Page 7 - 1898-05

Q-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Nr. 96-1898

pentru ca se esopereze dela aceştia un aju­ fel de institut de învăţământ din patriă, cu şcolele din'cestiune să se aplice cea mai fost ataşaţi ostaşi cu baioneta pe puşcă.
tor pentru biserică, şi şcolă. Legislaţiunea fie el susţinut de o confesiune, comună, strictă pedâpsă cuprinsă în art. de lege Asupra generalului San-Martino resculaţii
Moldovei nu a făcut us de legea prescrip- corporaţiune, societate său privaţi, precum XXX din 1883, adecă închiderea lor. au puşcat de opt ori dup’olaltă.
ţiunii, ci a votat un ajutor anual de 200 şi nici o confesiune şi biserică nu pote „Este de prisos să mai indic Esce-
Vârkonyi e prins. Seim, că conducă­
galbeni pentru biserica numită, respective nici să câră, nici să primâscă ajutor şi lenţei Tale, întru cât reduce acestă măsură
torul socialist Ştefan Vârkonyi, care dis­
pentru şcole. Esemplul acesta l’a urmat sprijin material în nici o formă dela posibilitatea desvoltării civilisaţiunei în sco-
mai târdlu şi legislaţiunea Munteniei şi a state externe, dela domnitorii şi guver­ lele medii cu limba românâscă. pune de-o avere considerabilă, în urma
votat din partea sa, şi ea, 200 de galbeni. nele lor. „înainte însă de a face paşii de lipsă persecuţiilor îndreptate contra lui a fugit,
Şcâlele din Braşov au ajuns în posesiunea „De-ore-ce în budgetele guvernelor pentru esecutarea acestei disposiţiunl a lăsându-şî nevasta în Budapesta. Marţi
sera însă Vârkonyi a fost prins în Viena
acestui ajutor total de 400 de galbeni pe române de după 1876, subvenţia gimnasiu­ mele, voesc să dau posibilitate şcolelor
şi arestat. Prinderea lui s’a întâmplat astfel,
an, care, după cursul de atunci, asigura un lui din Braşov, cu o posiţiă de sine stătă- centrale din Braşov pentru mai departe
că nevastă-sa a plecat din Budapesta ca
venit anual de circa fl. 2400 în anul 1861 t6re şi cu numele ei indicată nu se întel- subsistenţă, şi acesta în modul următor:
să-l cerceteze. Un detectiv o urmări pas de
sâu 1862. Acâsta este originea subvenţiunei nesce, şi de ore-ce tote confesiunile şi tote Să binevoescl Escelenţa Ta să aduci acest
pas pănă ajunse la Vârkonyi în Viena.
•din România a şcolelor din Braşov. corporaţiunile susţinătore de şcole luaseră rescript al meu la cunoscinţă senatului şco­
Aci avisâ poliţia, care imediat puse mâna
„Ajutorul de florini 2400 ast-fel asi­ la cunoscinţă ordinaţiunea Ministrului de lar al consistoriului archidiecesan, care,
pe el.|
gurat, nu numai a îmbunătăţit situaţia culte Nr. 559 din 1872 — guvernul ungu­ după cum sunt informat, se va întruni în
gravă a şcolelor, ci a inspirat şi curaj în resc al instrucţiunei publice a fost de con­ şedinţă cât mai în grabă, şi a-i comunica, Musica orăşenescă va concerta Du­
susţinătorii şcolei pentru desvoltarea mai vingerea, că nici şcolele din Braşov şi nici că faţă cu şcolele din cestiuii9 păntru ţinuta minecă după amâdl la 4 ore la Casa de tir,
departe a ei, mai cu sâmă după ce au eso- alte institute cu limbă de propunere româ- Eforiei, care a călcat ordinaţiunea de oprire âr la 8 ore sera în sala Redutei orăşe-
perat şi ajutorul oraşului Braşov, şi la nâscă, de orl-ce categoriă din patriă nu şi disposiţiunile legei, şi institute din patrie nesel.
1863 şi ajutorul scaunului guvernial regesc capătă şi nu primesc nici o subvenţiune în mod ascuns le-a pus în dependinţă ma­
Pentru amatorii de fotografie. Aparate de
din Ardeal. In urma acesta au ridicat la din România; cu atât mai mult era în terială de guvernul unui stat străin, pen­
fotografie pentru salon şi voiaj f6rte renumite;
1862 salarul profesorilor la 800 şi 900 fl. drept a crede acesta, cu cât § 72 al art. tru acestă ţinută am intenţiunea să aplic
aparate pentru fotografii la moment, precum şi
,şi înfiinţând la 1862-63 clasa a cincia (V) de lege XXX din 1883 reînoesce în mo­
măsura cea mai aspră, dela care numai în t6te articolele necesare, se pot procura dela A.
gimnasială au început cu complectarea gra­ dul cel mai categoric ordinaţiunea minis­ acel cas m’aşl abate, dâcă Senatul şcolar MOLL liferantul curţii o. şi r. din Viena, Tucli-
dată a gimnasiului superior, care s’a termi­ terială din 1875". al consistoriului de sub presidenţia Esce- lauben Nr. 9. Manufactură fotografică fondată la
nat în anul şcolar 1865—66. anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend
„In luna lui Octomvre 1894, Dimitrie lenţei Tale, intercjicend Eforiei din Braşov
preturile gratis. Depos'te în Braşov la F. Jeke-
„Intr’aceea, edificiul deja gata s’a Sturdza, actualul ministru-president şi mi­ facultatea de a primi, sub orl-ce nume şi
lius, F. Kelemen, Victor Rotii Farmacişti. Teutsch
1
dovedit prea strimt şi ast-fel fură nevoiţi nistru al afacerilor externe al României, a sub orl-ce titlu, ajutor dela guvern său şi Tartler, D. Eremias nepoţii.
să zidâscă o aripă nouă la edificiu. Cres- ţinut un discurs la Orfeu, în care cu date dela domnitor străin, — va suplica la mine
cerea cheltuelilor a făcut, ca sub titlul de a arătat, că ce şi câte sume se trimit din pentru ajutor dela Stat, spre scopul sco
drept deja amintit se facă paşi noi la gu­ partea guvernului conservator de atunci şi lelor. In ce privesce o asemenea suplică,
vernul român pentru mărirea ajutorului. prin a cui intermediare". pot asigura pe Escelenţa Ta din capul lo­ Resbeiul ispano-american.
Paşii aceştia au fost încununaţi cu succes, cului despre buna mea, voinţă şi în legă­
„In urma acestora, guvernul ungar Ocuparea Cubei.
pentru-că legislaţiunea României printr’o tură cu acesta despre aceea, ca să păstrăm
regesc s’a nisuit a-se informa despre starea
lege specială a ridicat subvenţia originală neatinsă limba română ca limbă de pro­ Din Washington se telegrafâză cu
reală a lucrurilor şi pe basa acelor date—
de 400 galbeni la suma de 23.500 lei punere şi caracterul confesional al sco- data de 11 Maiii, că secţiunea americană
din care o parte Vi-s’au comunicat Esce-
(Vezi Maiorescu Ti tu, discursul ţinut în Se­ lelor. pentru marină a primit dela ambasadorul
lenţei Vostre, în 22 Martie, prin Escelenţa
nat 6 Martie 1875 „ Discursuri parlamentare". american din Londra soirea, că escadra
sa D. Prim-Ministru — s’a convins, că aju­ „Primesce, Escelenţă, espresiunea sin­
Voi. I pag. 291—99). spaniolă dela Cap-verde, constătătore din 4
torul anual dat de guvernul român pănă cerei mele stime".
In anul şcolar 1869/70, susţinătorii încrucişătorl şi 3 torpilori, n’a plecat spre
la 1876 pe faţă, a devenit secret şi că au­
şcolei au înfiinţat prima clasă a şcolei re­ Budapesta, 18 Aprilie. Antille, ci a sosit în Oadix. Acest fapt de
torităţile susţinătore a şcolelor din Braşov,
cile şi în anii doi următori au complectat’o Wlassics. o estremă gravitate a schimbat cu totul
cu totă ordinaţiunea ministerială din 1875
•cu încă două clase, din care eausă a tre­ şi, ce e mai mult, în contra art. de lege planul de răsboih al Americanilor. Mac-
buit să se edifice şi aripa de sus a şcolei". Alegerile din Francia. Alegeri Kinley, care după lupta dela Oavite s’a
XXX din 1883 § 72 îl primesc, ba îl chiar
„Intr’aceea s’a întâmplat, că d. mi­ atât de liniştite, ca cele ce se fac tocmai hotărît să amâne ocuparea Cubei, acum va
urgentâză. Din causa acesta, s’a vădut ne­
nistru m. r. de culte şi instrucţiune pu­ acum în Erancia, n’au fost de când esistă grăbi invasiunea în insulă. Spre scopul acesta
cesitat a interveni la guvernul regesc ro­
blică a pus unele condiţiunl pentru liqui- republica franeesă. Ele s’au început Dumi­ se aştepta pe ieri, Joi, sosirea generalului
mân pe cale diplomatică în chestia sub­
darea şi mai departe pe seraa şcolei a aju­ neca trecută. S’au ales peste tot în Francia Miles la ţărmul marin cu 20,000 omeni. Se
venţiei, şi acesta a dat în privinţa subven-
torului anual dat de cătră fostul scaun 581 deputaţi, fiind cunoscute pănă acum confirmă de asemenea soirea, că tote tru­
ţiunii o notă afirmativă cu indicarea sumei".
guvernial regesc din Ardeal. Biserica sus­ numai 566 resultate. Au fost aleşi pănă pele din Ohicamanga au primit ordin să
ţinătore a şcolei nu a primit aceste condi- Etă acum şi cealaltă scrisâre a acum 193 republicani, 104 radicali, 41 so­ plece.
ţiiuni şi de aceea guvernul instrucţiunei ministrului cătră Metropolitul, cea cialişti, 47 monarchiştl. Peste două săptă­ Independent de acesta operâză gene­
publice a detras dela institut ajutorul, de mai nouă şi cea mai ardentă: mâni se vor face 181 balotaje. Camera seva ralul Droft, care a plecat la Cuba cu un
care s’a bucurat. Atunci susţinătorii şcolei compune în mod aprope identic cu cea tre­ transport de 7000 pusei, 200,000 car­
„Escelenţa Ta Domnule Archiepiscop şi
cu provocare la acâstă împrejurare, s’au cută. Politica guvernului Meline a obţinut tuşe şi uumărose tunuri. Din aceste pro-
Metropolit!
provocat din nou la guvernul român, care aprobarea Franciei. Sunt aleşi puţini mo- visiunî va da resculaţilor atâtea, cât va
„Ordinul din anul 1875 Nr. 559 al
3i-a şi dat ajutorul cel nou în suma de lei narchiştl, puţini radicali socialişti, cari nu putâ.
antecesorului, tocmai din incidentul eşirii
10.000, suma acâsta se şi află în budgetul se rimpacă cu actuala stare de lucruri, O telegramă din Madrid spune, că în
la ivâlă a subvenţiunii şcolelor din Braşov,
României de pe anul 1871 (VedI Maiorescu, sperând o organisare socială mai echita­ Cuba a fost la 10 1. c. un atac desperat
dispune ca şcolele confesionale din ţâră,
.„Discursuri parlamentare" Voi. I pag. 195). bilă. Marea majoritate este republicană- între regimentul spaniol Colon şi între
precum şi orl-ce institute de învăţământ de
Suma acestei a doua subvenţii varia din conservatore. De însemnate, că doi con­ resculaţî, în care au cădut 15 Spanioli, în­
orl-ce categorie şi de orl-ce grad, susţinute
.an în an, în cât-va s’au ridicat când la 10, ducători ai socialiştilor, Jauris şi Guesde, tre cari şi un ofiţer. Răsculaţii au avut per-
de comune, corporaţiunl, reuniuni, sâu pri­
când 13, când 15 mii de lei şi suma aceea au cărlut; de asemenea a cădut şi anti­ derl mari.
vaţi, asemenea confesiunile şi bisericile, să
a rămas şi în budgetele 1875 şi 1876. semitul Drumont la Alger. Au fost realeşl
nu potă cere şi să nu potă primi, sub nici
„La 1872 mai mulţi membri ai legis­ toţi miniştrii, în special Meline cu 13,000 Tarburâri în Filipine.
o formă, ajutor şi subvenţiune materială
laţiei române, precum Cogălniceanu, Ver- voturi din 15,000 votanţi. A mai fost reales
dela state străine, ’dela Domnitorii şi gu­ Din Manilla se anunţă, că în Filipine
-nescu, G-hica, Vladimir etc., la iniţiativa Brisson, fostul preşedinte al camerei, ale­
vernele acelora. au isbucnit mari turburărl. Se cjice, că ad-
lui Maiorescu, au presentat o moţiune, ca gerea acestuia a produs manifestaţii de
„§. 72 al art. de lege XXX din 1883 miralul Montojo, care a condus escadra spa­
.acesta a doua subvenţiune să nu figureze simpatiă din partea radicalilor.
nu numai susţine ordinul, ci cu putere de niolă înaintea Oavitei, a fost ucis dim­
de aci înainte numai ca o posiţie de bud­
lege declară, că actualele scole medii sus­ preună cu cei doi fii ai săi. Răsculaţii jâ-
get, care să se potă şterge ori când, ci
ţinute de confesiuni, de municipii, de co­ fuesc şi incendiază casele şi ucid femei şi
după chipul primei subvenţiunî de 23.500 SOIRILE BILEI.
mune, de corporaţiunl şi de singuratici, copii. v
•ici, să se stabilâscă printr’o lege specială.
asemenea confesiunile şi bisericile, la nici Manilla.
„Acest proiect de lege a fost primit — 1 (13) Maia.
un cas nici nu pot cere, nici nu pot primi
de Senat numai în Martie 1875 cu 31 vo­ Liturgia maghiară. Episcopul ruten Din Madrid se telegrafâză: Generalul
ajutor şi subvenţiune materială dela state
u
turi contra 9. După căderea guvernului Firczak din Muncaciu a sfinţit dilele tre­ Primo de Biveira a sosit cu vaporul „Leo
străine, dela Domnitorii şi guvernul ace­
Catargiu, în restimpul scurt dela 4 pănă cute o biserică din Hajdu-Boszormâny. Gu în Barcelona. El a declarat, că fortul dela
lora .
la 26 Aprilie 1876, Orescu a devenit mi­ ocasia acâsta s’a pronunţat şi asupra litur- Manilla este atât de puternic, încât Ame­
nistrul instrucţiunei publice, care prin ra­ „Din probele documentate procurate giei maghiare, despre introducerea căreia ricanii nu-l pot ocupa. A declarat mai de­
portul său Nr. 3334 de data 22 Aprilie de cătră guvernul regesc este evident, că cjise următorele: „Sânţia Sa Papa nu e parte, că în decursul funcţionării sale s’a
1876 ceru nu numai sistarea acestei nouă şcolele aşa numite centrale din Braşov străin faţă de dorinţele vostre motivate, ţinut strict de ordinele guvernului şi a ra­
subvenţiunî, ci şi ştergerea subvenţiunei. (gimnasiu gr. or., scola comercială, scola însă nici pe pom nu cresc îndată fructe, portat mereu despre starea flotei.
mai vechi de 23,500 lei. Orescu însă a că- reală, scola de fete şi scola elementară) cu mai întâia ies mugurii, frundele, florile şi
•flut peste 3 dile şi ’i urma Chiţu (?) care călcarea pe faţă a menţionatei ordinaţi uni numai în urmă vin fructele. Aşa stăm şi Ocuparea lui Forto-Ttico.
a menţinut şi mai departe subvenţiunea şi a disposiţiunilor legale şi contra cate­ cu liturgia maghiară. E lipsă de ore-carl Sub preşedinţa lui Mac-Kinley s’a ţi­
duplâ garantată prin 2 legi, care la 1876 goricei şi strictei opriri, au primit şi au pregătiri, ca ea să se realiseze. Pe cale nut un consiliu de miniştri, în care s’a ho-
■făcea cu totul 38.500 lei". acceptat pe ascuns, prin mijlocirea biseri- forţată şi cu strigări nu vom ajunge la tărît să se trimită îndată o expediţia de
„Intr’aceea s’a întâmplat, că guvernul cei Sf. Nicolae din Braşov, în im lung şir ţintă, ci încet, lucrând conscient şi în unire 10,000 de omeni la San-Juan, Porto-Rico
ungar regesc a aflat, că şcolele gr. or. ro­ de ani subvenţiune anuală. înainte de-a secera succese"; şi tot-odată va bombarda San-Juan. Expe­
mâne din Braşov primesc subvenţia anuală „Acâstă ţinută, strict oprită prin lege diţia va conduce-o personal, âr Sampson
din România. Din causa acesta a şi inter­ şi la mai multe provocări tăinuită, care Despre situaţia din Italia se mai va conduce operaţiile militare.
venit pe cale diplomatică la guvernul ro­ mai multe institute de învăţământ din pa­ anunţă următorele: Lui „Daily Nems" i-se
mân, âr acasă a oprit în mod forte cate­ trie le-a pus sub influenţa materială a comunică din Milano, că resculaţii au ase­
Proprietar: Aurel MureşSanw..
goric ca şcolele din Braşov să mai primescă unui stat străin şi sub o asemenea influenţă diat centrul oraşului. S’a întrodus censura.
ajutor, er în ordinaţiunea sa Nr. 559 de a stat ani de 49© fără soirea guvernului Miliţia a obosit în luptele cu resculaţii. Redactor responsabil: făregoriu Maiwr
-datul 2 Aprilie 1875 a decretat, că nici un regesc unguresc, ne îndreptăţesce, ca faţă La tote trenurile, ce sosiau în Milano, au