Page 78 - 1898-05

Pagin 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Ni-. 111 — ib98

Acestă atitudine contrară guvernului hârtii de valore, ca fundaţiune pentru mese­ rinţa generală a poporului, venitul aces­ vede, seu unde vor căde, în Austro-Unga-
a fost mereu susţinută şi împintenată, er riaşii români, din care să se ajutoreze şi teia e destinat pentru procurarea unui clo­ ria sunt a se trimite institutului militar
acum în urmă ’i s’a mai adaus şi agitaţia parochul gr. cat. din Sibiiu. — Fapta pot la biserică, de care se simte mare tre­ aeronautic din Viena (la arsenal). Balonul
mare ce s’a făcut contra numirii baronului J acesta generosă se laudă ea pe sine. buinţă. Nu ne îndoim, că aceste nobile şi instrumentele să se trimită tot-acolo.
Gleispacli, ca preşedinte al tribunalului su­ porniri, eşite din sînul poporului braşove- Pentru retrimitere se dă un premiu de
Pentru „Casa naţională", după cum am
prem în Gratz, precum şi sfara mare ce se chian, vor fi întâmpinate cu bună-voinţă 25 florini.
mai amintit la timpul seu, primul care a con­
face din incidentul degradării celor 38 de din partea publicului nostru, de a cărui în-
tribuit înscriindu-se între membrii funda­ Scirî mărunte din România. Iu urma
oficerl în reservă, cari au luat parte la curagiare au lipsă.
tori cu 1000 fl. a fost d-1 Constantin de încetărei din vieţă a archiducelui Leopold,
demonstraţii.
Steriu, bancher în Braşov, Donaţiunea d-sale Principele bulgar la curtea rusescă. curtea regală română a luat doliu pentru
In fruntea acestor mişcări s’a pus
însă, după cum ni-se comunică din Sibiiu, „Novosti“ din Petersburg scrie, că princi­ 10 dile. — Sf. Sinod în şedinţa sa de Luni
însuşi consiliul comunal al oraşului, care
a trecut peste suma prescrisă pentru mem­ pele Ferdinand al Bulgariei va sosi dim­ a votat cu unanimitate regulamentul asu­
prin un decis al său a protestat contra
brii fundatori, urcându-se la 1100 fl. (peste preună cu principesa şi fiiul lor Boriş la pra clădirei şi zugrăvirei bisericelor. — Re­
numirii lui Gleispaeb şi a cerut depărtarea
2200 franci.) 21 Iulie în Petersburg pentru a face visită gele a primit în audienţă delegaţiunea Aso-
regimentului bosniac din Gratz. Bine sciau
curţii imperiale rusescl. ciaţiunei generale a medicilor din ţâră,
membrii consiliului, că guvernul va res­ La alegerile parţiale pentru Senatul care i-a supus diferitele măsuri propuse de
pinge un astfel de amestec în afaceri atât şi Camera română, ce s’au făcut în dilele Societatea studenţilor în medicină din
medici spre a combate căuşele şi efectele
de însemnate de stat, şi că drept pe- din uiună, au reeşit candidaţii conservatori. Bucurescl şi-a serbat Duminecă, scrie „Dra­
paludismului. — Contele de Bray, minis­
depsă îl va disolva, — der el tocmai acesta La Iaşi a fost ales d-1 general Mânu la pelul", a XXIII-a aniversare. Localul so­
tru plenipotenţiar al Germaniei, a dat Sâm­
a voit’o. colegiul II. Partidul conservator i-a făcut cietăţii dela Palatul Eforiei era plin de
bătă sera un prâncl diplomatic, la care au
Acum în ajunul deschiderii „Reichs- din acest incident, acjl săptămâna, o gran- studenţi şi invitaţi. După ce d. H. Botescu, fost învitaţî mai mulţi miniştri cu soţiile
rath“-ului întrâgă pressa germană strigă diâsă manifestaţiune în Bucurescl. Aseme­ preşedinte, a ţinut cuvântarea de deschi­ lor. — Incrucişătorul „Elisabeta" şi bricul
puternic contra guvernului Thun, amenin- nea au fost aleşi, precum seim, la Galaţi dere, se dă cuvântul următorilor delegaţi: „Mircea" din marina română militară au
ţându-1 pe tote tonurile tocmai din causa şi la Huşi candidaţii oposiţiei conservatore. d-nii Pârâianu din partea societăţii studen­ părăsit Duminecă portul Galaţi, spre a în­
sevârşirei unui fapt, care a fost provocat La Bârlad, fiind alegere de bolotagiu în ţilor în drept; Zaharia din partea societăţii cepe manevrele pe mare. Aceste vase au
anume de Germanii lui Schonerer şi Wolf: colegiul I de deputaţi, fu ales cu majori­ studenţilor veterinari; Petrescu din partea plecat spre Neapole şi sunt însoţite de pa­
adecă de membrii disolvatului consiliu din tate de 6 voturi Lupu Costache, conser­ societăţii studenţilor în farmacie; Yitner, tru torpilore.
Gratz. vator de nuanţă junimistă, faţă cu candi­ preşedintele societăţii junimea studiosă me­
datul guvernamental Nicorescu. dicală, — cari cu toţii au felicitat în mod Espedare de none trupe rusesc! la
De sigur, că o mare furtună vor pro­
forte călduros societatea, urându-i progres Creta. Pe când Germania şi Austro-Unga-
voca erăşî în parlament obstrucţioniştii de
Congresul bisericei serbescT. Foile ser-
pentru desvoltarea cât mai mult a sciinţei
astă ernă şi contele Tliun va ave mult de ria şi-au retras, precum seim, trupele dela
bescl din Ungaria fără deosebire de colo­ medicale. D. I. Popescu-Pion, delegatul
lucru cu ei. In astfel de împrejurări nu insula Creta, Rusia se pregătesce a-şl în­
rit politie urgitezâ convocarea din nou a asociaţiei generale a studenţilor universi­
se pote dice de loc, că „Reichsrath“-ul se doi contingentul trupelor, ce le are acolo.
Congresului bisericei sârbesc! şi provocă tari, îşi începe cuvântarea astfel: „Sărbă­
deschide sub auspicii favorabile, er cei-ce Se anunţă din Odesa, că trei vagone spe­
pe patriarch să facă tot posibilul, ca Con­ torea de acjî nu este numai/ pentru studen­ ciale cu trupe rusesc! vor pleca dela Ni-
mai mult sunt îngrijaţî de încurcături şi
gresul să-şi potă reîncepe activitatea. ţii facultăţei de medicină, ci pentru întrega
complicaţiunl tot mai mari în Austria, sunt colaiev la Creta. Unul a plecat deja alal-
studenţime, de vreme-ce ea siinbolisâză tăerl, al doilea va pleca în 5 Iunie şi al
tocmai cei ce sunt la putere în Ungaria. Austriac! contra Ungurilor. Din Lins
puterea culturală şi maturitatea tinerimei treilea în 12 Iunie. După raportul oficial,
se telegrafeză cu data de 30 Maiu, că so-
universitare, care a sciut să pună base so­ aceste corăbii vor aduce dela Creta tot
cial-democraţii austriacl au ţinut acolo o
06
Căderea cabinetului Mudini. Sâm­ lide şi să ducă la progres o instituţiune atâtea trupe îndărăt, der se (Ţ de altă
adunare a partidei în resoluţia căreia ei îşi
băta trecută a cădut fără de veste cabine-* atât de folositdre ca acesta". Toţi delegaţii parte, că vor transporta la Creta un nu­
esprimă indignarea şi dispreţul faţă de pur­
tul italian Rudini. Căderea acesta n’a venit au fost viu aplaudaţi. Preşedintele delega­ măr îndoit de companii, aşa că contingen­
tarea anii culturală a guvernului unguresc,
chiar pe neaşteptate, căci Rudini mai că- ţilor pentru oăldurosele urări, apoi amin- tul trupelor rusescl din Creta va fi în vii­
manifestând tot-odată simpatiile lor pentru
cluse înc’odată şi anul trecut, er atunci se tesce premiile oferite studenţilor cu acestă tor îndoit de mare, adecă de patru ba-
soţii de principii din Ungaria.
văcju silit a lua în cabinet şi pe ’Zanardelli. ocasiă pentru cele mai bune lucrări şi talione.
Prin acesta s’a mai lungit încât-va firul Trenurile de plăcere dela Bucurescl anume: Premiul d-lui profesor JDr. Toma Io-
vieţii cabinetului, însă ultimele turburărl la Câmpulung, Predeal, Slănio-Prahova şi nescu de 250 lei, pentru cea mai bună lu­ Catastrofă pe linia ferată. Mai mulţi
muncitori, cari lucrau pe linia ce duce la
din Italia i-au slăbit posiţia forte mult, er viee-versa vor incepe să circule de adl 1 crare originală de anatomie topografică a
St. Gothard au fost surprinşi aprope de
controversele neînlăturabile dintre Rudin Iunie st. n, Orariul şi preţurile sunt ace­ corpului tiroid; a fost oferit d-lui I. Ghiu-
Luzern de-un tren special; refugiându-se
şi Visconti Yenosta au fost causa cea mai leaşi ca în anul trecut. Direcţiunea căilor lamila. Premiul d-lui profesor doctor Obreja
pe traseul liniei învecinate de nord-ost un
de căpeteniă a căderei. Yisconti Venosta, ferate va organisa asemenea trenuri de de 200 lei, pentru cea mai bună lucrare
alt tren apăru fără veste şi ucise 7 dintre
ministru de esterne, a declarat, că alături plăcere şi între Sinaia-Predeal, der ceva de istologie, l’a obţinut d. Eug. Stavrat,
ei, er pe 3 i-a rănit greu.
cu Rudini nu mai stă într’un guvern, şi în mai târdiu. care a presentat structura glandei pituitore
urma acestei declaraţii ministrul-preşedinte (hypohisis). Premiul d lui profesor doctor Tamburaş! la „Pomul verde". De as-
Tinerii meseriaş! român! din Bra-
a dat dimisia întregului cabinet. Regele l’a Drăghescu de 200 lei a fost ol^inut de d. tădl începând, va cânta în grădina dela
şovul-vechiu, după cum am anunţat deja,
însărcinat erăşî pe el cu formarea noului Yictor Bonachi, care a presentat o lucrare otelul „Pomul verde" o trupă internaţio­
vor arangia Duminecă sera, în prima di
ministeriu. de obstetică, despre anemia perniciosă a fe­ nală de musicanţî şi cântăreţi, numiţi şi
de Rosalii, o producţiune teatrală-decla-
meilor gravide. După aceea secretarul gene­ tamburaşl, sub conducerea personală a di-
u
matorică în sala otelului „Central Nr. I.
ral al societăţii N. Stavrescu a presentat rigentului Eduard Hadl. In cas de timp
Bunele porniri ale acestor tineri zeloşi me­
darea de semă a anului social 1897—98. ploios, musica va cânta în pavilionul din
rită a fi îneuragiate. Lor este a se datori In fine d-1 Ioan Brucner îşi desvoltă con­
— 20 Maifi. v. grădină.
şi înfiinţarea bibliotecei poporale, prin care ferinţa sa despre Celula nervosă. Conferen­
Fundaţiune pentru meseriaşi români. au adus atât de frumose servicii Români­ De ale esposiţiei din Paris. Guvernu­
ţiarul a fost mult aplaudat de auditor şi
Un brav Român din munţii Abrudului, d-1 lor braşovechenî. Producţiunea lor de astă- lui frances ’i dă mult de gândit, pe lângă
felicitat de d-nii profesori. In aplausele
Iocm Vişa, care acum e stabilit în Sibiiu, iernă a întrecut, putem dice, aşteptările alte griji, şi încuartirarea ospeţilor prin­
unanime ale celor de faţă d. profesor Dr.
a făcut o frumosă fundaţiune pentru mese­ publicului şi şi după pregătirile, ce se fac ciari, cari vor visita esposiţia dela 1900.
G. Marinescu dă câte-va esplicaţiunl şi
riaşii români. D-1 Vişa a pus la disposiţia Ex. putem spera, că nu mai puţin succesă are La început era să se arangeze pe sâma lor
face câte-va rectificări asupra celor afir­
Sale Metropolitului Mihalyi 16,000 fl. în să fiă producţiunea de Duminecă. La do- un pavilion din Tuilleri, acum însă acestă
mate de tînărul conferenţiar Cu acesta s’a
ideiă este abandonată şi s’a plănuit, ea spre
terminat programa serbării.
scopul arătat să se iee palatul-Potocki, care
Emirul din Bokhara în Petersburg. este una din cele mai pompose zidiri ale
Alexandri, odată ce sucul dătător de viaţă din pământ. După originea sa însă în ul­
al etim. pop. e fantasia. Acela, care a in­ tima analisă se reduce la „petroselinum". Europa vede tocmai acum pe unul din­ Parisului. Palatul a fost edificat în 1882
tre principii exotici. Este emirul din Bok­
trat în templul poesiei nostre poporane, de Nevâstuica ) nu e o formaţiune roma- de Jules Revaul după modelul palatelor
3
hara, care a plecat mai întâiă la Peters­
o estatică uimire a fost cuprins în faţa neseă, ci o simplă adoptare a formei pa- patriciene din Florenţa şi Genua. Palatul
burg, unde va fi ospele Ţarului în pa­
nestimatelor ei; aceeaşi poesie şi feerică leobulgare nevestuka (nova nupta), care ase­ se află în cartierul Champ-Elysee, având o
latul de iarnă. Emirul, al cărui nume
splendore va surprinde cel care cu ochi menea obvine şi în sensul de „mustella". cupolă imposantă. Porta lui de grilaj este
ageri va călca pragul imperiului limbei Brotacul, numele broscuţei de colore complet e Mirza-Said-Abdul-Ocliad Bogodur- o operă atât de artistică, încât valorea ei
Jchan, va petrece în Petersburg două săp­
nostre poporane. Amintesc numai graiul verde, ce sare prin grădini, nu e o deriva- se socotesce la 100,000 franci. Scările pa­
tămâni. Causa călătoriei se elice, că este
4
botanicei şi zoologiei nostre poporale, unde ţiune din broscă ), căci prototipul său e latului sunt atât de largi, încât încap pe
acordarea unui ordin nou Ţarului Nicolae.
un însemnat factor de producţiune e toc­ forma’grecescă „bortachos" (batrachos).Etim. ele 2000 de omeni.
Ciudat în lucru este, că emirul e vasal
mai etimologisarea pop. Acele poetice nu­ pop. română însă aducând în legătură pe
Rusiei, însă asta pe el nu-1 împiedecă de-a
miri de animale şi plante, ca priveghitore, bortachos cu brosca, a creat forma brotac.
merge la Petersburg, ca să atârne el cu Oin bucovina.
lăcrimiore, mărgăritărele sunt fără în­ — Brotacul mai e cunoscut şi sub numele
mâna lui decoraţia pe pieptul suzeranu­
doială în mare parte fructul forţei de di­ de buraiic, cu tote că nu stă în nici o le­ (Adunarea Associaţiuvei clerului).
rectă creaţiune limbistică a poporului ro­ gătură cu bura (negură sâu ploie măruntă). lui său. In 19 Maiă s’a ţinut adunarea estra-
mân. Der etă şi câteva specimene de' etim. E adevărat, că buraticului îi place bura, Esperimente scientifice cu balonul. In ordinară a Associaţiunei clerului român
5
pop. nu mai puţin poetice şi plastice. ploia măruntă, şi tocmai faptul acesta ) a diua de 8 Iunie st. n. se vor face, cu scop gr. or. din Bucovina, care s’a ocupat cu
Zambila seu Zimbila, drăgălaşa floricică, dat nascere etimologiei pop. de studii scientifice. în Paris, Strassburg, ameliorarea stării materiale a clerului ro­
care par’ că vecinie ţi-ar zimbi, e o sim­ Şoldanul, iepurele, nu s’a născut din Miinchen, Berlin, Viena, Varşovia şi Pe­ mân.
plă, der măiestră adoptare etimologisătore forma românescă şold, ci sub influinţa tersburg, escursiunî cu balonul. In numi­ Cu ocasia acesta preotul cooperator
a turcescului Zumbiil. (Geranium ordora- acestuia din ungurescul „siildo." tele staţiuni se vor slobocji de-odată şi în L. Gherman a ţinut un discurs marcant
tissimum.) (Va urma). acelaşi timp dinainte fixat mai multe ba- asupra administrării fondului religionar, ară­
Viola odorata, mititica viorică mai lone atât cu pasageri, cât şi fără pasageri, tând cu multă putere de convingere cum
portă şi numele de mieşunea, cu t6te că şi provăcjute cu aparate de registrare, dela acest fond se administreză în dauna bise­
3 ) Diminutivul dela nevastă e în graiul
n’are de-a face cu diminutivul „micşor , comun nevestică, şi nu nevăstuică. cari se aşteptă, că vor aduce date preţiâse ricei române, care este proprietarul fon­
u
căci prototipul său e turcescul „menekşe". 4 ) In limba albaneză breşcă. asupra densităţii, a umidităţii şi a tempe- dului. Vorbitorul spuse în desvoltarea su­
O plastică etimologie pop. avem în Seu pote colorea verde închisă a raturei aerului. încât pentru balonele fără biectului său, că pe când Românii cu scoli
forma pătrungel, adecă acela, care pătrunde brotacului. pasageri, soirile asupra lor, unde se vor poporale şi cu şarge de sergenţl-majorl