Page 73 - 1898-05
P. 73
REDACTIUSTEA, „gazeta“ i îd fljfcarc g
ese
Administraţiunea şi Tipografla. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s6so luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franoi. pe şăso
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătdrele Birouri de nnunclurT: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukos Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Aupenfeld & Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrich Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A.V. Goldber- Aăminidraţiunca, Piaţa maro,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- Tărgul Inului Nr. 30, etagiu
hurg.- Marolyi & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ri& garmond pe o colonii 6 cr. Cu dusul în casă: Po un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. simt a se plăti înainte.
Nr. 110. Braşov, Mercur! 20 Maiu (1 Iunie). 1398.
ungurii asupra situaţiunei. lor; cine ar fi crecjut cjicem, că aceştî cialişti din parlamentul vienes nu-şî cepe să fi se clatine terenul de sub
Nemţi, car! întotdduna se mândreau pot răzima speranţele nici într’un picidre; că tăria ei, cu care se fă
Interesante sunt contemplaţiu- ca „partidă a statului*, deodată o chip. Aceştia nu-ş! vor mişca nicî cea aşa de grozavă în raporturile cu
nile, ce le fac foile unguresc! din vor rupe cu tdte tradiţiunile politi degetul pentru a susţină starea de naţionalităţile dinlăîntru şi cu care
incidentul serbătorei Rosaliilor lor cei lor, se vor grupa în jurul stdgu- pănă acuma a raporturilor duaiis- prepondera în sfatul comun al îm
asupra situaţiunei politice din Aus lui naţional german şi vor face con tice. Rămâne der tot numai elemen părăţiei, a fost razimul, ce-1 avea
tro-Ungaria. curenţă pe acest teren Cehilor, îm- tul german din Austria în care îş! în Austria, baionetele şi banii, ce-i
Eate la ochi, că acum durerea potrivindu-se cu atâta energiă, şi pană mai pot răzima guvernanţii ungur! primia de-acolo, ca se pdtă face ale
politieianilor dela Peşta o causeză la estrem chiar, planurilor de împă pentru viitor speranţele lor într’o geri pe sprîncenă, ă la Banffy. Tdte
trista şi precara situaţia a dualismu care ale guvernului? îndreptare a situaţiunei. Der aceste acestea o să ’nceteze în momentul,
lui, Ungurii au dus’o cum au dus’o Cine ar fi crecfut, că în urma speranţe au o basă fdrte slabă, şi când nu se vor mai afla factor! în
pan’ acuma cu partea austriacă a reformei electorale, noul parlament de aci vine pessimismul cel mare Austria, car! se proptescă acesta su-
monarchiei, şi au dus’o uşor şi bine, inaugurat cu atâtea speranţe de că- ce-i cuprinde. premaţiă ungurăscă.
pe câtă vreme influinţa lor prepon- tră guvernul Badeni, va ajunge se Pănă acum timp de treicjeoî
Der nu numai guvernamentali
dora în sfatul Domnitorului comun nu mai pdtă funcţiona regulat nici de an! Ungurii dela putere erau
lor, ci tuturor Ungurilor li-e grdză
şi pe câtă vreme în Viena se afla chiar acum după-ce a încetat ob- dedaţî a vede în Germanii de din
de ceea ce pdte să vie când Austria
un guvern, care era gata a face tot strucţiunea făţişa a partidelor ger colo de Leitha pe „purtătorii aus
posibilul spre a mulţămi pe cumetrii mane? triac! ai raporturilor dualistice". Der le va retrage orî-ce razim. Şi aces
tei temeri, acestei mar! îngrijii! pen
de dinebee de Leitha, numai se nu In ce privesce pe cele-lalte par unde şi cine sunt aceştî Germani?
tru viitor îi dă espresiuue viuă (fia-
fia ebrtă şi tdte se rnergă în linişte, tide, pe Cehi, Poloni, Român!, Slo — întrâbă cu îngrijire „P. Lloyd“
rul mult lăţit „Budapesti Hirlap",
er maşina de votare a creditelor es- ven! etc. precum şi pe conservatorii şi se vede constrîns a mărturisi, că
când 4ice: „Numărul inimicilor noş
traordinare pentru înarmări etc. se de tdte categoriile, aceste partide au nu-i mai recundsce, că nu mai sunt
tri s’a sporit şi au prins curaj; jur
funcţioneze regulat şi neted. remas mai consecuente în atitudinea ceea-ce au fost, că au „decăcjut" şi
împrejur nu întâlnim nicăirî rudenii
Dbr situaţiunea a luat deodată lor, der ac|î îş! accentudză postula că de aceea „Ungaria trebue să în-
şi amici".
o întorsătură neaşteptată. Ceea-ce tele cu mai multă putere ca or! şi cepă a-se obicînui cu gândul, că
părea cu neputinţă, s’a întâmplat. când, er în tdte cestiunile, car! ating nu şî mai pdte identifica causa sa
Parlamentul austriac, cel atât de raporturile economice şi politice cu cu causa Germanilor austriac!, şi că
blăjm şi prevenitor de câte-orî venia Ungaria, au devenit mai neînduple în Austria or! trebue să se găsâscă Contemplări pesimiste.
vorba despre „interesele comune" şi catele, pretindend cu tot mai mare alţi factor! pentru resolvarea cestiu-
La primul loc al numărului nos
despre „posiţia de putere mare" a energie validitarea intereselor ţărilor nei economice şi pentru susţinerea
tru de ac}! vorbim despre contem
monarchiei —care pentru acesta vota austriaco la încheierea pactului cu comuniunei de drept public, or! că plările pesimiste ale foilor ungu
regulat şi fără resistenţă din (jece Ungaria. în genere nu se vor afla factor! consti
resc! din incidentul Rosaliilor. Es-
în cjece anî cele 70°/ ce veniau pe In asemeni împrejurări nu-i mi tuţional! şi parlamentari".
0 tragem deosebit aic! părţi din nisce
partea lui pentru cheltuelile comune rare, că contemplările foilor ma Totuşi nu le vine încă celor
articul! ai foilor fruntaşe „Pester
— a făcut de-odată grevă nu numai ghiare asupra situaţiunei de ac]! sunt dela „Pester Lloyd" s’o rupă defini
Lloyd „Bud. Hirlp." şi „Egyeter-
parlamentară faţă cu guvernul, ci atât de pessimiste şi că organul tiv cu Nemţii, şi dec! mai pun o
tâs", car! sunt îngrijate nespus de
şi grevă în cestiunea legăturilor co nemţesc al guvernului, — care dă alternativă: seu că aceştia se vor muit, că din luptele şi animosită-
mune economice cu Ungaria şi tot tonul în cestiunile însemnate ca aceea cuminţi şi vor schimba acum, când
ţi)e dintre Ungur! şi Austriac!, în
mai multe semne se arată, că greva a raporturilor dintre Ungaria şi Aus se va întruni după Rosalii „Reichs-
cestiunea pactului şi mai ales a
acesta se va estinde chiar şi asu tria — vine se constate adevărul amar, rath"-ul din Viena, politica şi tac
cuotei numai rău pdte să se nască
pra raporturilor dualiste cu statul că tdte partidele austriaco fără deo tica lor, „atunci încă multe se pot pentru „naţiunea maghiară", care
ungar. sebire, ori cât de divisate şi duşmă îndrepta cu Germanii şi prin Ger-
or! încătrău privesce „nu află ru
Cine ar fi credufc capabil! pe nite ar fi între olaltă, totuşi sunt de man!"; său nu vor face acâsta, şi
denii de sânge şi amici nicăirî".
Nemţii lui Herbst, Giskra, Plener şi un gând, ba emuleză chiar unele cu atunci „Ungaria va avă să-şî împli-
u
Auersperg, pe Nemţii, car! şi pe altele în lupta contra Ungariei. nescă datoria propriei-conservăr! lu „Pester Lloyd în art’culul despre care
timpul guvernării îndelungate a lui Asupra unui punct par a fi în ând măsurile de lipsă". facem amintire şi mai sus dice între altele:
Taaffe păreau încă docil! şi mai con clar guvernanţii ungur!. Pe parti Cu alte cuvinte, e rău cu rău, „Sărbarea veselă a Rosaliior" deş
cilianţi, deşi Taaffe se răzima pe o dele slave, pe clericalii, conserva dăr e mai rău făr’ de rău. Partida teptă acll la cei din Austro-Ungaria „adâncă
majoritate slavă-clericală contrară torii şi pe estremii naţional! şi so ungurăscă dela putere simte, că îu- supărare şi griji" şi causa sunt certele şi
FOILETONUL „GAZ. TRANS." Numele poporal al fermecătorului, naugurat adevărata limbă literară, deci în Tot în categoria acesta cade „capitan-
u
vrăjitorului e şi „/'armazon .') Cuvântul tr’o epocă, în care limba literară abia se paşa" în loc de „capudan-paşa" (capul pu
acesta e resultatul unei simple etimologi desfăcuse de graiul poporului. Asemenea terii maritime la Turci).
Etimologisarea poporană română. cuvinte datorite etimologisării pop. şi adop Tot aici am pute aminti si forma
sări poporane a formei literare „franc
mason". „Farmazon" îşi datoresee forma tate şi de limba literară, der fără se mai cochii-vecM“, ce adese-orl ne întâmpină în
r
De şi accepţiunea sa poporală numai influinţei bănuescă procesul de etim. pop., prin care cronicarii noştri, esprimând locul unde să
N. Sulică. cuvântului „farmec". am trecut, sunt d. e. trandafir şi colojîr, făcea licitaţiunile, deci să vindeau şi vechi
ambele împrumutate din grecesce (trianda- turile. Prototipul acestei composiţiunl ro-
Partea primă. Limba literară de aclî nu admite în
4
fyllon, karyofyllon). mânescl a fost ungurescul „kotya-vetye" )
(Urmare.) sînul său nici forma „cotrobonţ", nici „far-
mazon", căci asemenea forme le consideră Alt exemplu frumos avem în cuvân din care etimolog. pop. română a făcut
IV. apoi „cochii-veehl", adecă „copii-vechl",
adî ca caricaturi şi jucării ale naivităţii tul „logofăt*, al cărui prototip a fost gre
Etimologisarea pop., acest factor im poporului. Intrare şi drept de circula- cescul „logotketis". Logofăt s’a născut nu vechituri.
portant în desvoltarea şi amplificarea lim- ţiune în limba cultă a cărturarilor au nu • mai sub influinţa lui „/$", mai ales în
V.
bei naţionale, îşi trăesce timpul său de mai acele forme, cari indică obiecte strîns composiţiunea „făt-logofet" l 2 3 ) (doi feţl-logo
Esemplul acesta din urmă ne duce la
splendore şi de rodnică producţiune, întoc legate de viâţa poporului, şi aşa limba li feţi în basmele nostre poporane). De a-
u3
mai ca şi poesia poporală, de regulă în terară, în lipsa altor termini, trebue se le ceeaşi natură e paraleu ) născut din tur o nouă clasă de etimologii: etimologisarea
v
cuvintelor compuse. Oomposiţiunile sunt ace
epoci antiliterarc, înţeleg însă literatură adopteze. Aşa sunt terminii zoologiei şi ai cescul „paralî", (om cu parale), sub influinţa
lea, cari ofer materialul cel mai spornic
cultă. Odată ce esistă o literatură cultă, botanicei poporane, despre cari vom vorbi românescului „leu". Bidiviu s’a născut în pentru etimologisarea poporului. Aşa se
se validiteză şi pedantismul scienţific. mai pe larg mai jos. Sâ înţelege, că nicî acelaşi chip din turcescul „bidivî" sub in
esplică numărul nesfîrşit al etimologisării
Limba literară cu multă scrupulositate în caşul acesta limba literară n’are con- fluinţa lui „viu".
pop. în antica limbă grecescă, precum şi
caută să conserve forma originală a îm sciinţa, că acele forme poporale sunt tre
2 ) Despre geminaţiunî de felul acesta, în limba nemţescă. Ambele aceste 2 limbi
prumuturilor făcute, a neologismelor. Lim cute prin procesul de românisare a etimo-
şi rolul, ce-1 au în desvoltarea limbei ro- au o deosebită aplicaţiune şi capacitate de
ba nostră literară cunosce şi vre să cu- log. pop. In acelaşi chip membre constitu mânescl, voiţi vorbi cu altă ocasiune. composiţiune. In oposiţiune cu vechea
noscă d. e. numai forma „contrabandă"; tive ale limbei literare sunt tote acele
3 ) Compară în mithologia poporană limbă grecescă stă limba latinescă, care în
poporul însă aducând în legătură pe con forme etimologisate, cari esistau deja în
a
fleu-paraleu . Paraleu în graiul comun e ale composiţiunei se caracteriseză printr’o
trabandist cu verbul „cotrobăesc" (— res- limba românescă în epoca, în care s’a îu-
identic eu „eroul (filei", adecă om de ca-
colesc, scotocesc), crează forma poporală re-ţl vorbesee totă lumea, cums unt adî cei *) Vecii despre acest cuvânt la Simonyi.
„cotrobonţ*. l ) F. Marian. Vrăji, pag. 5. cu punga grosă. A magyar nyelv 147.
