Page 71 - 1898-05

Nr. 109 — 1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

44
44
ţiunile au fost în total bine reuşite, tine­ (ji de Rosalii în „grădina popilor . Escur- (comit. Făgăraş), un tînăr de 26 ani, der re­ Din potrivă lui „New-York Herold
rele eleve n’au putut decât se mulţămescă siunea cu elevii va dura dela 2 pănă la 7 cunoscut ca un amploiat harnic şi cinstit. din Paris i-se anunţă tot din Kingston, că
publicul de faţă, care a fost compus în cea ore sera, er la 7 ore va urma dans pentru La postul de al doilea pretor pentru admiralul Sampson a atacat Santiago de
iprai mare parte din dame. Ele oferiră cu dra­ inteligenţă. Intrarea: de persone 50 cr., de pretura din Făgăraş a fost ales tot cu ma­ Cuba, a bombardat oraşul, a pătruns în
gă inimă tot ce pot presta după talentele, ze­ familiă 1 fl. Venitul curat e destinat în fa­ joritate de voturi tânărul Spiridon Boiţa port şi a nimicit escadra spaniolă. O altă
lul şi cunoscinţele lor, ceea ce s'a putut vorul ambelor şcole. Supra-solvirile se vor din Tohanul vechiu, dela care aşteptăm, ca telegramă din Boston spune, că nu admi­
observa atât de bine şi la tinerele soliste chita pe cale cjiaristică. Maialul se va ţine prin diîiginţă şi prin purtare modestă să ralul Sampson, ci Schley ar fi pătruns în
şi declamatore. Şi resultatul material al şi în cas, dâcă timpul ar fi nefavorabil. devie un amploiat, cu care să ne putem portul dela Santiago, nimicind escadra lui
concertului a fost mulţumitor, căci precum mândri şi în care să ne putem încrede. Cervera şi bombardând oraşul.
Ministru pedepsit. La noi în Europa
am aflat dela damele din comitet, au intrat Aminte să-şi aducă însă la tot pasul şi în Va să cjică aici e vorba pe de-oparte
nu se prea întâmplă ca un domnitor să-şi
peste 50 florini în beneficiul Internatului. tot momentul, că, ca amploiat tînăr, se de-o învingere strălucită a Spaniolilor asu­
pedepsâscă ministrul după vrednicie, când
află la începutul carierei sale. pra Americanilor, er de altă parte despre
Comisari guverniall pentru esamenele a aflat, că nu-şi împlinesce datoria; ast-fel
de maturitate din acest an au fost numiţi responsabilitatea ministerială este în Europa Pănă aci ar fi mers lucru bine. Nu o pretinsă victoriă a celor din urmă asu­
pra celor dintâiu. Soirea despre victoria
din partea ministndui unguresc de culte şi numai o frasă golă. In Asia însă 'e cu to­ pot însă trece cu vederea unele apariţiuni Spaniolilor pare a fi cevaşi mai întemeiată,
instrucţiune publică: pentru gimnasiul ro­ tul alt-fel. Lui „Times“ i-se anunţă din triste, ce s’au remarcat în mijlocul Româ­
mân din Braşov d-1 Dr. Eugen Gatixl, con­ Siam, că regele Ctu-la-lang-korn şi-a dimi- nilor făgârăşeni, caii trec de conducători decă vom ave în vedere, că ea vine chiar
din isvor american. Mai departe tot în spri­
silier ministerial şi profesor la politechnica sionat pe ministrul său Ciau-Plei-Rex, care ai căuşelor de interes românesc în comitat, jinirea acestei sciri s’ar pute pune şi o te­
din Budapeşta, dr pentru gimnasiul român e şi membru în consiliul de stat, pentru-că Declar, Onorată Redacţiune, că ca bărbat, legramă din Washington, în care se di ce,
din Blaşiii d-1 Nicolae Putnolcy, director al nu şi-a făcut datoria. Pe lângă dimitere, care nu trăesc în mijlocul acelor Domni şi
gimnasiului de stat din Lugoş. regele siamez l’a mai lipsit de tote ordi­ nu am nimic de-a face cu domnia!or, că ministrul (american) de marină a primit
scriu numai impresiunea tristă, ce mi-a dela Schley o scire gravă. Cei din Was­
nele şi decoraţiile; apoi din punct de ve­
Cas de morte. Primim întristătorea hington, curioşi să scie despre ce vorbesce
dere sanitar, trebuie să-şi radă barba, er făcut purtarea acelor domni în cestiunea,
soire, că Nicolae I. Ciurcu, cunoscutul librar telegrama lui Schley, s’au dus la ministe-
după radere e obligat, ca în fiă-care (ji să alegerii.
român din Braşov, un bărbat fdrte activ şi riul de marină, însă aici secretarul Long,
44
cosescă fân pentru „sfântul elefant şi ocu­ In Făgăraş trăesc: un vicar, un pro­
sîrguincios, după lungi şi grele suferinţe provocându-se la interesele statului, a de­
paţia acâsta să-i dureze pănă la sfîrşitul topop, cinci advocaţi şi alţi Români căr­
a răposat eri sâră în Agram, unde se du­ clarat, că nu dă nici o desluşire. Se pote
vieţii. turari, unii mai bătrâni, alţii mai tineri;
sese bolnav dela Abazzia pentru a fi cău­ că acea telegramă vorbia despre înfrânge­
unii mai moderaţi şi alţii prea zeloşi şi
tat într’un sanatoriu. Adresăm întristatei prea doritori de-a se representa, der veci­ rea lui Sampson.
familii sincerile nostre condolenţe! închiderea Corpurilor legiuitdre
nie certaţi între olaltă şi vecinie cleve- Modul în care Sampson ar fi nimicit
române, pe Cervera în portul dela Santiago, pare
0 nouă reuniune română de consum. tindu-se unul pe altul. O organisaţiune în
Românii din comuna Marga, în comitatul Vineri's’au închis Corpurile legiuitore scop de-a da directivă sigură şi salutară ceva cam ciudat. Se clLe, că Sampson a
Caraş-Severin, lucreză şi ei la înfiinţarea române prin următorul mesagiu regal: afacerilor românescl, nu esistă. Illtă. răul pătruns în canalul strîmt al intrării portului,
unei reuniuni de consum pe acţii. Statutele „Domnilor senatori, Bomnilor deputaţi! principal şi etă de ce membrii români es- de unde ajungând în port a bombardat coră­
nouei societăţi au fost înaintate deja tri­ Ajunşi la terminul actualei sesiuni legisla­ terni nu se presentă la adunările muni­ biile spaniole şi oraşul. Amintitul canal
bunalului, care însă pe lângă unele obser­ tive, Vă exprim deplina Mea mulţumire cipale ! este forte strîmt, are lăţime de abia 200 m.
vări, a refusat împrotocolarea lor. Din causa pentru silinţele ce v’aţi dat de a înzestra Să mă esplic: D-1 advocat din Zâr- şi mai ales pentru corăbiile cu curs mai
acesta acţionarii sunt convocaţi pe Joi, 2 ţâra cu legi importante, a căror necesitate nesci Nicolau Garoiu, în urma publicărei adânc el nu pote fi navigat, decât pe mij­
Iunie n., la o adunare generală extra-ordi- era de mult şi adânc simţită. concurenţilor admişi spre alegere, sculân- loc. Astfel corăbiile lui Sampson ar fi pu­
nară, în care li-se va presenta pentru pri­ „Legea învăţământului secundar şi su­ du-se propune de prim-pretor pe d-1 George tut străbate prin el numai una câte una,
mire un nou proiect de statute. Acesta este, perior ’şi-a căpătat fiinţă prin munca stă- I rdea, cerând să fiă ales cu aelamaţiune. şi nu se pote închipui, ca bateriile ce do-
pe cât seim, a treia reuniune de consum ruitore a domniilor-vostre. Aeestă lege dim­ D-1 protopop Dan protestâză cerând votare minâză canalul şi corăbiile lui Cervera se
în înfiinţare în comitatul Caraş-Severin : preună cu legea învăţământului primar şi nominală, în speranţă, că va reuşi celalalt n’o fi putut birui cu câte-o corabiă ame­
una la Caransebeş, a doua la Sasca-mon- aceea a casei şcolelor, aşâclă instrucţiunea concurent român, de-asemenea un tînăr ricană.
tană, er a treia este acâsta dela Marga. nostră naţională pe temeliă sânătosă, me­ harnic. Ou plăcere aşi fi aprobat acest pas De altfel combinaţiile în ast-fel de
nită a asigura desvoltarea şi progresul po­ al d-lui protopop, dâcă erau concurenţi caşuri nu ajung mult. Se pote, ca mâne,
0 invenţiune românescă. D-1 George porului român. numai cei doi Români, der când pe lângă se audim, că n’a fost nici o luptă — sciut
Serba silvicultor i. r. la direcţiunea bunu­ „Votarea la timp a budgetului echi­ aceşti doi Români mai erau încă şi trei fiind, că telegramele false jocă un rol forte
rilor din Cernăuţi, a inventat un aparat librat garanteză bunul mers al financelor străini, şi când seia d-1 protopop, că Ro­ însemnat în acest răsboiu.
unic în felul său, prin care se înlesnesce statului şi conversiunea favorabilă a unei mânii sunt în minoritate şi încă divisaţl,
în mod forte avantagios măsurarea copa­ părţi a datoriei publice este o nouă do­ putând uşor să fiă ales un străin, atunci ce Asociaţimie de consum în Şasea montând.
cilor. Noul aparat („Selbstregistrierende vadă de soliditatea creditului ţărei. sens a putut ave pasul acesta al d-sale?
44
Holzmesstypenkluppe ) împrimă pe o fâşiă „Dimpreună cu aceste legi aţi votat încă un lucru ciudat, care indică lipsă Convocare.
de bârtiă, care e introdusă în aparat, dia­ Subscriitorii de quote la întreprinde­
şi altele, între cari regularea relaţiunilor de organisaţiă şi disciplină : Un preot tînăr,
u
metrul, calitatea, soiul lemnului şi lungi­ comerciale cu Turcia şi Bulgaria, precum voind a apăra interesele poporului român rea în înfiinţare „Comoara , Asociaţiune
de consum în Şasea montană, se învită prin
mea copacului, respective a butucului, aşa şi învoiala cu Serbia pentru stabilirea po­ din comitat se ridică şi ţine un discurs lung, acesta la
încât modul de pănă acum la manipulare dului de peste Dunăre ocupă un loc de că­ fără nici un rost, pretindând a se dispune,
se simplifică ast-fel, încât a doua personă, petenie, şi vor contribui a strînge încă ca prevaricaţiunile de pădure să nu mai Adunarea generală estra-ordinară,
care pănă acum era ocupată cu notarea mai mult relaţiunile amicale cu aceste fiă pedepsite, pentru-că d-sa pe basa unor es- ce se va ţine în Şasea montană la 7 Iunie
datelor, devine superfluă la noul aparat. state. perienţe scie cu siguranţă, că poporul pe­ st. n. 1898 la 2 ore d. am. în sala d-lui
u
„Biserica şi Şcola este informată, că fo­ „Modificarea legei căilor ferate de in­ depsit pentru prevaricaţiunl ide pădure să- Anton Kokesch.
rurile competente s’au esprimat în mod teres local va da şi ea rodele dorite pen­ răcesce si se face şi mai hoţ, pândind oca- O biectele:
forte lăudabil şi măgulitor despre iuven- tru întregirea reţelei căilor nostre de co­ siunea, ca din alte furături să-şi achite întregirea statutelor retrimise sub Nr.
.
ţiunea d-lui Serbu, aeordându i tot-odată municaţie. pedepsele primite, să-şi plătescă dările şi civ. 1898. de On. tribunal reg. din Biserica-
o
un ajutor mai mare, pentru a-se presenta „De mare însemnătate sunt creditele, să-i mai rămână ceva şi pentru traih. albă de dto 21 Maiii a. c.
în afacerea aparatului la Yiena cu scopul, ce aţi acordat pentru ameliorarea şi com- Sasca-montană, la 29 Maiă n. st. 1898.
Ei bine, eu cred, că pădurile sunt
de a pune la cale construirea unui atare plectarea sistemului nostru de transporturi averi comune ale tuturor locuitorilor din Direcţiunea.
aparat. D-1 Serbu va pleca în clilele aces­ pe uscat şi pe apă, precum şi acele pentru respectivele sate şi trebuesc prin urmare
tea la Viena. apărarea ţărei şi pentru clădirile şcolare folosite în mod egal; der eu sciu şi mai D I V E R S E .
ce sunt a se esecuta.
Corone eterne. Din incidentul morţii bine, ca d-1 preot respectiv, că nu toţi lo­
0 sinucidere dramatică. Vicontesa de
prea timpuriă a D-lui Ştefan JDragomir, „Domnilor senatori, Domnilor deputaţi! cuitorii unei comune se îndeletnicesc cu
Weisthelmer, soţia unui bancher parisian
învăţător în Satulung, ne-au trimis d-nii Vă mulţumesc încă-odată călduros pentru astfel de năravuri rele, ci numai câte unii,
în de-ajuns cunoscut, s’a sinucis de curând
învăţători dela Şcola elementară capitală concursul luminat şi patriotic, ce aţi dat cari o fac din pasiune, rîvnind a avâ mai în următorele împrejurări: Vicontesa de
gr. or. română din Braşov, în loc de co­ guvernului Meu în sesiunea actuală; — şi mult drept ca vecinul lor. Şi ore astfel de multă vreme suferea de o maladie nervosă,
rone peritore pe mormântul răposatului lor rugând pe Atotputernicul să reverse bi­ răpitori ai averei comune se pote pretinde, care îi schimbase cu desăvârşire caracterul
■coleg. 7 fl. 50 cr. drept corone eterne la nefacerile sale asupra iubitului Meu Re­ ca să fiă cruţaţi şi suferiţi? Slabă morală! şi o făcuse de o misantropie uimitore. In-
totdeuna spunea, că viaţa e o sarcină grea
.„fundaţiunea iubiţilor r&posaţl* pentru aju­ gat, — Eu declar închisă sesiunea Corpu­ Eu cred şi mai sciu şi aceea, că nu
şi că ar voi să moră, der niel-odată nu în­
torarea şcolarilor români săraci şi bolnavi. rilor Legiuitore". — Car ol. toţi aceia, cărora le umblă gura ca mdra, cercase să se sinucidă. Alaltâerl, pe când
Brimindu-se de subscrisul Comitet aeestă se pot lăuda cu arta oratoriei, ci aceia, femeia de casă era într’o altă odaiă, de
sumă, se chiteză în acest mod şi se arată, cari sciu spune adevăruri şi învăţături fo- odată se audi în camera vicoutesei o detu­
Congregaţia comitatului Făgăraş. nătură puternică. Vicontele şi cu femeia
A s’a adaus la numita fundaţiune. — Bra­ lositore, er nu cum şî-a permis respectivul
de casă întrând în odaia vicontesei o gă-
şov 18 (30) Maiii 1898: Comitetul parochial Bran, 26 Maiii n. 1898. domn, presentâudu ne ca pe un popor, ce şiră zăcând pe parchet scăldată într’un iac
român gr. or. dela Sf. Adormire din Cetatea se susţine din furături. Ce bine făcea, decă de sânge. Vicontesa rămase mortă pe loc
On. Redacţiune! In 25 1. c. s’a ţinut
Braşovului. tăcea! nu-da. trăgându-sl un glonţ în inimă.
în Făgăraş adunarea generală municipală.
In şirul multelor obiecte, ce erau a-se re-
Mulţămită publică. Un domn seu o
solva, a fost şi alegerea unui prim-pretore Resbsml ispano-american. Proprietar: Aurel Mureş! an®.
domuă anonimă ni-a trimis un aer de ca­
pentru cercul Bran, la care post între cinci Redactor responsatJi!: CSresjoriw Maior.
tifea forte preţios brodat, pentru biserica Invinglttorî seu învinşi?
concurenţi, toţi admişi în candidaţiă. au
de nou zidită, care are încă lipsă de cele
fost şi doi Români; apoi alegerea unui al Soiri forte grave au sosit despre răsboiu.
prescrise înăuntrul ei; subscrisul Comitet
doilea pretore pentru pretura din Făgăraş, O telegramă din Londra cu data de 28 Maiii Medic român în Karlsbad.
chiteză în acest mod primirea numitului
la care post din doi concurenţi, ambii ad­ cjice următorele: „Agenţiei Reuter i-se
44
■aer şi esprimă dâruitorului mulţămită pu­ Medic universal
mişi în candidaţiă, a fost şi un Român. anunţă din Kingston, că flota americană a
blică. — Braşov, 18(30) Maiăl898: Comi­
Acesta alegere putem di ce, că a fost suferit înfrângere la Santiago de Cuba şi Dr. Nicolae Comşa.
tetul parochial român gr. or. dela Sf. Ador­
singura alegere constituţională din câte admiratul Sampson a căcţut în luptă. 0 altă
mire din Cetatea Braşovului. I£ A II L S B A D,
s’au făcut pănă acuma; ea s’a finit ale- telegramă din Berlin anunţă, că Spaniolii
Maislul elevilor dela ambele şcole ro­ gându-să cu majoritate de voturi ca prim- au nimicit cu desăvârşire flota lui Sampson YVeinkaus, Sprudelgasso.
mâne din Alba-Iulia se va ţine Luni a doua pretore la Bran d-1 George Urdea din Grid şi însuşi pe Sampson l’au prins. GE3E5QES3EM3£3E3£ES3c»093îx3e3ES2>«£3BEH$S5:D