Page 69 - 1898-05
P. 69
KEDACŢIUNEA, ^gazeta* iese în fiăcare fii.
Aflministraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe sise luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România si străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şese
INSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorolo BlrourT de anunoluri: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciolo poştale din întru şi din
Max Augenfold 4. Emorloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrich Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppeliks Naclif. Anton Oppelik. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta : A.V. Boldber- Administrafiunca, piaţa mare,
er, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
Snrg.- Marolyi &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şisse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
si 30 cr. timbru pentru o pu 2îT "CT Xj 3L2SX. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inscrţiunile
seriă 10 or. său 30 ban?. sunt a se plăti înainte.
Nr. 109. Braşov, Lnnî-Marţi 19 (31) Maiu
44
Vermele lor nu dorme. „P. Lloyd făcând o reprivirc, stă Sinodele parochiale dela SI. Nicolae şi o despăgubire pentru proprietăţile ce le-a
ruie mult asupra împrejurării, că în Sf. Adormire din loc. avut în România şi cari dela 1813 au tre
Astăzi e mare tămbălău în acea dietă au fost şi vr’o 2—3 Ro cut la statul român, fără însă ca printr’asta
Braşov, 18 (30) Maiti.
Cluşiu. Se serbâză de cătră Ungurii mâni şi că şi aceştia ar fi cedat în cele biserica să-şi perdă dreptul asupra lor;
ardeleni decretarea uniunei Transil din urmă. Precum am anunţat în numărul de 3. Bănuiala, căreia îi dă espresiune
Duminecă, s’au ţinut erl înainte de amâdî
vaniei cu Ungaria, ce s’a întâmplat Vermele lor nu dârme! rescriptul ministerial, că prin presupusa
în împrejurările estra-ordinare de Sinodele parochiale în Sebeiii şi în Cetate subvenţiune şcolele de aici au fost puse
Este ceva ce se mişcă în cons- în causa cunoscută a susţinerei şcolelor ro
acum 50 de ani de cătră dieta feu sub influinţa materială a unui stat strein,
ciinţa adversarilor la reamintirea mâne centrale din loc.
dală a celor trei naţiuni privilegiate n’are nici un temeiti, căci statul român
acelor momente din 1848, ceva ce După terminarea Sf. liturghii, s’a ţi
şi de cătră massele maghiare agi prin aceea că a dat, nu subvenţiune, ci
tate din Cluşiu, cari strigau din răs a fost esplicat forte lămurit de cătră nut sinodul (extra-ordinai-) în biserica Sf. despăgubire bisericei S-lui Nicolae, n’a
fericitul Emanoil Gojdu în camera Nicolae din Scheiă. Sinodul a fost forte
puteri pe tdte căile şi chiar şi de avut nici-odată nici cea mai mică inge
magnaţilor la 1861, care combătând bine cercetat. Biserica spaţiosă era plină
pe galeriile dietei: „Uniune său rinţă şi influinţă materială, ori spirituală
părerile magnaţilor unguri, că uniu de parochianl. A presidat părintele proto
mdrte“. asupra acestor şcole;
Nimic n'a putut se pună sta nea s’ar fl decretat acum cincl-cjecî pop Ioan Petric, care a deschis Sinodul 4. Biserica S-lui Nicolae nu va cere,
de ani şi cu învoirea Românilor, — printr’o frumosă vorbire, în care a arătat
vilă povoiului, ce s’a pornit. Deşi nici nu va încassa de adî încolo preten-
a cţis: importanţa obiectului la ordinea dilei, ac
dieta s’a aflat de cu vreme în po siunea, ce o are faţă cu statul român şi, ca
sesiunea postulatelor naţiunei române, „Pe Românii din Ardeal îi dâre centuând între altele justele aşteptări ale să delăture orl-ce bănuială, abdice de o-
cari au fost predate presidentului ei forte, că dieta din Cluşiu dela 1848 publicului român şi apelând la membrii Sino camdată la acâstă încassare, der nu re
şi guvernatorului de cătră deputa- a decretat uniunea Ardealului cu dului, ca să cumpănescă lucrul cu seriosi- nunţă la dreptul ei şi va face paşii de
ţiunea trimisă de adunarea naţio Ungaria fără dânşii; ei ţin, că dieta tate şi să ia o hotărîre demnă. lipsă seu pe cale judecătorescă, seu pe cale
nală din Blaşiu, nu s’a întâmplat acesta n’a avut alta de făcut, decât Preotul Dr. V. Saftu, ca raportor al judecătorescă, seu pe cale diplomatică, ce
nimic din parte-i pentru a satisface ca pe Români se i declare de a pa comitetului parochial, ceti hârtiile venite rând ajutorul guvernului unguresc, spre
cât de puţin acestor drepte pos tra naţiune îndreptăţită şi în cel dela Consistoriu în afacerea şcâlelor ro a şl asigura acea despăgubire;
tulate. mai scurt termin se concheme o mâne de aici, împreună cu rescriptul mi 5. Ministrul de culte şi instrucţiune
Chiar şi acei câtî-va „membri dietă generală pe basa representa- nistrului de culte şi instrucţiune publică publică oferă ajutor din partea statului,
44
de origine română ai dietei, des ţiunei poporului, er asupra uniunei dela 18 Aprilie a. c. In fine a cetit pro garantând limba de propunere şi caracte
pre cari susţinea la 1861 episcopul se decidă la olaltă cu naţiunea ro punerea de conclus a comitetului parochial rul confesional al lor. Susţiitorii şcolei însă
Haynald în camera magnaţilor, că mână. Decă se întâmpla acesta, e pe care printr’o vorbire lămuritore o re nu se află în situaţia materială, care i ar
ar fi votat legea uniunei dela 1848, sigur, că nu era resboiu civil . comanda spre primire. constrînge a petiţiona după ajutor, deore ce
44
pe lângă representantii celor trei încât pentru „membrii de ori In scrisoree sa eonsistorul, respective sunt in stare a acoperi tdte lipsurile şcdlelor
naţiuni privilegiate, au fost cerut ca 44 Senatul şcolar, arată, ca ministrul — pe din propriile mijloce. Biserica S lui Nicolae
gine română cari ar fi votat uniu
dieta se declare cumcă naţiunea basa probelor, ce cfice, că le are, că şcolele sub titlul „Susţinerea şcolelor primare are
14
nea — cjise tot Gojdu — că aceş
română e recunoscută cu aceleaşi tia n’au fost decât nisce rătăciţi, sub române din Braşov ar fi primit printr’un introdusă în budgetul său suma de 12,500 fl.
44
drepturi politice, ca şi celelalte na apăsarea nesuferită a Aprobatelor lung şir de ani „subvenţiune dela statul Pe lângă acesta, pentru susţinerea gimna-
ţiuni. şi Compilatelor, în acea dietă feu român, pe care ar fi tăinuit’o — pune o al siului, a şcolelor reale şi comerciale, mai
Der n’a folosit nimic. Maghiarii dală, cari n’au putut representa na ternativă: el cere adecă, presupunând că pune în budget, deja pe eserciţiul anului
— cum scriea corespondentul din ţiunea română care nici nu era re s’a călcat legea dela 1883, ca Consistoriul 1898, din veniturile sale suma de 27,500 fl.
u
Cluşiu al „Gazetei Transilvaniei , cunoscută ca atare şi nici legile dela să petiţioneze după ajutor la Jguvern, la Decă însă trebuinţele şcolelor, cres
dela 1848 — „erau gata a stârce din contră ameninţă cu închiderea şcolelor.
1848 n’au recunoscut’o. când, ar aduce cumva biserica în imposibi
uniunea ori şi cu ce preţ . Româ Consistoriul recomandă deci a se cere un litate de-a le acoperi, atunci ea va face us
44
44
e
„A 4i° der — esclamâ el —
nilor, şi chiar Saşilor, cari şi ei pre ajutor interimal dela guvern. de bunăvoinţa guvernului şi se va adresa
„că naţiunea română fu representatâ
linseră ca uniunea se se facă cu Conclusul comitetului parochial, de la el pentru ajutor.
prin astfel de âmenî, de cum-va nu
anumite condiţii, le respunseră iro care am vorbit mai sus, ca răspuns la — La acest proiect de conclus, care a
e batjocură, în totă întâmplarea tre-
nic că „în uniune se cuprinde tot adresa Consistorului, este în resumat de fost ascultat de Sinod cu vii semne de
bue s'o numesc o crudelitate, ce
ce cer ei şi Românii şi că dorinţele următorul cuprins; aprobare, a mai vorbit, sprijinindu-1 cu în
sfâşie din nou ranele inimilor celor
şi pretensiunile ce le mai au şi-le 1. Şcolele române centrale din Bra sufleţire, din sînul parochienilor d-nul Ion
41
sângerate .
pot aşterne mai târcţiu la dieta în şov, resp. Eforia lor, n’au cerut şi n’au pri Pursărea.
44
trunită din Ungaria . Şi acest Emanoil Gojdu , pe mit nici-odată subvenţiune dela stat seu După acesta Sinodul l’a primit cu una
Aşa s’a stors uniunea acum atuucî comite suprem, a fost întot- domnitor strein, ci au primit ajutor de nimitate şi cu însufleţire, audându-se voci
cinci-cjecî de ani, fiind proclamată în dâuna considerat de Maghiari, ca susţinere dela biserica S-lui Nicolae din loc; că tote jertfele sunt gata a le aduce cu
şedinţa plecară a dietei feudale dela un amic sincer a naţionalităţii lor. 2. Nici biserica S-lui Nicolae din toţii pentru susţinerea şcolelor, ca cel mai
30 Maiu 1848. Scheiti n’a cerut şi n’a primit subvenţiune scump odor al Românilor braşoveni.
Orgauul de frunte al guvernului dinafară, oi a pretins şi a primit numai *
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 solid şi durabil de cetăţenie în imperiul cit esemplu de puterea de combinaţiune a Der lucrul stă ca totul altmintrelea. Ro
limbei române. Etă câte-ve exemple carac fantasiei poeticului nostru popor. mânii braşoveni au trăit multă vreme la
teristice : Alt specimen tot atât de caracteristic un loc cu Grecii, şi pe mulţi i-au şi asi
Etimologisarea poporană, română. u pentru spiritul de corectă observaţiune a milat, der multe au şi împrumutat dela ei.
Orî cine aude cuvântul „venetic , se
w
cugetă la verbul „a veni , şi şi-l esplică poporului nostru, avem în cuvântul „vtn- Ei bine în limba grecescă a vorbi în poli
De trelă , care erăşl e o simplă, der plastică tică (politiki glossi=sermo urbanus=lim-
u
aşa: unul venit din alte ţări din străinătate.
N- Sulică. In fondul său însă cuvântul e resultatul etimologisare a formei „vetrilă , formă bagiul orăşenilor) însemueză a vorbi în
44
Partea primă. unei etim. pop., e o simplă transformare asemenea usitată de poporul nostru şi îm limba alesă a orăşenilor *), în oposiţiune
u
a cuvântului turcesc: „venedik, venedîklu , prumutată de-a dreptul din una din lim cu graiul simplu şi nemeşteşugit al săteni
(Urmare.)
sub care Turcii cunosceau pe comercianţii bile slavice. lor. Dela Greci le-a rămas aşa-deră Braşo
III. 44
străini, mai ales veneţienl (ital. venedico). Românului braşovean nu-i place să-i venilor espresiunea „a vorbi în politică .
O altă categorie în sfera etimologiei Aşa se esplică şi accentul pe ultima silabă vorbescl „în politică . El pretinde să-i vor- Der Românul braşovean a mers şi mai de
44
14
popor, formeză cuvintele străine, câte stră în forma nostră „venetic , căci Turcii ac- bescl aşa, cum ţi e portul. Er în politică parte, şi etimologisând frasa grecescă, i-a
bat în limba poporului. E firesc, ca etim. centueză totdeuna ultima silabă. Din ace vorbesc! atunci, când nu te prea prinde dat o formă prâ românâscă; unii dic şi
pop. să se validiteze mai ales la aceste laşi isvor se trage şi ungurescul „vendeg vorba, aşaderă când — cu [tote că stai pe „a vorbi de pe poliţă . Nu-i vorba aşa for
a
44
elemente străine obscure pentru popor, atât (ospe). aceaşî treptă cu el — te pui să-i vorbescl mulată espresiunea, e mai plastică şi aşa
ca formă, cât şi ca înţeles; şi să pote ob O specie de şoim e cunoscută în po prea de sus, în termini şi frase alese, şi nu înţelâsă; acela, care-ţl vorbesee prea de
serva, că în adevăr contingentul cel mai porul nostru sub numele de „vindereu în termini poporali de tote dilele. Cum a sus, par’ că ţl vorbesee de pe poliţă.
44
însemnat de etimologii poporane îl dau toc (Falco peregrinus). Cuvântul e de origine ajuns Românaşul nostru la espresiunea: „a (Va urma).
44
mai cuvinte de origine străină. Oele mai ungurescă: vândorlo seu vândor solycrn. vorbi în politică . El negreşit va fi cuge
multe din ele au să trecă întâiii prin pro Vindereul însă e cunoscut în acelaşi timp tând, că aici are de-a face cu cuvântul
*) Să se compare şi cuvântul politicos
cesul de metamorfosare al etim pop., şi şi sub drăgălaşul nume de r) vânturel , care nostru obicinuit: politică, şi că frasa tre- al limbei nostre literare, în sens de preve
a
numai după-ce sunt trecute prin acest bo e clar, că e o formă etimologisată din vin- bue astfel interpretată: a vorbi în limba, nitor, aşa cum scie să se porte unul mai
ez naţional românesc, îşi primesc drept | dereu, şi ne dă în acelaşi timp un strălu- în care se face politică, în limba gazetelor. civilisat dela oraş (grec. polis).
