Page 74 - 1898-05

Pagin 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 110 — 1898.

vrajbele, cari „subminâză fundamentul, pe nu va anecta provincii austriaco nici atunci, pârgarului (juratului) din Dumbrău să strige prins : „Cetăţenii ploeştenî, întruniţi acjl,
care de treidecl de ani monarchia habs- când ele i-ar cădâ mură ’n gură — şi peste sat, că in 2 (14) şi 3 (15) Maiu ni­ 3 (15) Maifi, salută pe eroul dela 1848. T.
burgică a fost aşedată . Adevărat că dua­ acâsta din cause, pe cari noi n’avem să le meni să nu mărgă pe drumul cătră Blaşiu Raica . Trimiţătorul, care n’a sciut nimic
44
44
lismul e încă neatins, dâr „în inimi dincoce demonstrăm omenilor, cari nu cugetă cu nici cu trenul, nici cu carul, că e oprită co- de sortea telegramei, se plânge acum cu
44
şi dincolo s’a încuibat desbinarea şi din ce capul lui Schonerer . municaţiunea, fiind-că merg multe cătane şi la drept cuvânt, că o astfel de procedere este
în ce dispar garanţiile morale ale rapor­ Deci Germanii au să alegă una din gări nici nu se dau bilete. contrară convenţiunei internaţionale tele-
44
44
turilor austro-ungare — „Ar fi peeiculos , două: seu se vor dovedi cuminţi ca Aus- In urma acestei neghiobe minciuni, grafo-postale.
dice „să [închidem ochii faţă cu aeâstă triacl politicesce, sâu vor provoca nu nu­ născocită de sigur cu scopul de-a mări
44
apariţiune . mai Austria, ci întrâga monarchiă con­ „vacla statului maghiar în ochii poporu­ Disalvarea consiliului din Gratz. Din
44
„Adevărul despre seriositatea situa- tra lor. lui, mulţi au fost împedecaţl de-a merge Gratz se anunţă, că consiliului comunal a
ţiunei este, că în tote taberele partidelor fost disolvat din causă, că a protestat con­
u
„Budapesti Hirlap dela 29 Mai fi, nu­ chiar şi la Aiud, în afaceri casnice şi fa­
austriaca s’a făcut din agitarea contra Un­ tra numirii contelui Gleispach ca preşedinte
mărul de Rosalii, publică sub titlul „Spirit miliare.
gariei un sistem. Germani şi OeliI, liberali al tribunalului suprem şi contra degradării
44
resvrătitor un articol în care după-ce a- Se vede, că iscusitul notar dela Mă­
şi ultramontani, conservatori şi naţionali celor 32 oficerl în reservă. Cu conducerea
rată de oâte-orl spiritul s’a reseulat contra haciu a credut bine venită ocasiunea pen­
orl-cât de înduşmăniţl ar fi unii cu alţii, afacerilor oraşului a fost însărcinat br.
puterii şi cum în dilele nostre poporele de tru de a-şl face „merite , de cari trebue
44
au fost şi sunt toţi deun gând, ba se în­ Hammer-Purgstall Henric. Deodată cu di-
pretutindeni se agită şi sunt neliniştite: că are mare lipsă, pentru-ca să-i suplinâseă
trec chiar unul pe altul în lupta contra solvarea consiliului, poporaţia oraşului a
sluga cere pâne şi drepturi, cetăţânul li­ cualificaţiunea, deore-ce pe cât sciu, el a
Ungariei ,.. fost provocată a-se absţinâ dela oi’I-ce ma-
14
bertate şi bunăstare, âr domnitorii îşi tem fost un simplu servitor („Diner ) în cance­
44
„Cehii sunt convinşi, că piedeca cea nifestaţiunl pe strade. Pentru susţinerea
puterea şi vada; după-ce spune cum so­ laria solgăbirăului şi de aci a ajuns notar
mai principală în contra realisării aspira- ordinei au fost consignaţî 200 de gen-
cialismul se ridică contra tronurilor şi de cerc în Măhaciu. De va merge tot aşa
ţiunilor lor federaliste este dualismul; ul- darml. Ei au primit porunca să nu sufere
guvernelor etc., dice din cuvânt în cuvânt pe calea „meritelor", ca mâne pote să-l
tramontanii şi afiliaţii lor de totă categoria nici un fel de grupare pe strade şi la cas
următorele: vedem şi solgâbirău.
se tem de contagiul liberalismului un­ de trebuinţă se intervină cu arma. Casa
„Negră vedem lumea, sâu doră nu *
guresc; Germanii-naţionali urăsc pe Ma­ primăriei a fost ocupată de 30 gendarmî.
este ea destul de negră? Nu esistă miserie
ghiari quant mcme, dâr ei îi onorâză cu Ou aeâstă ocasiune ţin să amintesc
în massă, moral degenerat, nu este ore silă Maiaiul scolelor române din Joc, care
îndoită ură, pentru-că în Ungaria aud mur­ şi eu ceva despre modul cum li-se distri-
orbă, sâu doră ura partidelor s’a schimbat în două rânduri s’a amânat din causa tim­
u
murând curentul contrar uneltirilor lor bue preoţilor noştri „ajutorele dela stat.
în ifibire ? Dâr să nu privim lumea, ci nu­ pului nefavorabil, se va ţinâ mâne în „Ste­
nepatriotice şi trădătăre. Progresiştii ger­ Privind lista preoţilor împărtăşiţi de „gra­
mai Ungaria, vedem noi orc asigurat viitorul jeriş , dâcă timpul va permite.
44
44
mani, in fine, cari şi aşa au devenit numai ţia guvernamentală , e caracteristic, că din
naţiunei nostre? Nu ne ameninţă panslavis­
o fracţiune, se află sub presiunea teroris­ acest cerc nu a fost împărtăşit cu ajutor Maghiarisare cu sila. Din Alba-Iulia
mul, nu ne înjură dacoromânii, nu ne o-
mului (din partea estremilor naţionali) şi nici unul dintre preoţii... deplin cualificaţi şi se scrie, că şeful gărei de acolo, un anumit
primă Nemţii, nu ne apasă dări şi datorii,
n’au voinţa şi părerea lor... La tote acsetea absolvenţi de teologiă; din contră însă, din­ Bogdanovicl, vrâ cu sila să facă pe munci­
suntem tari şi inimicii noştri ne portă
44
le pune vârf şi anarchia parlamentară". tre preoţii aşa numiţi „moralişti (cu cua- torii, cari lucră la gară, a-şî maghiarisa nu­
frica. Adevărat să fie acâsta? Sâu doră
lificaţiune mult mai inferioră) nu a rămas
N’ar fi însă răul col mai mare, dâcă este cert, că poporul maghiar împărechiat mele. Intr’una din dilele trecute a chiămat
nici unul, care să nu fi fost împărtăşit în
numai şansele pactului economic ar fi aşa cu sine însu şl nu se încrede mai mult în înaintea lui pe toţi lucrătorii nemaghiari şi
fiăcare an cu câte 62 fi., deşi ei sunt în
de rele, dâcă numai acesta ar fi în pericul. sine şi în instituţiile sale ca mai înainte. li-a cjis, că ori îşi vor maghiarisa numele,
parochii relativ mai bune decât preoţii.
Dâr cu cât mai mult durâză dincolo în Numerul duşmanilor noştri s'a sporit şi s’au ori dâcă nu, vor fi daţi afară din lucru.
Etă cu o dovadă mai mult, că „aju-
Austria ora contra Ungariei, cu atât mai încuragiat, de jur împrejur nu aflăm rudenii La 4 Români şi unui Sas li-a şi propus
ameninţată devine ordinea de drept public, de sânge şi amici nicăiri. Aliaţii noştri se torele" dela stat sunt întrebuinţate ca mij­ alte nume unguresc!, însă bieţii omeni au
loc de-a demoralisa clerul nostru şi de-a
adecă dualismul însuşi prin resensul ce-3 ridică contra nostră şi atacă uniunea în răspuns, că nu primesc „să se scrie Unguri' .
1
cultiva ignoranţa şi servilismul în sînul lui!
provâcă în Ungaria. care am fost de 30 de ani. De vei întreba
X. Ploiă torenţială în BucurescT. Dumi­
44
Aici „P. Lloyd vorbesee despre Ger­ pe-un oracol sâu pe un bărbat de stat,
necă sâra a cădut în BucurescI o ploiă to­
manii Austriei, cum au încetat de a fi, ca care va fi sortea Ungariei, el nu este în
renţială, care a durat mai multe ore. Fârte
pănă acum, un stâlp al dualismului şi cum stare să ţ’o spună nioî măcar pe durata
multe strade au fost inundate. La târgul
Ungaria trebue să se dedea cu gândul, că unui an. Şi sufletul poporului fierbe aici pen­
trebue să socotâseă în viitor cu alţi factori tru asta, colo pentru aceea, apucă piatra — 19 (31! Maitt Moşilor a făcut mari stricăciuni. Lumea
aflată acolo fugea în tote părţile, căutând
44
în Austria. Mai departe amintind, că şi ridică cosa contra autorităţilor... Oeea-ce „Nu n8 scriem Unguri . Caracteristică
adăpost.
u
„Reichsrath -ul se va întruni după Rosalii, a fost gloria nostră : libertatea maghiară, este o notiţă ce o aduce semioficiosul „Bud.
mai speră, că Germanii îşi vor schimba e învelit în nori“... Tudosito privitor la numirea în unguresce
44
Preţurile cerealelor. Soirile din Galaţi
politica şi tactica. Decă nu, atunci e atunci, In fine „Bud. Hirlp." rjice, că Ungurii a archiducelui Franeisc Ferdinand. Se dice
şi Brăila anunţă o scădere generală a pre­
atunci Ungaria va trebui să se apere cum cred în minunea, care mântuesce pe cel-ce în ea, că o parte a pressei maghiare, mai
ţurilor cerealelor. Din aeâstă causă, în cele
pote. gata este să piară... ales cea din pi’ovincie, când vorbesee de
două porturi nu se face nici o vântjare.
44
„Pester Lloyd zugrăvesce aici peri- „Egyctărtes scrie între altele: „Când archiducele, îl numesce „Ferencz Nandor*, Soirile de pe pieţele străine vestesc de-a-
11
culul ce ameninţă pe Germani, decă din patria nostră era un cimiter, n’a fost în ceea-ce este greşit. Adevărat, că în textul semenea scăderi.
vina lor şi a celorlalte popore austriaco pericul aşa mare ca acum, fiind-că spiritul unguresc al autografului dela 24 Martie s’a
nu va mai merge cu constituţionalismul în veghia la vetrele maghiare; acum însă, că furişat aeâstă numire, dâr numai din erore. Insultarea armatei comune. Procura­
Austria şi acesta va fi înlocuit c’un „abso­ avem un teren atât de pacînic pentru sfor­ Spune apoi, că din partea competentă i-s’a tura din Peşta a intentat proces de pressă
14
lutism sănătos despre care a amintit un ţări constituţionale, cum n’am avut înainte declarat, că numele de „Ferencz Nandor diarului unguresc „Năpvezer*, oare a pu­
44
membru ceh al delegaţiunei, cu 350 de ani, naţiunea a adurmit. . . . Nu nu pote fi privit ca oficios, căci abstrăgând blicat un articol de Kornai Istvan întitulat
44
trebue mare facultate prorocitore ca cine-va dela întrebarea dâcă „Nandor este o tra­ „Politică radicală , în care se insultă ar­
44
Intorcendu-se apoi spre radicalii ger­
să potă spune cum se va sfirşi aeâstă nouă ducere admisibilă a numelui Ferdinand, mata. Etă ce se elice între altele în acel
mani, pe cari îi numesce confuşi, dice, că
apariţiă pe scenă. De-ocamdată seim, că vorbesc alte motive în contra. Oincî regi articul: „Pretensiuoea nostră principală
este o nebuniă a crede cum fac ei, că cu
Austriacilor nu le mai trebuesce căsătoria în Ungaria au purtat deja numele de Fer­ este independenţa Ungariei. Acâsta însă o
cât se vor încurca mai rău lucrurile în împiedecă Banffy şi partida lui gata la
Austria, cu atât mai sigur va veni scăpa­ mixtă... ei ne urăsc, âr noi durmim şi ma­ dinand, predecesorul Majestăţii Sale a fost orl-ce; o împiedecă adunătura corpului ofi-
rea prin mâna tare a Germaniei. „Prusia joritatea ţării nici nu se revoltă la aeâstă numit totdâuna numai Ferdinand, âr ar­
ură . . . . chiducele de acll Franeisc Ferdinand şl-a ceresc austriac compus din naţii străine şi
44
primit scrisorea de conchiămare la camera faţă cu aeâstă independenţă se pun contra
magnaţilor sub numirea de „Ferencz Fer­ toţi purtătorii de trenă ai curţii din Viena.
fatală neputinţă şi stângăcie, trăsătură ce Terorismul unguresc la 3 (15) Maiu. 44 Contra acestor trei tabare trebue pornit
s’a transmis şi asupra limbilor romanice şi dinand . — Resultă deci de aici, că între­
buinţarea cuvântului de Nandor pentru un curent străbătut de ură; trebue vestit
în special asupra limbei românesc!. Aşa se Cercul Vinţului, Maifi 1898.
Ferdinand, este numai o licenţă ridiculă şi pretutindeni, că prima tabără e cumpărată
esplică numerul relativ mic al etimologiilor Ştim. D-le Redactor! Aici, în cercul
cam îndrăsnâţâ, ce şl-o iau şoviniştii, cari pe faţă, a doua e cumpărată pe ascuns.
poporane latinesc! în comparaţiune cu Yinţului de sus, suntem atât de spionaţi precum seim, vrâu să maghiariseze acuma Nu numai deputaţii independenţi, ci în-
limba grecâscă. şi terorisaţl, încât nici n’am putut să vă şi stâncile. Dâr s’au blamat şi se vor blama trâgă societatea maghiară trebue să încun-
In chipul acesta şi graiul nostru ro­ raportez la timpul cuvenit despre măsurile
şi de aci încolo, de câte-orl vor face prostii jure orl-ce comunicare cu oficerii austriacl.
mânesc fiind lipsit tocmai de composiţiunl, teroristice aplicate faţă de noi din inci­
de acestea. Notiţa foiei oficiose din Peşta Fetele maghiare, bărbaţii maghiari, nici să
e lipsit şi de materialul cel mai apt pen­ dentul cjilei de 3 (15) Maifi, căci nu mai li-o spune indirect destul de lămurit, că nu stea de vorbă cu ei. Astfel ar trebui
tru etimologisare. Der pentru aceea nu am putem avâ încredere nici în oficiile poştale. tractaţi, ca să nu mai aibă plăcere a veni
nici Alteţa Sa archiducele Franeisc Ferdi­
pute cjiee, că limba românâscă e tocmai In acest cerc fiă-care preot român cu
nand n’are poftă şi plăcere de „a-se scrie în Ungaria. Apoi trebue creat în ţâra în-
săracă în etimologii poporane. Nu e indis­ ocasiunea serviciului divin din S (15) Maiu
Ungur". trâgă un mare curent contra instituţiei ar­
pensabil, ca cuvântul obscur, ce să etiino- a fost spionat în biserici prin câte-un argat matei comune. Deja în fecioraşul de 16—
logisâză, să fiă compus; e destul, ca pi’in de-al solgăbirăului (notar etc.), cari pănă Telegrame suprimate. Am mai amintit, 16 ani trebue altuită ura contra armatei
lungimea sa se- facă impresiunea de cuvânt atunci nici măcar nu s’au apropiat de bi­ că aprope tote telegramele, ce s’au trimis vulturului cu două capete şi cu negru-
compus: poporul de fapt etimologisându-1 serică. Poporul, neputându-şl da sâmă de nu numai din România, ci chiar şi dela galben . — Autorul acestor pătimaşe is-
44
crează o formă compusă. Bătrânii noştri acâsta ne mai pomenită apariţiune, esclama noi în diua de 3 (15) Maifi la adresa foi­ bucnirl ale şovinismului, a fost condam­
sciu să ne povestâscă multe şi de tote de uimit: „Domne ajuiă-le, că se încreştinesă/“ lor nostre de aici, sâu la adresa unora din­ nat numai la 1 lună închisore şi 10 fi.
„prea bunul Iancu şi Axentie. Aşa au eti- In luarea măsurilor teroristice unii tre fruntaşii noştri, n’au fost înaintate la amendă.
u
44
mologisat ei numele de „tribun , al eroilor din diregâtoraşii noştri s’au făcut mai mult destinaţia lor, ci oprite de cătră oficiile
noştri naţionali din 1848. — Cei cari au decât ridiculî. Primarului comunal din telegrafice unguresc!. Ceea ce este însă Esamenele în protopopiatul Aradului 4
luat parte la nefericita luptă dela Konig- Dumbrău, de esemplu, ’i-s’a dat din partea mai surprindător, s’au oprit astfel de tele­ la scolele elementare poporale, s’au înce­
grătz, asemenea sciu să istorisâscă minuni solgăbirăului porunca, ca numai decât să-i grame fără ca măcar să fiă însciinţaţl tri- put erî, în 30 Maifi n. şi, după programa
a
de isprăvile Prusului dela „Câne-creţ . Şi arate numele tutwor acelor âmeni din sat, miţătorii lor. Aşa aflăm acum din Ploeştî, statorită şi comunicată oficielor parochiale
tot bătrânii noştri mai sciu una alta de cart ar cuteza să mergă la Blaşiu, având, că meetingul întrunit acolo în diua de române gr. or., vor dura pănă în 30 Iunie
u
„Barbă-rosâ , fabulosul împărat al Germa­ se’nţelege, intenţia, ca să-i persecute. 3 (15) Maifi a adresat d-lui Axentie st. n. Tote esamenele vor fi conduse de
nilor, Barbarossa. Notarul de cerc din Măhaciu, Foldvary Severu din loc o telegramă de salu­ d-1 protopop Moise Bocşanu ca inspector
(V'tt urmat Jozsef, a mers şi mai departe, recurgând tare, care însă nu i-a fost înmânată. şcolar şi de d-1 învăţător din Arad Iosif
la o minciună prostă. El adecă a dat ordin Aeâstă telegramă a avut următorul cu­ Moldovan, ca comisar de esamene.