Page 79 - 1898-05
P. 79
Nr. 111—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
abia încap să taie lemne în pădurile fon Pentru comitet: Ioan Goron, v.-pro- un port al Cubei, de şi unele din ele au ambasadorul frances contele M o n t e -
dului, pe atunci Nemţii cu mai puţine scoli topop, preşedinte ; Al. Pop, casar; I. Cârcu, fost părăsite de trupele spaniole imediat b e l l o . îndată după acesta a primit
primesc funcţiuni la păduri cu câte 25 — controlor. P. Goron, I. Bacociu. Nic. Chifor, după declaraţia de răsboiu. Spania încă pe emirul din Bokhara, care între
37 fl. la lună. Moşiile fondului se arendâză A. Bugnariu. posedă la Cuba o armată bine echipată de alte daruri i-a adus şi 9 cai. Ţarul
la străini de prin Boemia şi Moravia, lici Suprasolvirile se vor primi cu mulţă- 120.000 de omeni, dintre care 80—85.000 a dăruit emirului fotografia sa în
taţiile de arendă se publică numai prin mită şi se vor cbita pe cale diaristică. Sti de voluntari, cari servesc deja de 7 ani şi cadru de diamant, er pe fiiul emi
foile din Lemberg şi Viena, numai ca Bu matele familii sunt avisate la provisiunea sunt bine înarmaţi şi disciplinaţi. Trebue rului, moştenitorul tronului din Bo
covinenii să nu afle de arendarea moşiilor. proprie. Pentru beuturl bune se va îngriji să mai adaug vre-o 25,000 de guerillas, a- khara, l’a numit căpitan al unui re
După-ce oratorul citâză o sumă de astfel comitetul. decă soldaţi reangajaţi, în mare parte că- giment de caaacî.
w
de caşuri de abus şi nedreptate, ce se face NB. După-ce petrecerea se face sub lăreţl .
clerului şi poporului autochton, dice urmă- auspiciile Reuniunei gherlane a învăţători *
torele: lor şi tot-odată în folosul acelei Reuniuni, Oraşul Santiago de Cuba, numit Cuba, D I Y E R S E .
In virtutea emisului din 17 Dec. 1860 precum şi a şcolei confesionale române gr. unde se află acum flotele inimice, pur şi
Balon do resboifi. Un profesor ameri
Nr. 17287 direcţia are să pună la disposi- cat. din Cusdriora, comitetul aduce la cu- simplu a fost pănă la 1607 capitala între
can pretinde, că a inventat un balon de
ţia Consistorului răfuelile sale anuale, ca noscinţa tuturor, că petrecerea din cestiune gei insule, âr acum este capitala departa
răsboifi dirigeabil, care va putâ să duoă
Consistorul să potă ave deplină evidenţă se ţine de-odată cu adunarea generală a mentului cu acelaşi nume. E portul comer
500 chilograme de nitroglicerină (o materie
în administrarea fondului. Are Consistorul Reuniunei. Sunt rugaţi toţi binevoitorii şi cial cel mai însemnat din costa sudică a
explosivă). Acâstă materie explosivă se află
acâstă evidenţă ? Ne îndoim! Dâcă ar ave-o, sprijinitorii scopurilor măreţe atât cei in insulei, reşedinţa guvernatorului şi a unui
pusă în nisce sfere de metal, din care fie
ar trezi lumea gr. or. bucovineană la luptă. vitaţi în special, cât şi aceia, cari din erore, archiepiscop. Oraşul e situat la îmbucătura
care pote conţine pănă la 15 kilograme de
Mai că tote drepturile acordate Con ori din necunoseerea adresei nu au primit fluviului Rio Yarayo şi e încunjurat de
dinamită. Dâcă se dă drumul jos uneia din
sistorului în cursul vremei trecute dela invitări speciale, să se considere prin acesta munţi acoperiţi cu păduri al şirului de
aceste sfere, ea e de ajuns, ca să facă să
anectarea Bucovinei la Austria, Consistorul de invitaţi, participând în număr cât mai munţi Sierra Maestra. Casele sunt numai
sară în sus un edificiu orl-cât de mare. In
astădî nu le mai are! Direcţia fondului mare; âr ce se ţine de încuartirare şi de într’un cat din causa deselor cutremure de
ventatorul a cerut dilele trocute un brevet
seu guvernul ’i-le-a luat, şi Majestatea Sa primire, comitetul se va nisui a corăs- pământ. Numărose sunt bisericile şi mă
pentru acâstă invenţie.
nu scie despre acâsta nimica. punde. năstirile. Numărul locuitorilor e de vr’o
Fondul religionar se administrâză în Trenul staţionâză în comună şi so- 63,000. Părţile de sus ale oraşului sunt Căuşele îmbetrânirei. Este generală
3
dauna bisericei şi a poporului nostru. Cle sesce de cătră Bistriţă la 6 / oi’e dim. şi sănătâse, cele de jos sunt bântuite de fri credinţa, că omenii îmbătrânesc adî mai
4
rul se mai luptă încă luptă desperată cu la 3’/[ ore după amedl, âr de cătră Cluşiii- guri în timpul ploilor. Santiago e legat cu de timpuriu, decât în vremile vechi. Intr’o
fomea, poporul ort.-or. bucovinean însă a Deşiii la 10 ore dim. şi la 7 / ore sera. drumuri de fier cu celelalte oraşe ale in revistă specială cetim, că acâsta este a-se
1
2
desperat acuma şi a apucat lumea ’n cap. sulei şi are un cablu spre Jamaica. Se atribui în mare parte invenţiilor secolului.
Ce-i de făcut? La noi pănă acuma s’a tot afirmă, că înainte de sosirea escadrei ad- Aşa de pildă telefonul, care adî în oraşele
Rgsboiul ispano-american. miralului Cervera s’au descărcat 2000 tone ceva mari este condus aprope la tote ca
practicat nefericitul sistem de cerşire. Ce
ream ceva dela guvern seu dela direcţiă.... cărbuni în acest port. sele şi prăvăliile, strică forte mult nervilor.
şi decă spuneau, că nu ne pot da, apoi Spuneam mai alaltăieri, că telegra Clopoţelul telefonului vecinie ne sună în
mintea nostră înceta de a mai cugeta, mele, cari umpluseră lumea cu svonul des urechi, ori ne culcăm, ori ne sculam, ori
voinţa nostră înceta de a mai lucra. Tre pre lupta dela Santiago de Cuba, se vor L i 4 e sa t sa r* ă» suntem la masă, sâu la odihnă, el vecinie
bue s’o rupem odată cu acest fatal sistem! dovedi în urmă de mincinose. Aşa şi este David Almăşanu, schiţe biografice de ne sună în urechi. Aşa şi lumina electrică;
Destul am cerşit pănă acuma, să mai în într’adevăr. La Santiago de Cuba n’a fost Ioan Popea, profesor la gimnasiul român ea ne atacă nervii vederii, şi indirect creerii,
cepem şi a pretinde! Să pretindem ceea nici o luptă între Spanioli şi Americani, din Braşov. O broşură de 46 pagine, în prin intensitatea ei prea mare. Sunt apoi
cel puţin până acuma nu se afirmă nimic
ce după drept şi lege ni-se cade ! care autorul, în trăsuri vii, descrie viâţa şi numărâse alte cause, cari contribue la îm
positiv în direcţia acâsta. O telegramă din
Pănă una alta să reactivăm cel puţin caracterul nobil al profesorului de odinioră bătrânire. Adî nu mai putem mânca aşa de
drepturile numărose, ce s’au acordat bise- Londra cu data de 30 Maiă desminte chiar David Almăşanu, străbătut în adâncul su comod, cum mâncau părinţii şi strămoşii
nicei nostre în diferite rânduri de Majes- scirea despre atacul dela Santiago. fletului său de cele mai frumose sentimente noştri; adî ne grăbim să mâncăm cât se
Din cele ce ne spun telegramele mai
-tăţile Lor împăraţii Austriei şi de minis- de iubire de omenire şi de nâmul său româ pote mai repede, ca să ne putem vedâ de
nouă nu seim ce am mai putea crede.
’tarul de culte şi cari drepturi biserica nesc. Recomandăm schiţele biografice amin afaceri. Unde mai pui sgomotul asurditor
nostră nu le mai are. Unele clic, că Cervera cu escadra sa ar fi tite tuturor şi în special număroşilor şco de pe stradele oraşelor mari, strigătele, ţi
Administraţia fondului se află în ma părăsit Santiago, altele susţin dinpotrivă, lari ai nemuritorului profesor, cunoscut petele şi acel vuet timpit şi uniform dela
nile statului. Ori de câte-ori însă a pro că escadra spaniolă stă încă tot în faţa din timpuri vechi sub numele: „Tata Almă oraş, care nu-ţl lasă nici pe un moment
testat Consistorul în frunte cu episcopul acestui port. Despre flota americană scirî şanu . Opul se pote procura dela Tipografia liniştea.
u
din Havanna afirmă, că ea a dispărut din
respective metropolitul în contra abusurilor, „A. Mureşianu“ din Braşov cu 30 cr., (cu Unde se fumeză mai mult. Dintre tote
orisontul dela Santiago, er o telegramă
•ce se comiteau cu administrarea fondului, posta 35 cr.); pentru România 80 bani. ţerile de pe pământ, în Holanda se fumâză
de atâtea ori împăraţii Austriei au con din New-York dice, că s’a reîntors la Key- * mai mult. Se fumâză atât, încât pe fiă-care
West.
siderat plângerile lui şi i-au făcut drep „însemnătatea dilei de 3 (15) Maiu 1848“.
locuitor se vine la an în calcul mediu suma
Pe când se fac în Oceanul Atlantic
tate. Istoria ce a scris-S Isidor Onciul asu de 100 uncii. După Holanda urmâză Belgia,
aceste manevre ciudate, pe atunci fiă-care Sub acest titlu a apărut în tipografia „Ra-
pra fondului religionar, arată acesta evi unde pe un om se vine 80 uncii. Apoi ur
parte beligerantă caută a-se întări tot mai lian şi Ignat Samitca“ din Craiova un stu
dent. Cherescul,Hacmau, Morariu-AndrievicI diu asupra însemnătăţii dilei de 3 (15) Maiiî, mâză Turcia (70 uncii), America (60 uncii)
au isbutit să apere fondul religionar de mult pentru eventualităţile viitorului. Gu şi numai după acestea celelalte ţări.
vernul din Madrid a luat măsuri, ca Cuba făcut de eruditul profesor M. Strajanu, din
apucăturile guvernelor şi ministeriilor. Serviciul postai în China. La congre
să fiă legată cu Filipinele din punct de ve incidentul aniversărei a 50-a a acestei dile.
In aceste timpuri de ’grea cumpănă sul postai din Washington, din anul tre
dere militar, de asemenea a interdis espor- Broşura e numai de 52 pagine, dâr conţine
pentru biserica şi poporul nostru nu ne cut, a întrat şi China în convenţia inter
tul argintului din ţâră. o oglindă forte clară a evenimentelor isto
rămâne decât să protestăm şi noi în faţa
rice mai marcante, prin cari a trecut po naţională a poştelor din totă lumea. Ce-i
împăratului şi a lumii contra administrării America la rândul ei începe a cocheta drept, în China serviciul postai este încă
porul român de dincoce de CarpaţI pănă
fondului religionar celei dăunăciose pentru cu Anglia. Corespondentul din Washington
la 1848 şi însemnătatea evenimentelor epo forte primitiv, dâr funcţionâză destul de
biserica şi poporul nostru. Aşa de mult U-au al lui „Daily Telegraph“ comunică acestei
cale din acest an, mai ales însă a d.ilei de cinstit şi cu zel. In interiorul imperiului se
succes contrarilor noştri se ne iee din mână foi, că în interesul alianţei anglo-americane
3 (15) Maih. Dâcă acâstă broşură ar putâ află pretutindeni oficii poştale, cari susţin
drepturile relative la administrarea şi între s’au făcut paşi forte însemnaţi la Washing
fi lăţită în straturile de jos ale poporului, legăturile în cercurile lor. Pachetele de
buinţarea averilor fondului, încât protestul ton. piarele spaniole comenteză viu atitu
ar aduce forte mari servicii. valore le înmânâză cu acurateţă şi respon
Consistorului şi al Metropolitului nu va dinea din urmă a Angliei şi tote sunt de
sabilitatea pentru ele cade asupra statului.
■ajunge. Astăcţî în frunte cu Consistorul şi acord a trage la îndoială neutralitatea ei.
Scrisorile şi pachetele, în lipsa de şosele şi
Metropolitul întreg clerul trebue sit-şî ridice In cjilele acestea Anglia să fi făcut paşi la ULTIME SOIRI. căi ferate, se trimit prin anumiţi curieri,
glasul... şi ’n frunte cu clerul celor 450.773 PortughesI, ca aceştia să-i dea autorisaţiă
Viena, 31 Maiii. In parlamentul, aleşi dintre bărbaţii mai sdravenl şi cu
•de suflete ortodoxe din Bucovina trebue sâ de-a transporta trupe pe teritoriu portu- curagiu. Aceştia circulă regulat între câte
protestele. Convicţiunea întregei Bucovine ghes. Guvernul portughes însă a respins care se va deschide deja mâne, se două comune, ducând şi aducând în spate
aşteptă desbaterî fbrte agitate. La
ortodoxe mai mult va valora, decât convic aceste încercări de a pune cursă Portuga scrisori şi pachete pănă la greutatea de
ordinea cjU i vor fi ordonanţele pen
e
ţiunea Consistorului şi Metropolitului! Cle liei, indirect Spaniei.
tru limbă. Aprbpe nimeni nu crede, 40 chilograme. Fiind curierii aceştia buni
rul concentrat în Asociaţiunea sa să adune *
că în acbstă gravă cestiune se va de piciore, posta circulă destul de repede.
poporul gr. or. bucovinean în mari meetin- Americanii nu sunt mulţumiţi, cu ati ajunge la ceva resultat. Guvernul Când curierul ajunge la staţiunea sa din
■gun de protestare prin Cernăuţi şi prin dis
tudinea insurgenţilor de pe insula Cuba. nic! nu vre se audă despre retra urmă, imediat predă posta soţului său de
trictele Bucovinei, să se facă conclusiunî, Se crede la New-York şi la Washington, gerea ordonanţelor. După desbaterea acolo, care şi plâeă cu ea mai departe, âr
se compunem un memorand, să ne plân că insurgenţii au păcălit guvernul Statelor- asupra cestiunei limbei, va urma el se reîntorce aducând scrisorile şi pache
gem înaintea ocrotitorului nostru Francisc Unite, căci pănă acum n’au fost în stare discusiunea asupra disolvârii consi tele sosite. Circulaţia acâsta este perma
losif I. Destul am răbdat. Mai multă răb să-şi îndeplinâsoă făgăduelile. Un german nentă în întreg imperiul, fiă cli cu sore,
dare nu mai încape în noi!! Decă spiritul din Havanna a dat unui corespondent al liului din Gratz. Oposiţia germană fiă ploi, ninsore.
eroic al martirilor bisericei nostre va pă (harului „Daily Neivs din Londra nisce va ataca energic guvernul.
a
trunde clerul nostru, ne vor succede amănunte, care pun într’o lumină tristă Viena, 31 Haiu. Se crede, că Proprietar: Or. liirc! Miareşiam*.
fote! Germanii vor urma tactica unei
situaţia insm-genţîlor cubanî. „Când au pă
obstrucţii mai moderate. S’aştbptă Redactor responsabil: «ireeoriîi Maior.
răsit Havanna, în ajunul declaraţiei de răs-
ca Reichrathul se fiă amânat la 20
Petrecere în Cusdriora. Subscrisul boiQ. — povestesce germanul acesta—Gomez
Iunie n. S’a presentat un proiet de
-comitet în numele învăţătorilor aparţinători avea 300 de călăreţi şi Garcia 200 infant.
lege relativ la desfiinţarea timbrului
Reuniunei gherlane, învită la petrecerea de sub ordinele lor directe. Afară de acâsta Medic roman în Mehadia.
de cjiare.
primăvâră, ce se va ţine în localitatea şco se aflau răspândiţi în totă insula 5—6000
lei române gr. cat din Cusdriora la 7 Iu de insurgenţi la răsărit de Havanna şi Washington, 31 Maiu. — Emare D r . T u ia ,
nie st. n. adecă a 3 a di de Rosale. Intra 7—8000 de răsculaţi la vest de Havanna, supărarea aici, că se trăgănesce aşa
rea : de personă 80 cr., în familiă 60 cr. şi mici bande de câte 20—50 de omeni. de mult espediţia militară la insula medicul Băilor Jlerculane (Mehadia)
Venitul curat e destinat în folosul „Reu Aceştia din urmă erau prost înarmaţi şi Cuba. a sosit la băi şi, ca în alţi ani, va
niune^ şi a şcolei gr. cat. din Cusdriora. îmbrăcaţi şi aveau lipsă de nutrimente. Ţarskoje-Selo, 31 Maiu. Ţarul sta totă vara acolo.
începutul la 7 ore sera. Nici Gomez şi nici Garcia nu posedau vre Nicolae a primit er! în audienţă pe
