi puii sunt slab! şi bol D-nei „O Pomană , marginea Câmpiei. Co
11
nimeresce oblu în vârful capului, aşa că-i împlântat’o el în zidul cetăţii din Baia- năvicioşi. respondenţe nesubscrise de autori se pot public»
ramase capul în zid. Şi cum a rămas mare, şi atunci Pintea are să învie, şi când Din cuibul de clocire nu este numai decă, autorii îşi descoper numele în corni-
Pintea atuncia, aşa chce că se vede el şi va învia, va fi vai şi amar de întreg nâ- ertat să lipsescă umeflela de lipsă, tiva adresată Redacţiei. Altfel însă nu.
acuma, ca şi când ar fi viu, atâta numai mul celor ce i-au curmat dilele! din care causă cloca trebue mânată
că de atunci şi până acuma a împietrit. ^Va urma. din când în când prin ierba umedă,
Pe capul lui Pintea au răsărit şepte ca ast-fel cu penele ei ude să urne-
