Page 70 - 1898-05

J'pgir> 2 . gazeta translvaniei. NE 109 —1898.

Sinodul parocliial dela biserica Sftei pândă, căutând se prindă fiă-care cuvânt de când fii naţiunei române — împede-
cestiune după resorturile ministeriale. Ast­
Adormiri din Cetate, care a fost cercetat în eşit din gura preotului, er ceilalţi cinci îşi caţl şi întrerupţi parte prin elemente resipi- fel la resortul -ministeriului de instrucţiune
număr mare şi presidat de părintele pro­ ţintiră ochii asupra mormântului bietului tore, parte prin disonanţă deplorabilă născută publică sunt_înşirate tote şcolele medii, în­
topop Bartolomeiîi Baiulescu, a hotărît la Bărnuţiu, ca şi cum ar fi vrut se se arunce între lucrători, cari dau uitării uneori devisa tre caii şi totjă şcolele nostre medii ro­
rândul său, după cetirea hârtiei, ce aprimit’o asupra fericitului în Domnul adurmit, nu­ asecurătcre de viitorul popărelor: „uniţi-vă mâne, dela^ţj/rl se cere ca în viitor să ar­
dela Senatul şcolar, cam următorele: mai cât monumentul grandios de petră nu-1 în simţiri, cugete şi fapte", — clădesc pe boreze stindardul unguresc cu emblema
Sinodul declară, că n’are nici o cu- putea răsturna. fundamentul tras de linealul condus prin ţării. Gimnasiile snperiore sunt înşirate
noscinţă, că şcolele române gr. or. centrale Der asta încă nu era de-ajuns. Pen­ simţemintele inimei mari şi ingeniul pă­ deosebit de cele interiore, asemenea şi
din Braşov ar fi primit vre-odatâ vre-o tru mai mare control fisolgăbirăul trecea în trunzător şi sufletul înalt al architectului şcolele reale, aşa că dela fiă-care din aces­
subventiune dela vre-un stat strein; n’are sus şi în jos cu trăsura, cerând mereu in- providenţial Simeon Bărnuţiu, ca să ridice
tea se pretinde să arboreze deosebit stin­
cunoscinţă nici de aceea, ca fiâ comuna formaţiunl dela gendarmi... panteonul nemurirei numelui român. dardul. In fine se mai cere acesta dela
bisericescă, fiă şcdlele gr. or. centrale din Imî tresare inima de-a mai întinde A ars sufletul fiă-cărui Român de tote preparandiile şi şcolele civile supe-
Braşov prin Eforiă ar fi primit vre-odată vorba şi de aceea încheiă, lăsând fiă-căruia dorul de a vede înainte de morte în acesta periore, dela tote şcolele superiore de fete,
vre-o subventiune dela vre-un stat strein. să-şi comenteze faptul. Zi serbătorâscă „Pâtra Libertăţii." Insă in­ comerciale, civile, apoi dela tote şcolele
Din contră, Sinodul constată, că bise- Sentinela. terdictul celor dela putere ne-a împedecat elementare, grădini de copii, precum şi
ricele conproprietare ale numitelor şcole sunt să împodobim acesta petră, acest monument dela tote institutele susţinute de privaţi,
în posiţiunea materială de-a susţine aceste al nemurirei numelui român cu cununi îm­ fiă de stat, fiă comunale, ori confesionale.
In memoria lui Simeon Bărnuţiu.
şcole şi mai departe, întocmai după cum le au y pletite din lacremile recunoscinţei fiilor şi
Caracteristic este, că acesta ordonanţă
susţinut până acum, gata fiind în cas de lipsă Din Sălagiu, Maiii 1898. fiicelor jalnicei nostre naţiuni. — care în felul şi în chipul cum este dată
a aduce nouă jertfe pentru acest scop. Der este un altar în care n’au intrare
Decă vre-un popor de pe rotogolul se pote asămăna cu pălăria lui Gessler— ce
Ast-fel comuna bisericescă gr. or. ro­ baionetele şi interdictele celor puternici,
pământului şi dintre cele, cari se cuprind se ridică în mijlocul naţionalităţilor, cu
mână din Braşov-cetate, neavând trebuinţă unde nu pot opri înălţarea fumului din
în cadrul Europei civilisate, au trecut prin tendinţa de a-le impune printr’un semn es-
de nici un ajutor din altă parte pentru jertfa aprinsă. Acest altar e inima fiă-cărui
stadii desastrose luptându-se pentru reli- terior un timbru naţional maghiar, este
susţinerea şcolelor din' cestiune, declară, că Român.
a
giune, limbă şi esistenţă cu resignaţiune datată dela 15 Maiii, Zi® în care naţiona­
nu simte lipsă se ceră un ast-fel de ajutor De pe acest altar şi-au înălţat şi fiii
eroică, acesta a fost poporul român, care dela litatea cea mai însemnată după Maghiari
dela înaltul regim al statului nostru. şi fiicele naţiunei române din Sălagiu în
aşedarea sa prin divul Traian în părţile lo­ din acest stat, s’a declarat pe Câmpul Li­
Acestâ hotărîre s’a luat unanim de diua de 16 Maiii a. c. sacrificiul simţămin-
cuite acji de el, câştigate prin eroism credit bertăţii de naţiune liberă şi independentă
cătră Sinod, ca răspuns la serisorea Sena­ telor sale de pietate, veneraţiune şi re-
dela Roma antică neîntrerupt a udat pă­ de celelalte naţiuni ale patriei, pe temeiul
tului şcolar din Sibiiu, subscrisă de Me- cunoscihţă împreunat cu sacrificiul necrun­
mântul patriei sale cu sângele, sudorea şi egalei îndreptăţiri naţionale.
tropolitul. tat al Domnului nostru Isus Christos de pe
lacremile sale şi a bravat cu braţul, inima Mai trebue să observăm, că o astfel
altarele bisericelor române din Sălagiu
şi fruntea sa furtunele seculare. de măsură nu s’a mai pomenit în nici un
cătră tronul ceresc al DumneZeului părin­
Archi&ucele Iosif în Sibiiu. Al­
Stadiile, prin cari au trecut poporele stat, cu atât mai puţin în statele federa­
teţa Sa archiducele Iosif, supremul coman­ ţilor noştri.
în luptele lor de esistenţă, au fost deosebite, tive din Europa şi America. Ea dovedesce,
dant al honvedimei, a fost Miercurea tre­ Ne dore sufletul, că fiii şi fiicele nâ-
unele efemere, altele decisive pentru esis- că în Ungaria poliglotă domnesce un sis­
cută în Sibiiu. După terminarea inspecţiunii mului român din Sălagiu n’au putut pune
tenţa şi viitorul lor şi au format începerea tem, care numai liberal nu pote fi, decă
militare, archiducele a primit visitele frun­ în acesta serbătore epocală a naţiunei ro­
unui period marcant în istoi'ia poporelor, cu totă garantarea autonomiei confesionale
taşilor Sibiiului. La locul prim s’a presen- mâne o cunună de lauri pe mormântul
er Provedinţa li-a trimis bărbaţi conducă­ şi şcolare forţeză astfel prin semne este-
tat' Escelenţa Sa Mitropolitul Miron Roma­ scumpului mort, care a fost al tuturor,
tori şi apărători, amăsurat ponderosităţii pentrucă a cuprins cu inima sa cea mare riore un timbru, ce n’are temeiu în firea
nul, în fruntea unei deputaţiunî de vre-o
momentului, ce avea se decidă asupra vii­ lucrurilor, a unui stat unitar naţional ma­
11 membri. Escelenţa Sa a bineventat^ pe doririle, durerile şi aspiraţiunile întregului
torului lor. ghiar, care nu vre să scie de altă indivi­
archiduce în numele său şi al bisericei ro­ neam românesc, însă din florile nevestejite
Un atare stadiu epocal a fost pentru ale simţemintelor recunoscinţei eterne, ce dualitate naţională.
mâne gr. or., accentuând tradiţionala ali­
poporul român anul 1848, ăr diua de 15 Maiii s’au cultivat în inima fiă-cărui Român se- Astfel de măsuri forţate nu vor pute
pire a acesteia cătră tron şi dinastiă. Răs­
e gravată prin degetul Provcăinţei în sufletul lăgean, i-am împletit cu toţii — bărbaţi duce însă nici-odată la scopul şi la ţînta ce
punsul archiducelui este, după „Tel. Rom“.
poporului român şi va rămâne din gcneraţiune femei, bătrâni tineri şi prunci — în acâsta şi-o pun cei-ce le iau, identificând statul
următorul:
în gcneraţiune neştersă pănă când va trăi su­ serbătore, tainică, care a fost cu atât mai cu propria lor naţionalitate.
„Tot-deuna am fost cu alipire şi am
flare de Român pe păment. măreţă, o cunună rourată cu rugăciunile
nutrit simpatii pentru clerul patriei nostre
Bărbatul providenţial, care inspirat de nostre şi pe aripele idealului creat de Si
în general şi aşa în special cătră clerul gr.
D-cţeid Părinţilor noştri pe Câmpul Libertăţii meon Bărnuţiu în serbătorea aniversării a SUIRILE DILEI.
or.; mă bucur de presentarea representan- î
dela Blaşiu a împlinit misiunea sublimă de a cinZecea, o am înălţat cătră Tronul ceresc,
ţilor acestui cler şi iau cu plăcere la eu- — 18 (30) Maia.
vesti poporului român adunat în număr de rugând pe D*Zeul părinţilor noştri să re­
nosciuţă omagiile manifestate prin graiul
40,000 planurile eterne ale Provedinţei ţin- munereze cu cununa fericirei eterne su Inmormentavea lui Gladstone. Sâmbătă
Escelenţei Sale, fiind convins, că precum
titore la renascerea poporului român prin fletul scumpului nostru Apostol al redeş­ s’a făcut în Londra înmormântarea marelui
clerul din Ungaria peste tot, aşa şi cle­
virtute, sciinţâ, cultură naţională şi liber­ teptării consciinţei de demnitate naţională bărbat de stat Wiliam Ewart Gladstone. La
rul gr. or. ca şi în trecut aşa şi în vii­
tate, farul, care a luminat cariera luptelor şi să facă ca spiritul său clarificat să pla­ 9 ore a. m. începură a-se aduna deputaţii
tor va continua a fi stâlpul puternic al re­
neamului român pe secuii înainte, a fost neze pănă va fi suflare de Român pe pă­ în sala de şedinţe, ca să mergă la înmor­
gelui, tronului şi al patriei. Mulţămind pen­
Simeon Bărnuţifi. mânt, asupra destinelor naţiunei nostre, mântare. Când „speaker“-ul apăru în veş­
tru presentare, doresc Escelenţei Sale şi în- mânt oficios, toţi membri se ridicară, îşi
tregei biserici tot binele". Osemintele acestui mare bărbat, care să ne conducă paşii luptelor, prin busola luară pălăriile, apoi eşiră pe coridor, de
întru adevăr a fost oraculul libertăţii spiri­ idealului său desfăşurat în Câmpul Libertăţii
In fine Escelenţa Sa a presentat ar­ unde în rânduri de câte patru se duseră
tului naţional, dorm somnul dulce legănat cătră ţinta renascerei nostre naţionale şi
chiducelui pe toţi membrii din deputaţiune. în sala centrală. In acelaşi timp se adunară
de speranţa învierii în comuna română în suferinţele, ce avem şi vom avâ încă, de
După eşirea deputaţiunei Consistoriului ro­ şi principii regali în sala destinată lor, şi
mân gr. or., a fost primit în audienţă fiş- Bocşa Română, situată în comitatul Sălagiu- a brava, — să stăm cu toţii uniţi în sim­ pairii în camera lobilor. De aici eşiră cu
lui, unde a vădut lumina dilei ochii tru­ ţiri, cugete şi fapte, grupaţi sub drapelul
panul, apoi preoţimea rom. cat., preotul toţii spre Westminster, unde se afla mor­
pesc! ai copilului Simeon, care ca bărbat solidarităţii.
calvin, deputaţiuuea comitatului etc. La tul, care fu dus în mănăstirea cu acelaşi
prin vederile spiritului său pătrundător în Un Selăgean.
prândul dat cu acestă ocasiune şi la care nume, depărtare numai de-o 100 de paşi.
au luat parte 23 persone, a fost şi Esce­ viitor înălţându-se în cţiua memorabilă din După-ce cosciugul a fost dus în biserică,
lenţa Sa Metropolitul Miron, ocupând loc 15 Maiu 1848 în fruntea orisonului întu­ Ordonanţe fără sfîrşit. s’a început serviciul funebru, care a decurs
necat al neamului românesc, ca un sore
la drepta archiducelui. în mod simplu. Biserica era plină de lume.
lucitor strălucind, peste frunţile brăzdate E lucru vechia, că în statul ungar
Ambasadorii şi consulii streini, îmbrăcaţi
de viscolele seculilor celor 40.000 de Ro­ poreclit constituţional să guvernâză numai
Mormenful lui Bărnuţiu străjuit de mâni adunaţi în „Câmpul Libertăţii , a creat cu ordonanţe. Mai ales de un timp încoce în civil, ocupară loc lângă principele de
14
Wales şi principesa de Jorb, cari purtau
gendarmi. un orison mai larg şi senin pentru aspira- resar ordonanţele ca ciupercile, şi fără în­ doliu adânc. In tot decursul serviciului,
ţiunile corăspuncjătore gloriosei trupine a doială că dintre toţi miniştri actuali ungu-
Din SSIagiu, Maia 1898. rescl, cele mai multe ordonanţe le clocesce cosciugul a stat dinaintea altarului. La
neamului românesc şi ca un al doilea Me­
On. D-le Redactor ! Ou tot dreptul s’a ministrul de interne. mormânt binecuvântarea a dat’o episcopul
sia a vestit poporului impilat de lanţurile
aşteptat publicul român să audă, ce s’a în­ ruginose şi degrădătore de demnitatea scîn- Aşa şi numărul cel mai nou, de de Canterbury. Sfîrşindu-se binecuvântarea
tâmplat în Bocşa română din Sălagiu la teii D-deesel sânta evangeliă a libertăţii. Sâmbătă, al foiei oficiale „Budapesti Koz- cosciugul a fost sloboZ't şi pus într’un
mormântul marelui bărbat Simeon Bărnuţiu Spiritul clarificat al acestui bărbat, lony" surprinde lumea oficială şi neoficială mormânt în naia de nord a bisericei. După
cu ocasiunea dilei de 3 (15) Maia a aces­ care a fost cel dintâiă anteluptâtor al re- c’o nouă ordonanţă cerculară Nr. 4642 şi înmormântare toţi principii regali s’au dus
tui an. Văd însă cu părere de rău, că pănă deşteptărei neamului românesc la consci- cu data 15 Maia 1898, cu privire la arbo­ la soţia lui Gladstone şi au salutat’o cu
respect.
acuma nu vi-s’a comunicat nimic despre inţa demnităţii sale naţionale din regiunile rarea stegului naţional unguresc cu em­
acesta. înalte ale nemurirei, a inspirat şi alimentat blemă în Zii®! de sărbători publice. Internatul-orfelinat din loc seim că a
0
Se nu credă cineva, că doră acest în fiii şi fiicele naţiunei române din Să­ La acâstă cerculară se adauge o con­ aranjat pe diua de erl o producţiune muşi-
mormânt ar fi rămas nestrăjuit. Pote de lagiu virtutea iubirei de neam. Devotamen­ semnare a tuturor acelor clădiri publice, calâ dedamatorică cu elevele sale. Ea a fost
temă, ca nu cum-va să reînvie marele apos­ tul, recunoscinţa şi pietatea faţă de me­ cari în amintitele sărbători au să arboreze prima de felul acesta şi a avut o reuşită
tol al libertăţii nostre naţionale, încă de moria şi ţărîna mormântului acestui mare stegul unguresc. Sub clădiri publice de­ relativ forte bună. Zelul şi stăruinţele ti­
Sâmbătă sera, 2 (14) Maia, au fost concentraţi clară ministrul, că sunt a-se înţelege şi nerelor şi inteligentelor eleve li se putea
Apostol al Românismului şi-le-au manifes­
ia mormântul iui Bărnuţiu gendarmi din tat fiii şi fiicele naţiunei române din Să­ tote clădirile ce servesc scopurile de in- ceti de pe faţă. Mai mult însă îţi impunea
Zelau în frunte cu sergentul lor Opriş, lagiu la anul 1889 prin participarea forte struţiuue publică, de binefacere şi de eco- modestia acestora, care caracteriseză şcola
născut Român, der rebotezat „Kis". Ba au numărosă din tote unghiurile Sălagiului la nomiă publică etc., er sub sărbători pu­ şi scopul crescerei lor. Programul produc-
mai fost aduşi şi gendarmii staţionaţi în Sar- serviciul divin şi parastasul celebrat de cle­ blice înţelege Ziua de 20 August (Sf. Şte­ punei, care a fost ţinut cam în Moli şi
maşag, aşa că staţiunile lor rămânând gole, rul sălăgian în frunte cu Vicariul pentru fan), precum şi sărbătorea naţională ungu- care nu strica de avea în alegerea pieselor
n’au mai avut de unde trimite gendarmi eternul răpaus al misionarului providenţial rescă de curând decretată dela 11 Aprilie un colorit mai vioiă şi vesel, a reuşit de
şi de la Bobota şi alte locuri. al neamului românesc — în comuna na­ (a sancţionării legilor din 1848), mai de­ alt-fel destul de bine. Cele mai multe din
Iu Bocşa va se cjicâ 6 gendarmi stră- tală Bocşa-Română. parte Zi nascerei Suveranului. corurile esecutate în două voci şi conduse
ua
juiră până Duminecă 3 (15) Maia sera. In A sosit cliua memorabilă a aniver­ In lista alăturată la amintita ordo­ de d-1 învăţător Staicovid au fost cât se
tot limpid liturgici unul dintre ei a stat la sării de 50 ani a ch^ de 15 Maiu 1848, nanţă se înşiră anumit tote clădirile din pote de corecte şi bine înţelese. Declama