Page 77 - 1898-05
P. 77
REDACŢIUNEA, w OAZETA“ ili( ii [juri! lll.
Aiiiiistraţiuiea şi TiDogTafla. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., po şiso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisorî ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şl străinătate:
nu se re trimet.
Pe un an 40 franol, po şiso
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Dtminecă 8 franol.
nrmătdrele Birouri de anunoiurî: Se prenumeră la tote ofi-
In Viona: M. Dukes Nachf. ciele poştalo din întru şi din
Hax Augonfeld & Emerlch Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldber- Admmixtruţiunea, Piaţa mare,
ner, Ekstoln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyi 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL 1NSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond. pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu ._____ ^tTL XjSIIC- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. siu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi insorţiunile
seriă 10 cr. seu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 111. Braşov, Joi 2! Maiu (2 Iunie). 1898.
Din causa s-tei sărbători diarul nu va noscinţa Austriei", căreia Românii mis’o vre-un popor în lume, dâcă va delătura măcar pentru moment lupta de
apără până Vineri sera.
la 1848 i-ar fi jurat credinţă. Românii, încrefiendu-se îr. promisiu limbă între Cehi şi Germani. Er de-i va fi
Aşa ceva a susţinut între altele nile maghiare, n’ar fi lucrat cum au succes acesta, atunci la tomnă va pute să
15 Maiu greşelă politică? şi făia clericală şovinistă „Magyar lucrat în fiiua de 8 (15) Maiu 1848. desbată în „Reichsrath" de-odată cu dieta
9
Allam", despre care seim, că se tri ă' Decă Austria, seu mai bine fii din Peşta proiectele pentru pact.
mite pe „intenţiunî" şi multor preoţi guvernul austriac de atuncî nu a Apare der evident, că parlamentul ce
Nu lasă se trâcă nici cea mai
mică ocasiune pressa maghiara şi români uniţi, fiicend, că Românii ţinut nimic din promisiunile sale, se deschide acjl în Viena va avă cel
nici un politician maghiar, fiă de au fost păcăliţi la 1848, că Austria acesta-1 privesce pe el şi nu schimbă mai important rol în cestiunea pactului,
n’a jurat credinţă la rândul ei Ro- nimic din importanţa grandiăsei ma- rol covârşitor şi decisiv chiar şi în ceea-ce
orî-ce soiu, ca se nu se apere din
mânimei şi nici n’a ţinut nimic din nifestaţiunî de sine stătătăre naţio privesce sortea dualismului.
răsputeri în contra învinuirei, ce a
promisiunile sale. „Ceea ce Maghia- nale din acea fii memorabilă. Şi âre Să vedem însă sub ce fel de aus
primit acum, am pută fiice, un ca
rimea a primit ca pedepsă, Români- n’am pută răspunde şi noi cu ace picii se deschide „Reichsrath"-ul?
racter internaţional, că în statul un
mea a primit ca remuneraţiă". De laşi sarcasm, că se va vede încă de Mare optimist ar trebui să fiă cine-va,
gar popărele nemaghiare sunt asu
aceea, conchide numita foia, Ro aci încolo, cum îşî va ţină Austria ca să potă vedâ lucrul în colori tranda
prite, ori chiar maltratate. Nu vor
se concedă cu deosebire, că sistemul mânii ar trebui, ca fiiua de 15 Maiu promisiunile sale, şi legăturile ce le a firii. După cele ce s’au petrecut in timpul
s’o jălâscă, căci ea le reamintesce o încheiat cu Ungurii la 1867? din urmă în delegaţiunl, după complimen
de guvernare unguresc este îndrep
tat în deosebi în contra vieţii şi des- mare greşelă politică. Are să vină încă şi acel timp, tele puţin măgulitore ce şi-le-au făcut unii
voltării naţionale a Românilor. A sta de vorbă şi a voi se te şi credem că nu este tocmai de altora în acest mare sfat comun şi după
lămuresc! asupra unei astfel de ve parte, când adversarii noştri naţio animosităţile, cărora li-s’a dat espresiune în
Frasele, cu cari caută a se apăra
deri şoviniste maghiare ar însemna nal! se vor convinge, că a fost o nenumărate rânduri şi în termini destul de
adversarii noştri în contra acestor
să car! apă cu ciurul. Cum ai şi mare greşâlă politică din partea lor, aspri şi necruţători, e aprope o imposi
învinuiri, sunt prea de tot mult usate
scâte din gândul acestora, că ceea când la 1867 au încheiat pactul cu bilitate a crede, că cei din Austria vor
şi prea bine cunoscute fiă-căruia, decât
ce s’a petrecut ca apărare în contra Austria pe basa supremaţiei de rassă pune arma jos în cestiunea limbei numai
să mai merite să ne ocupăm aici cu
tirăniei şi a intoleranţei asupritorilor reciproce maghiaro-germane şi cu de dragul încheierii pactului cu Ungaria.
ele. Unde nu este nici pic de drep
poporului român, n’ar fi fost o gre totala desconsiderare a individuali Ne aducem aminte, că în camera
tate, unde e vorba de apărarea unei
şelă mare politică? tăţii naţionale a celorlalte popâre austriacă sunt înscrişi încă 60 de oratori
cause rele şi nedrepte, acolo, se ’n-
Nu Austriei au jurat Românii din monarchiă.
ţelege, că trebue să-şi ia refugiul la cestiunea esmiterii comisiunei pentru
credinţă la 1848, ci domnitorului lor limbă; aceştia vor cere de sigur cuvântul,
la tot felul de subterfugii, la tot
legitim; dâr au jurat credinţă tot ca să vorbescă. Cum şi cât vor vorbi, pote
felul de minciuni, de suspiţionări şi
de clevetiri. odată şi patriei şi naţiunei române, Parlamentul austriac. să ghicescă ori şi cine din esperienţa tre
şi înţelegem fărte bine, că impor cutului.
Acesta este trăsătura caracte tanţa unui astfel de jurământ de Acjl în 1 Iunie n. se deschide erăşl
ristică a tuturor răspunsurilor, ce le Afară de acesta Nemţii radicali s’au
credinţă nu o pot apreţui şoviniştii parlamentul din Yiena. In actuala situaţia îngrijit de timpuriu de mijlâce şi arme
dau adversarii noştri, or! de câte-orî
maghiar! de astăfiî. Or! dără ar fi politică încordată ochii tuturor din mo puternice cu cari să zădărnicâscă orî-ce
li-se împută purtarea lor intolerantă
în stare cineva pe faţa pământului narchiă sunt îndreptaţi spre lucrările lui. discusiune calmă şi seriosă. Consiliul co
şi despotică faţă cu naţionalităţile
să-i convingă afiî, că nu este cea Mai mult însă ca toţi, Ungurii sunt munal din Gratz a fost disolvat şi di-
şi mai ales faţă cu poporul român,
mai mare greşâlă politică, ce-o co aceia, cari aşteptă cu estremă încordare se solvarea acesta a fost provocată şi dorită
căruia Ungurii ar trebui să-i fiă cu
mit Românii, când refusă de-a se vâdă în ce spirit se vor începe desbaterile chiar de partida Germanilor naţionali. încă
deosebire recunoscători, pentru-că
scrie şi de-a se mărturisi cu toţii şi la ce resultate va ajunge contele Thun deja pe timpul guvernului Badeni, partida
prin veacuri a contribuit puternic la Unguri? cu acest parlament. naţională germană a arangeat în Gratz
apărarea, susţinerea şi înflorirea pa
Cele ce se petrec afiî, după Seim, că ultimul consiliu de miniştri mari demonstraţiunl cu care ocasiă a tre
triei cu averea şi cu sângele lui.
cineî-fiecî de anî, — când sciut este comun din Budapeşta a stabilit, că pănă buit să intervină armata. 'Pentru potolirea
Recunoscinţa este însă un cu la amic şi inimic, că milionele de la Septemvre guvernul baronului Banffy s& mişcării, guvernul s’a folosit de regimentul
vânt, ce nu se găsesce în lexiconul Român! din Transilvania, Bănat şi nu întreprindă nici un pas în direcţia re bosniac staţionat acolo, care în urma re-
politicianilor maghiari şi este fărte Ţera ungurâscă sunt adî în mare gularii independente a pactului, deore-ce nintenţei turburătorilor a trebuit să folosescă
ciudat şi ridicul când îi vedem, — măsură deşteptaţi naţionalicesce, am contele Thun să fi promis, că pănă la Sep arma. In învălmăşală un tînăr şi-a pierdut
cum s’a întâmplat cu ocasia aniver- crede, că dovedesce cum nu se păte temvre va face ce va face şi o să pună viaţa şi la înmormântarea lui jumătate ora
sărei (filei de 8 (15) Maiu, — că mai strălucit, că ar fi fost cea mai cumva capăt cestiunei ordonanţelor de şul eşise şi s’a arangeat dm nou o mare
vin şi ne vorbesc ironic de „recu- grozavă greşâlă politică, ce a co limbă, având mare speranţă că prin acâsta demonstraţie.
FOILETONUL „GAZ. TRANS." lui „zburăscu", care însemnă atât cât trebuinţeză pe „flaimuc" în sens de „ne — acest popor şi dispune de fapt de un
2
„grăiesc". ) ghiob, nătăfleţ" aşa cum e Neamţul. număr nesfîrşit de cele mai plastice şi poe
Mai amintesc încă formele „rod de Mai rar se etimologiseză partea primă tice etimologii. Asemenea avută în etim.
Etimologisarea poporană română. şi „rod de dafin în loc de rodozâ- a cuvântului. Aşa e „gâtlegiu", care se popor, e şi limba nemţescă. E adevărat
u
u
zahar
hăr şi rododâfin (oleander), ambele împru pare compus din gât şi leg. Prototipul său însă, că ambele aceste 2 limbi au fost fa-
De
mutate din grecesce. însă îl aflăm în sârbo-croatul „gerlic". vorisate în punctul acesta în mare măsură
N. Sulică. şi de facultatea lor deosebită de compo-
Postul Paştilor îl numesce poporul Forma „gârleglu" se mai aude pănă adî în
Partea primă. nostru „păresiml" (lat. quadragessima). Braşov. „Gâtlegiu" îşi datoresce forma sa siţiune.
(Urmare.) „Miecjul păresii" se aude şi în forma: influinţei lui „gât". In direct contrast cu vechiul popor
„miecjul părcţii . Etimologisarea pop. e grec stă, ca fire, poporul latin. Semnul dis
u
Fraţii noştri Aromâni din Peninsula- Y.
evidentă, şi s’a făcut prin alăturarea la gru tinctiv al caracterului şi naturelului roman
balcanică cunosc nevăstuica sub numele de Tendinţa de a etimologisa o aflăm la a fost nu o fantasiă mobilă şi aprinsă, ci
pul cuvântului „părete".
„nivestulle", sâu „’nvestallan", din care prin tote poporele, căci imboldul acesta inco- aceea, ce ei numiau „gravitas romana , se-
a
Poporul nostru, tocmai pentru-că sim
1
etim. pop. fac „'nreasta al Ian' , adecă „ne sciu de a presenta totul într’o haină cât riositate şi raţiune pururea clară. Romanul
ţul său nu e prea desvoltat pentru compo-
1
vasta lui loan". ) mai clară e în firea poporului peste tot. a fost omul judecăţii şi al minţii sănătose,
siţiunl, se mulţămesce de regulă cu etimo
In poveştile poporale ale aceloraşi Etimologisarea poporană formeză o parte nu al inimei, a fost omul practic, chibzuit,
logisarea părţii finale a cuvintelor prea
Aromâni jocă un rol forte însemnat aşa principală a etnopsichologiei de acjl. care tote le făcea cu tact şi socotelă ; artă
lungi seu compuse. Ast-fel s’a născut din
numitul „pullu azburător", care de regulă Că etim. pop. să validiteză pe un te şi poesia grecâscă în dispreţul său raţio
turcescul „mizrak" forma românescă, „mas-
se interpretâză ca „pui sburător" ; der în ren mai estins seu mai restrîns, acesta de nal le numia „leviora studia". Mai adău
drac“ (lance), cu tote că lancea nu prea
tru cât după firea sa corăspunde esact „pa- pinde dela fantasia şi puterea de combina- gând şi in cap abilitate a de composiţiune a
are de-a face cu „dracul". In acelaşi chip
serei măiestre" din basmele nostre popo ţiune a respectivului popor. Deci acest fe limbei latinescl, putem înţelege pentru ce
s’a născut forma poporală „cozondraci“ din
rane, e forte probabil, că şi aici avem nomen psichologic-linguistic la aparenţă numărul etim. pop. latine e relativ mic, în
u
„Hosentrăger . „Flaimuc", personagiu cu
de-a face cu o etimologie pop., deci, ca în atât de naiv, e una din cele mai splen comparaţiune cu cele grecescl, moment, ce
noscut din comediile lui Alexandri, se pare,
ţeles original, e „pasăre (năzdrăvană) grăi- dide mărgăritare ale genialităţii unui popor. s’a relevat şi mai sus.
că a avut ca prototip pe „freimuth". Po
tore", căci forma „azburător" tot atât de Un popor genial, cum a fost anticul popor Alexandri a dis, că Românul e năs
porul pornind din forma etimologisată, în-
bine se pote esplica şi din trupina verbu- grecesc, ale cărui grandiose creaţiuni în cut poet; noi putem adauge, că în acelaşi
2 ) Cf. Ţara nouă 1887 pag. 561; Wei- tote manifestaţiunile sale spirituale sunt timp e născut şi etimolog, ceea-ce resultă
*) Weigand Aromunen II pag. 125. | gând 1. c. pag. 123. fructul sborului neîntrecut al fantasiei sale, cu consecuenţă matematică din premisa lui
