Page 81 - 1898-05

REDACŢIUNEA, „gazeta“ iese în flgcare fii.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Po un an 12 fl., po s6so luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Dumineca 2 fi. po an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, po şăso
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următrfrolo Birouri da anunolurl: Se pronumeră la ti5te ofi­
In Viona: M. Dukes Naclif. ciale poştale din întru şi din
Max. AuQenfeld &.Emerich Losnar, afară şi la d-nii colectori.
Halnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppallks Nachf. Anton Oppolik. Aionamentnl pentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Goldber- Admtnidratiunea. Piaţa mare,
oar, Ekstoin Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şeso
PREŢUL INSERŢIUMILOR : o se­ luni 5 fl., po trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond po o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un osemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă IO or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 112. Braşov, Sâmbătă 23 Maiu (4 Iunie). 1888.

Cositele Thun şi Nemţii. tărîrî definitive. In tot caşul este ce privesce cjiarsl© germane, accen- Instalarea şi preconisarea lui Vorsak
surprinefetbre liniştea şi flegma, ce-o tueză cu părere de reu, că nu crede avâ să urmeze într’una din chirie trecute,
u
Numai de curend o f6iă berli- păstreză în mijlocul încurcăturilor. că proiectul de lege se p6tă ajunge în „Joia verde a catolicilor. Era p’aci
nesă, de comun bine informată, pu­ Ce crede ministrul - preşedinte a fi votat, pe câtă vreme nu va ca guvernul unguresc nici să nu scie nimic
nea în perspectivă o astfel de pro­ austriac şi ce aştăptă el în timpul îaceta încordarea cea mare dină­ despre acâsta, decă nu s’ar fi anunţat ins­
cedare a contelui Thun, prin care cel mai apropiat nu putem sci. Pe untru. talarea în foia oficială a episcopiei din
se se facă posibilă definitiva delătu- Unguri îi asigură, că la tâmnă va După cum stau der lucrurile, Diakovar. Indată-ce guvernul unguresc a
rare a obstrucţiunei germane în Aus­ aduce în discusiunea parlamentului nu-i remâne contelui Thun, decât o afiat înse despre starea lucrului, a luat,
tria. Evenimentele din Graz înse, proiectele de lege privitdre la re- singură scăpare. Dâcă camera nu-i prin Banul croat, cele mai energice măsuri
u
reformarea celor 86 de oficerî în re- înoirea pactului economic şi finan­ va vota nimic o va amâna pănă la pentru a împedeca „preconisarea ilegală
servă şi mai mult încă disolvarea ciar, er în acelaşi timp privesce cu tdmnă şi tote aceste legi le va de­ a numitului eoadjutor, ceea-ce i-a şi succes.
consiliului comunal de-acolo, — au linişte homerică la svîrcolirile opo- creta cu ajutorul §-lui 14 al consti­ Acum cestiunea stă astfel, că guvernul un­
nimicit de-odată tdte speranţele în siţiei germs ne din cameră, cari or! tuţiei, pe calea ordonanţelor. Acesta guresc prin ministeriul de esterne va arăta
direcţia acâ3ta şi lucrurile au ajuns şi cum, nu promit nimic îmbucu­ va fi începutul guvernărei absolu­ Curiei Romane, că nunciul din Viena, fiă
acum aşa de departe, încât partida rător pentru sesiunea de tdmna a tiste. conscient ori inconscient, a sedus Vatica­
germană poporală a decis, că decă parlamentului şi nu dau nici cea nul şi a vătămat „;Msp?ace(“-ulregeluiungar.
nu se va primi de catră cameră des- mai mică speranţă, că atunci lucru­ Conflict între guvernul unguresc şi Aşa espune starea lucrului foia gu­
baterea imediată asupra propunerei rile vor merge mai neted şi cestiunea vernamentală „Orszâgos Hirlap , adăugând,
u
de urgenţă, ce voesce s’o facă ea pactului se va pute discuta şi resolva nunciul papal din Viena. că şi din acesta pote să se nască o ces-
privitor la disolvarea consiliului co­ pe cale parlamentară, cum pretind Sunt tocmai trei anî, de când minis­ tiune de felul cestiunei Agliardi.
munal din Graz, va face cea mai Ungurii. trul preşedinte Banffy îşi ilustrase şovinis­ Foile clericale unguresci însă, ca „Al-
înverşunată obstrucţia şi va cere, ca Ce se va întâmpla şi cu cestiu­ mul său prin cunoscutul conflict dintre kotmâny şi „Magyar Allam“, spun, că
u
ministeriul Thun se fiă pus în stare nea arejetdre a limbei în Austria, cu guvernul unguresc şi nunciul papal de guvernul în caşul de faţă nu are dreptate,
de acusaţiune. comisiunea pentru limbi, ce va fi atunci dela Viena, Agliardi. Acum Banffy căci numirea de eoadjutor! şi de episcopl
Acesta e situaţia la redeschide­ a se alege, şi cu ordonanţele de a început să facă acelaşi lucru şi faţă cu titulari este uu drept al Papei şi nu al
rea parlamentului din Viena. limbă, Dumnezeu mai scie. De-ocam- succesorul lui Agliardi, cu actualul nunciu regelui ungar. Patronatul regesc privesce
Au şi venit deja în prima şe­ dată lucrul stă aşa, că Nemţii una Taliani. Foia guvernamentală „Orszâgos numai partea materială (conferirea sala­
dinţă Germanii din partida popo­ cu capul nu voesc se intre în nici Hirlap spune adecă, că între guvernul rului), pe când puterea de drept o păte da
u
rală cu propunerea lor, der iriau o discuţia seriosă pănă ce nu vor fi unguresc şi nunciul Taliani s’a ivit un numai Papa. După-ce însă postul de coad-
reuşit cu ea, fiind-că preşedintele desfiinţate ordonanţele de limbă, âr „conflict serios ale căruia precedenţe le jutor episcopesc nu este împreunat cu nici o
u
nici n’a adus’o în discusiune în urma Cehii sunt tot aşa de hotărîţ! de-a presentă astfel: remnneraţiă, ba în caşul de faţă nici cu
obiecţiunilor, ce s’au făcut mai ales se opune pana la estrem unei ast­ Ansă la conflict a dat faptul, că dreptul de succesiune, nu e nici decum
din partea Cehilor, că conform regula­ fel de mesurî. episcopul croat Strossmayer dela Diakovar, lipsă de-a cere aprobarea corânei. Chiar
mentului nu se p6te discuta asupra Dovadă, că guvernul Thun nu fără a mai ţine semă de voinţa guvernului decă ar fi vorba de drept de succesiune,
unei propuneri de urgenţă, ce s’a se aşteptă de-ocamdată la nici o so- unguresc, s’a botărît a-şî lua lângă sine Curia Romană şi în acest cas îşi revendică
făcut mai târziu, pănă ce nu s’au luţiune pe calea înţelegerei între ea eoadjutor (şi eventual succesor al său) pentru sine dreptul de-a dispune.
discutat cele de mai înainte. Şi aces­ Cehi şi Germani, şi că consideră pe canonicul Engelbert Vorsalc, care trece
Acesta e punctul de vedere al cleri­
tea sunt propunerile de urgenţă pri- tote încercările sale făcute în sco­ ca un adversar al Ungurilor. Deorece calilor. Cestiunea candidărei lui Vorsak
vitdre la dreptul de limbă. Cehilor pul acesta ca nereuşite, este şi îm­ Strossmayer nu avea şanse, ca să potă
ca eoadjutor al lui Strossmayer a fost
le convine, firesce, întorsătura, ce au prejurarea, că s’a decis a se asigura reeşi cu candidatul său faţă cu guvernul
de-altmintrelea dinainte discutată de pres-
luat’o lucrurile prin aceea, că s’a pănă la sfîrşitul anului cerend vota­ unguresc, el s’a adresat direct la metro- sa maghiară, ba chiar şi de „Pester
produs o ruptură între contele Thun rea unui budget provisoriu. politul Stadler dela Seraievo, pe cuvânt, că
is
şi stânga germană. „Narodni Listy Intre proiectele de lege, ce le-a mai multe comune ale diecesei sale stau Lloyd". E prin urmare de necrecjut, că
guvernul unguresc n’a aflat despre starea
mai e de părere, că contele Thun presentat camerei, mai este şi unul sub supremaţia metropoliei din Seraievo.
lucrului pănă în momentul din urmă, când
e pregătit la tote şi că, îndată ce relativ la impositul pe zahar, pe ca- Stadler a înaintat afacerea la Roma,
s’a anunţat preconisarea lui în foia oficială
Nemţii vor face din nou obstruc- re-1 urcă, avend lipsă de bani, fără de unde s’a cerut referada nunciaturei din
a episcopiei din Diakovar, cum susţine
ţiune, va amâna camera şi va gu­ a mai aştepta, ca acest imposit se Viena, ca să se constate, decă nu cumva
„Orszâgos Hirlap“.
verna mai departe cu ajutorul fai­ fiă regulat prin pactul cu Ungaria. corona ar avâ vre-o escepţiune în contra
mosului §. 14. A mai presentat şi un proiect numirei lui Vorsak ca eoadjutor. Nunciul Vom vede, la ce resultate vor duce
Se pdte, ca contele Thun se fia de lege liberal privitor la desfiin­ Taliani însă n’a referat nimic în terminul nouăle intrigi ale ministrului-preşedinte un­
în curat cu planul seu privitor la ţarea timbrului pe c^ are 9* P e ca " fixat, de două săptămâni, şi astfel Curia guresc.
procederea în faţa gravei situaţiunî. lindare. Acesta p6te pentru captatio Romană, fiind de bună credinţă, a numit
se pote înse că încă n’a luat ho- benevolentiae a pressei, care înse, în pe Vorsak ca eoadjutor al lui Strossmayer.

FOILETONUL -GAZ. TRANS. U nătos, cu atât şi etimologiile lui umoristice sebit spirit de observare ; nu e mirare deci, Sunt cunoscute apoi etimologisătorele
sunt mai succese şi mai bogate la număr. decă nu i-au scăpat din vedere cornele co- jocuri de cuvinte ale graiului studenţesc.
Sarea atică a Grecilor, şi „italum acetum“ eonaşilor noştri. Aşa e înainte de t6te epitetul de viţăos
a
n
al vechilor Romani, erau bine cunoscute în Atunci când poporul nostru vorbesce (din viţ cu alăturare la grupul cuvântului
Etimologisarea poporană română. „cald nemţesc", înţelege tot-deuna viţel), cu care e înzestrat cel care vrea să
anticitate. Că batjocuritor ca Românul nu de
e nici unul din vecinii săi, acesta o sciu „kalt“-ul (frigul) Nemţilor. Pe Neamţ îl facă viţurl, spirit (seu spirt cum dice „Vul-
De toţi aceia, cari au gustat ţepele spiritului salută: „De-un fel mănânci", etimologisat turul“ şi n’o prea nimeresce). Din filosof
N. Sulică. său ; nu degeba e Românul „omul dracului . din „Ich entfeble mich; şi tot pe Neamţ îţi face studentul Jiloprost , seu „filosporc ,
u
u
u
u
O bună dosă de umor trebue să recunos- îl înzestreză. cu titlul de daimuc , născut din „filolog" — „prost-olog ; din „teolog“—
u
u
Partea primă. v
cem în forma „firoscos (scos din fire), for­ — precum s’a amintit mai sus — din — n tont-olog ; din fisică — „pisică“ ; din
u
u
VI.
u
mă etimologisată din „filosofi*. Din „preoţî Freimuth, sub influinţa lui maimuc (moimâ). psicbologie — y) pisico-logie . Dâcă a prins
a
Tote speciminele de etimologii popo­ îţi face spiritul sarcastic al poporului „prea Pănă în cjiua de adi mai trăesc în puţină limbă îţi ţine un logos, care ţi-1 in­
u
rane analisate pănă acum se disting prin ]ioţl . Nici chiar numele familiar al regelui gura poporului parodisările, deci etimologi- troduce cu formula cunoscută: „Onorată
faptul inconscienţei şi al spontaneităţii în Carol n’a putut scăpa de satira etimologi- sările rugăciunilor slavone, din cari Ro­ adunătură/“, er după-ce a prins şi puţin
procesul lor de oreaţiune. Tote etimologiile sătore a plebei, căci din „Hohenzollern a mânul nu pricepea nimic. Aşa d. e. paro­ curagiu, ţi-se răstesce „să te dai în
u
u
u 3
u
ast-fel născute le-am putes numi seriose, în făcut Piop in ţol . dia rugăciunii „Tatăl nostru care se în­ lături ! )
r
oposiţiune cu etimologiile umoristice, cari cepea cu cuvintele „otce naşu...“:
u
Din „mitropolitu etimologisarea po­ A doua <ji, când turbeză de Kater (Ka-
u
r
isvorîte din spiritul satiric al poporului Oce naşca
porană a făcut „Mitru-pârlitu".') Din co- toî-jammer), îţi spune, că a băut vin de
presupun tot-deuna reflexiune şi premedi- taşea
u
cone seu eueone îţî face v cu-cdrne , din „ Cotoi-nar (Cotnar); er după-ce se mai re­
u
taţiune. Aceste etimologii intenţionate for- Da bună i budaşca.
11
„eoconaş“ — „cucornaş , er din „cuconiţă culege, îţi povestesce, ce i-s’a n înplântat
u
u
meză o categoriă cu totul a parte. Sâu: Cbristos rajdaetse slăvite
— ^cu-corniţă^. Poporul nostru are un deo- (întâmplat) în noptea trecută, etc.
2
Tn acâstă categorie cad aşa numitele Şterge dalta Filipe. )
jocuri de cuvinte. 2
*) In România mai are şi numele de ) Tbeodorescu. Poesii poporale pag. 3 ) Din lavatura (spălaturi), âr lâturi
Cu cât umorul unui popor e mai săr matracucă (dropie). 259 sq. din lâtera.