Page 75 - 1898-05
P. 75
Nr. 110—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Ruptură de nori. Din Cluşiu se scrie, Caracterul întregei petreceri a fost New York, 30 Maiu. Escadra ame întreţinut mai dilele trecute acâstă savantă
că în părţile Nadăşului şi Gârbăului ungu forte românesc şi succesul strălucit. ricană Sampson s'a reîntors la Key- societate asupra unui subiect de cel mai
resc a fost alaltăerl noptea o ruptură de
West. Schley blochezâ mai departe San mare interes. Acest savant membru a ex
nori, care a spălat traseul căii ferate, aşa tiago. Insurgenţii cu.banî luară ora pus examenului colegilor lui o jumătate de
Avis. Toţi aceia, cari au binevoit a
că tote trenurile de pe linia Predeal-Bu- şul Remedios. Mai tărcţiu inse Spa litru aer lichid obţinut în laboratorul său.
subscrie acţii la institutul de credit şi eco
flapesta au suferit întârcjiărî de mai multe ore. nomii „Bihoreana", sunt rugaţi respectuos niolii au recucerit oraşul. Mulţi morţi Aerul lichid are de obieeifi colorea apei,
şi pe acestă cale, ca în înţelesul punctului şi răniţi de ambele părtî.
Socialismul agrar în Heves. Se anunţă e alb, de cele mai multe-orl e puţin tur
5 din prospectul pentru înfiinţarea institu bure şi opalescent. Acestă colore e dato
din Heves, că socialiştii agrari încep a-se Generalul Shoster a primit po
tului sus amintit, să binevoiască a plăti
organisa şi a-se pune în mişcare în acest runcă, de a se îmbarca cu partea rită acidului carbonic, care se găsesce în
cel mult pană în 12 Iunie st. n. 1898 rata a
•comitat. Muncitorii refusă a primi angaja 2-a de 20°/ din valorea nominală a acţii- cea mai mare a trupelor americane, stare de suspensiune. D-1 Arsonval a ter
0
mente pentru seceriş. In Komld 50 de lu lor subscrise, ca apoi fiind îndreptăţiţi a ca se plece la insula Cuba. minat promiţând, că într’o viitore şedinţă
crători ai episcopiei din Sătmar, au putut cere înregistrarea firmei, să putem pune va face schema aparatului, care i-a servit
la cale cât de curând înactivarea „Biho- la obţinerea aerului lichid, istoricul acestei
fi duşi la cositul fânului numai cu ajutorul
renei". L i t e a t as r* ă«
gendarmilor ; în Tarna-Meran de-asemenea descoperiri, ca şi resultatele precise ob
Pentru orientare amintim şi aceea, că
B0 de lucrători de-ai lui Schosberger au Viaţa Sânţilor. In „Tipografia Diece- ţinute.
pentru ratele, cari nu s’au numărat la ter-
trebuit să fiă scoşi la munca câmpului cu minul fixat, sunt de-a se plăti 6°/ interese sană" din Gherla a apărut „ Vieţa Sânţilor“ Oprirea corsetului. Ministrul de culte
0
bajoneta. — In ErdOtclhc s’au adunat dilele de întârdiere şi direcţiunea la cas de lipsă scrisă de Tit Bud, vicarul Maramureşului. şi instrucţiune publică al Rusiei a dat o
trecute 600 de muncitori şi au făcut jură pote chiar şi anula acţiile, ale căror rate In acest op, forte voluminos, care cuprinde ordinaţiune, prin care interdice elevelor
restante nu s’au plătit nici după 2 provo
mânt sărbătoresc, că nu vor întră în brazda 415 pag. format mare 4°, se află descrisă şcolelor de tete, ba chiar şi domnişârelor
cări ; în caşul acesta sumele plătite mai
nimănui, decât pe lângă diurnele fixate de viâţa tuturor sânţilor, cari se onorâză în dela conservatorii de-a purta corsete, pre
’nainte cad în folosul institutului.
ei. In urma acestor presemne seriose, fiş- biserica nostră orientală. La finea opului cum şi orl-ce brâu, ori haină de natui’a
După restul de 70°/ din capital, dela
0
panul comit. Heves a consignat o com se află în ordine lunară şi alfabetică un corsetului, care ar avâ menirea de-a stringe
ratele plătite înainte de termin, institutul
panie de miliţiă, pe care a dus’o la Erdo- plătesce interese de 5 / - catalog al tuturor Sânţilor şi martirilor şi tortura corpul. Ministrul ameninţă chiar
0
0
telke, âr numărul gendarmilor a fost sporit din acest op, apoi al Pontificilor romani cu pedâpsă pe acele eleve, a căror va
Oradea-Mare, 25 Mai ii 1898.
cu 50. pănă aclî şi al împăraţilor din cele dece nitate le-ar îndemna să calce acestă ordi-
Iosif Vulcan, Dr. Coriolan Pop,
vâcurl dintâiu. Preţul unui esemplar e 3 nuţiune practică.
„Ruga“ în Lugoş. Primim următorea: preşedintele direc. director esecutiv.
fi. (Ou posta recomandat 3 fi. 30 cr.) In
Invitare la „Ruga", ce se va arangia, din Cât costa susţinerea marinei. Cele
asemănare cu mărimea, cartea e eftină.
incidentul sărbărei hramului Sf. biserici mai mari spese cu susţinerea marinei le
cated-paroch. gr. cat. române din Lugoş la Incunosciintare. Memorii din 1848-49 de regretatul are Anglia, care în acest scop spesâză 26 mi-
j
Rusalii în 5 şi 6 Iunie 1898, în curtea Vasilie Moldovan, fost prefect al Legiunei lione funţî sterlingî la an; în locul al doi
Conform programului deja publicat
seâlei şi casei parochiale gr. cat. de-acolo. III în 1848—49. Istorisirile cuprinse în lea vine Francia cu 11 milione 487,000
pentru festivităţile, ce se vor arangia cu
Preţul după plac. Venitul curat e destinat acâstă carte sunt de .cel mai mare interes funţi sterlingî; Rusia cu 7 miliâne 990,000
ocasiunea ţinerei şedinţelor societăţii pen
■pentru fondul corului bisericesc gr. cat. istoric şi naţional, sunt scrise într’o limbă funţi sterlingî, âr Germania cu 6 milone
tru crearea unui fond de teatru în dilele
român. uşoră şi plăcută. Preţul 50 cr. (cu posta 83,000. Tote celelalte state europene chel-
de Rosalii în opidul Haţeg, secţiunea pen
55 cr.) tuesc sume mult mai mici pentru susţinerea
Cel ce are grije de sănătatea sa, să tru arangiarea unui banchet face prin acâsta
Procent, Proml, Interese şi Teoria marinei.
bea apă amară „Franz Iosef", care de mai cunoscut, că toţi acei onoraţi domni şi
bine de 20 ani se trimite în totă lumea şi domne din jur şi depărtare, cari voiesc a conturilor curente de I. G. Panţu, profesor Greutatea unei musce. O muscă de
este recunoscută ca singurul mijloc natural la şcola comercială superioră din Braşov.
lua parte la acel banchet, să binevoiască mărimea obicinuită are o greutate de 35
•salin purgativ. Acâstă apă se pote căpăta 0 broşură de 48 pagine, în care se arată
a-se anunţa la subscrisul cel mult pănă miligrame, aşa că abia 28 de musce cum
pretutindeni. calcularea intereselor pe ani, pe luni şi pe
Sâmbătă în 4 Iunie n. c., ca să se potă pănesc un gram. Intr’un funt se cuprind
dile într’un mod practic; sunt mai multe
dispune cele necesare. deci 14,000 de musce. Aripa unei musce
esemple esplicate amănunţit, aşa ca să fie
Serata literarâ-musicală a So cumpănesee numai 2-5 miligrame. Astfel
Haţeg, în 29 Maifi 1898. înţelese de ori şi cine; de-asemenea modul
cietăţii „Fetru Maior . Societatea de de greutăţi, se ’nţelege, pot fi constatate
u
Bersan, de calculare al intereselor la bănci şi teo-
lectură „Petru Maior" a tinerimei române numai cu cumpene extraordinar de sensi
academice din Budapesta a arangiat în 19 v.-preşedinte. ia conturilor curente. — Preţul 40 cr. bile, cum sunt de esemplu admirabilele cum
1. c. o serată literară-musicală împreunată (1 leu) plus 3 cr. porto. pene din institutul de normalisare din
■cu dans, care din tote punctele de vedere Guiţăm stă p&sihSicăa Berlin, a căror perfecţiune este atât de
a fost una din cele mai reuşite. Serata a
Onorata adunare generală a Institutu NECROLOG. Maria Maier născ. mare, încât dâcă de esemplu în ambele
stat sub patronatul D-lui Dr. Alesandru Mo-
lui de credit şi economii „Albina" a votat Dancăş, în numele său şi al rudeniilor, cu balanse ale cumpenei se aşâcjă câte-o bu
•csonyi şi a fost cercetată din partea colo
şi în anul acesta un ajutor pentru Interna inima plină de durere anunţă amicilor şi cată de fier de câte o majă metrica de
niei române din Budapesta atât de bine,
tul Orfelinat al Reuniunei femeilor române cunoscuţilor, că iubitul soţ, ginere, cumnat grea şi dâcă la o parte se mai adauge şi
cum nu s’a mai vădut de-un lung şir de
din loc. şi unchiu Dr. Nicolae Maier, protopresbiter o aripă de muscă, acâsta numai decât face,
ani. Afară de d-1 Dr. Al. Mocsonyi, mai
Pentru acest mărinimos ajutor sub ort. or. al tractului Sălişte, deputat al si ca cumpăna să se plece în partea aceea.
erau între alţii de faţă d-nii: Vicenţiu Ba-
scrisul birou în numele Comitetului Reu nodului arehidiecesan, membru pe viaţă al Chiar şi a suta parte dintr’un miligram se
beş, judii dela Curiă Mezei-Câmpeanu,
niunei esprimă adânc simţită mulţămită. „Asociaţiunii pentru literatura română şi pâte cumpăni cu acele cumpene.
Frâncu, Iosif Pop, toţi cu familiile, At.
Braşov, 19 Maiu 1898. cultura poporului român", fost profesor la In contra scrierei corecte. Bătrânul
■Cimponeriu, de Manno, Baron Poţi, Flo gimnasiul din Năsăud şi la seminariul ped.
rentin Mihalyi etc. Agnes JDuşoiu, La zar Nastasi, academician frances Sarcey ar dori să in
teol. „Andreian" din Sibiiu, preşedinte al
preşedintă. actuar. troducă şi în scrierea francesă fonetismul
Serata a fost deschisă prin preşedin despărţământului tractual al reuniunii în
în locul etimologismului şi încă pe cuvânt,
tele societăţii „Petru Maior", d-1 Victor văţătorilor ort. or. din districtul Sibiiului,
de-a stabili prin acâsta o uniformitate în
Onişor, care într’un frumos discurs arăta preşedinte al direcţiunii Oassei de păstrare
nisuinţele pentru cultura naţională ale ti ULTIME SOIRI. şi al „Reuniunii meseriaşilor" din loc, — scrierea cuvintelor. El se provocă la mai
mulţi scriitori distinşi francescî pentru de-a
nerimei şi termina mulţămind, între puter în 16 (28) Maiă a. c. la orele 11 a. m.,
St. Etienne, 30 Maiu. A(ţl s’a dovedi, că prin etimologism n’au putut
nice urări de „să trăâscă", d-lui Dr. Mo împărtăşit cu sf. Taine, s’a mutat la cele
desvelit aici monumentul celor că ajunge la o uniformitate în scrierea cuvin
csonyi, pentru-că a primit patronatul se veclnice după un morb greu şi îndelungat,
luţi în 1870. La banchetul ce s’a telor. Chiar Yoltaire, (jice, dâcă s’ar scula
ratei. în vîrstă de 59 de ani şi în al 16-lea an al
dat sera a luat parte şi preşedintele din morţi şi ar fi supus unui esamen din
Corul tinerimei, sub conducerea di fericitei sale căsătorii.
Faure. In vorbirea ce a ţinut’o el a scrierea corectă, ar trebui să capete se
bace a d-lui Victor Păcală, esecutâ apoi Rămăşiţele pământesc! ale scumpului
făcut amintire şi despre alianţa din cundă. Crede deci, că prin introducerea
•cu admirabil sucoes frumosul cuartet „Pri defunct se vor depune spre odihnă vecl-
tre Francia şi Rusia, cjicend, că fonetismului mai uşor s’ar putâ ajunge la
măvara" comp. de N. Popovicl. D-ra Vir- nică în 18 (30) Maiă c. la orele 2 p. m. în
acestă alianţă întâresce posiţia Fran- o uniformă în scriere. In acest sens s’a şi
ginia Gal a esecutat la pian composiţia cimiterul bisericei celei mari din Sălişte.
ciei Privitor la resboiul ispano-ame- adresat cu o propunere la Academia de
clasică „Fantasie Impromtu" de Chopin,
rican observă cu regret, că nisuinţa Fiă-i ţărîna uşoră şi aducerea aminte sciinţe francesă, dâr puţină speranţă e să-şi
■fiind rechiămată şi oferindu-i-se un prea
comună a puterilor de a împiedeca binecuvântată! ajungă scopul.
frumos buchet de flori. D-ra Valeria Pop,
conflictul, n’a succes. Francia va Sălişte, în 16 (28) Maiii 1898.
•elevă la Academia de musieă din Buda
observa atitudine strict neutrală.
pesta, a atins culmea prestaţiunilor musi- — Jalnicii mamă, fiu, fiică, soţie, fraţi Proprietar: ®5r. Aure? Mureş!s&nsa*
Asupra raporturilor Franciei cu pu
■cale cu Aria Gertrudei din „Hamlet" comp. şi soră, cumnaţi, cumnate şi nepoţi, cu
terile esterne Faure 4'se, că ţera se Redactor responsabil: €S-B*ef£«sîr3sj
•de Thomas; „Flori de nufăr" comp. de I. inimă frântă de durere aduc la cunoscinţa
bucură înafară de încredere şi auto
Flureşianu şi „Mugur mugurel" comp. de tuturor amicilor, rudeniilor şi cunoscuţilor,
ritate, şi conform tradiţiilor, şi-a asi 0OOOOOOOOOOOOOOOO oooo*
•G. Dima. S’a cetit după acestea o frumosă că neuitatul Nicolae I. Ciurcu, librar-editor,
gurat un loc distins în concertul
disertaţiă a studentului în filosofiă Iosif după îndelungate suferinţe şi-a dat nobiiul Medic român în Karlsbad.
european; mai mult, Francia şi-a re
Enescu, care a culminat mai ales în apre- său suflet în mânile Creatorului, în dosvol-
câştigat, graţiă democraţiei şi con- Medic universal
iţiarea vieţii şi operelor lui Petru Maior. tarea celei mai vaste activităţi, în versta
sciinţei răspunderii, vechia sa posiţiă
D-ra Ecaterina Mesei-Câmpeanu a declamat de 43 de ani. Rămăşiţele pământescl ale Dr. Romulus L. Grăciunu
în sfatul politic al Europei. Preşe
nu mare succes „Poiana fermecătore" de scumpului decedat se vor aşeda spre vecî-
dintele goli paharul pentru unirea
Alexandri. In esecutarea la pian a rapso- nică odihnă în cimiterul din Agram, Marţi Medic clinic în spitalul univers, imp. reg.
tuturor Francesilor.
•diei „Ilustraţiunea Română" de Carras s’a în 19 (31) Mafii a. c. din Yiena (clinica D lui consilier de curte
distins d-ra Clotilda Oltean, care mai ales Londra, 30 Maiu. Soirile despre Braşov, 18 (30) Mafii 1898. Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
•când a intonat „Răsunetul" lui Andreiă lupta dela Santiago de Cuba nici nu Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria bine interne. Medic al asociaţiunei pentru în
Mureşianu a atins culmea însufleţii’ei în se desmint, nici nu se confirmă. O cuvântată. grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro
public. D-1 Simeon David a predat mono telegramă mai nouă din Key-West Jalnica familie. tector: Majestatea Sa împăratul etc etc.
logul comic „Musca", producând mult haz. asigură, că admiralnl Sampson s’a Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
•Corul a mai cântat în fine o poesiă, după reîntors cu escadra sa în portul de- D I V E R S E . dela orele 6—9 a. m. şi 3 — 5 p. m. în
;
care a urmat dansul, âr la medul nopţii acolo. De aici s’ar pută deduce, că Miihlbadgasse casa „Schwarzes Ross . 18
unasa comună, la care s’au rostit mai multe nici un atac nu s’a întâmplat între Aerul lichid. Un membru al Acade OOOOOOOOOOGOOOOOOOOOO»
îioaste frumose şi îusufleţite. Spanioli şi Americani. miei de sciinţe din Paris, d-1 Arsonval, a