Page 82 - 1898-05

Pagin 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 112—1898.

Maghiari, Germani şi Cehi. din dualism vor să facă uniune personală, Schonerer: Cu ce drept stau Bosniacii 38 industriaşi, 20 cultivatori de pământ,
pentru-ca să ducă pe Austria în Germania. în Gratz. 19 funcţionari, 5 farmacişti, 30 diariştî, 18
Sub titlul acesta publică „Bu• Decă lor li-ar succede acesta, n’ar mai Glockner: Sultanul i-a trimis! comercianţi, 15 foşti funcţionari la admi­
dapesti Hirlap“ dela 1 Iunie un prim respecta mult timp nici independenţa Un­ Hofmann: Acum ni-au mai adus în nistraţia, 10 foşti funcţionari la minis-
articul la situaţiă, scris în ton ele­ gariei. Graz şi pe Gleispach. teriu, 5 calfe de prăvălie, 3 bancheri, 3
giac şi pesimist. F6ia ungurescă, cea „Budapesti Hirlap arată apoi cum Hochenburger: Nu vom suferi un ast­ antreprenori, 1 inspector de finanţe, 1 in­
44
mai lăţită şi cea mai cetită, face Cehii şi Polonii şi ceilalţi Slavi se dau adl fel de om în Stiria. giner, 1 pictor, 1 geometru, un autor dra­
un le! de bilanţ al raporturilor din­ de susţinători ai tronului contra Nemţilor Hofmann încheindu-şl vorbirea declară, matic şi 1 veterinar. Intre deputaţii socia­
tre aceste trei popore ale monar- „infideli", şi cum spun Maghiarilor, că ţin că vor continua neobosit lupta până la
lişti sunt: 14 muncitori, dintre cari 2 ci-
cbiei acum după 30 de anî dela în­ la dualism şi vor reînoi pactul, decă cei din sfîrşit şi toţi Germanii se vor lupta alături seleuri, 2 mineri, 1 sculptor, 1 modelist, 1
fiinţarea dualismului, şi mult îşi dă Ungaria vor încheia alianţă cu ei... „Insă cu ei. fabricant de oglindi şi 1 pupucar.
silinţa se afle, că între împrejurările a-ne alia cu panslaviştii contra pangerma- Fort (Ceh) declară, că din punct de Fisionomia camerei nu s’a prea schim­
grele de acfi, cu cine ar trebui Un­ nilor, este tocmai atât de gingaş pentru vedere al autonomiei orăşenescl, Cehii re­ bat. Ea a primit şi o figură negră; este
gurii se dea mâna, ca se-şi salveze noi, ca şi o alianţă cu Nemţii contra Sla­ gretă procedura guvernului în Gratz, însă representantul coloniei Guadeloupe, numit
hegemonia pe viitor. vilor . .. din punct de vedere politic o salută. îna­ Legitimus. El se mărturisesce socialist.
44
Organul maghiar începe prin a spune, „In Austria sunt 8'/ milione de inte de a-se face o împăcare cu Nemţii, Acasă face pe vrăjitorul şi cu tote că la
2
că constituţia austriacă se află pe margi­ Nemţi şi 5V milione de Cehi. Nemţul aşa- trebue să se realiseze 1) deplina egală în­ aparenţă s’ar ţine de religia catolică, totuşi
2
nea abisului şi pactul cu Ungaria a ajuns deră este mai tare şi se radimă pe Ger­ dreptăţire ; 2) autonomia naţională şi 3) re- el e fetişist.
în erisă. Poporele sunt certate şi guver­ mania. Insă cu Poloni şi cu Sloveni cu tot visuirea constituţiei din Decemvre pentru Preşedintele de etate Boisset a ţinut
nele nu mai pot face ordine. In astfel de în Austria sunt 14 milione Slavi şi majori­ transformarea federativă a dreptidui public. o vorbire de deschidere forte radicală, care
împrejurări se ivesce întrebarea, pe ce basă tatea lor statornică în „Reichsrath" nu pote Gotz (german-liberal): Desbaterea asu­ a plăcut mult socialiştilor şi radicalilor.
mai e posibilă susţinerea monarchiei aus- fi trasă la îndoială, după introducerea vo­ pra cestiunei limbei nu va înceta şi ea va Drept reforme ale viitorului a indicat asupra
tro-ungare, şi cari aliaţi, cum vor asigura tului universal. Cehii se provocă şi se ra- lua orl-ce obiect dela ordinea dilei, pănă reformei dârei şi revisuirea constituţiei, liberarea
dualismul ? dimâ pe Ruşi. când ordonanţele de limbă nu vor fi des­ vieţii comunale din lanţurile biurocratismului,
ce
„Noi ne-am aliat — cfi — cu Nem­ „In Ungaria sunt 2 milione Germani fiinţate. ştergerea monopolurilor păgubitore şi re-
ţii la 1867, fiind-că cu alţii nu ne puteam şi 5 milione Slavi. Ore cari sunt mai peri­ * gularea raporturilor dintre stat şi biserică.
u
alia, căci a lor era puterea în Austria, a culoşi pentru Maghiari ? Slavii cu mulţimea, „Narodni Listy vorbind despre ces­ La sfîrşitul vorbirei Drumont a strigat:
lor curtea, guvernul, armata şi parlamen­ ori Germanii cu cultura lor? Noi am vre tiunea disolvării consiliului din Gratz su- Jos cu Jidanii! Jos cu Rotschild!
tul în care constituţia schmerlingiană a în­ să trăim în pace cu toţi, însă la acesta levată în cameră, scrie următorele: „Disol- Ca preşedinte al camerei a fost ales
44
fiinţat hegemonia Germanilor. Am fost ne­ ne împedecă încurcăturile austriace ... varea însemnă rupere definitivă între con­ Deschanel cu 277 voturi faţă de Brisson,
voiţi dâră a lega alianţă cu acei factori, „Ce se va alege din opera de drept tele Thun şi stânga germană. S’a sfîrşit cu care a primit 276, va să dică Deschanel a
cari dispuneau în Austria; Cehii şi Polo­ public a lui Deak Ferencz, decă nu va tote pertractările de pace pe după culise reuşit numai cu majoritate de 1 vot.
nii aveau atunci rol secundar. Afară de mai fi o Austriă unitară? Cu cine şi cum şi de nou se începe acum răsboiul deschis.
acesta liberalismul Germanilor era în ar- să încheiăm pactul, decă nu este „Reichs- Pănă când va ţine acest răsboiii şi cum se
moniă cu liberalismul Maghiarilor, cultura rath , ci numai 18 diete provinciale ? Decă va sfîrşi: nimeni nu scie în acest moment. SUIRILE DILEI.
44
î
germană străbătuse şi prin politicii noştri, ne-am alia cu regatul boem, ore provin­ Contele Thun însă n’ar fi început lupta, — 22 Maifl. v.
tema de panslavism era forte mare, fede­ ciile germane n’ar refusa cu atât mai vîr- decă n’ar fi pregătit la tote eventualită­ Protopresbiterul Dr. Nicolau ft/Iaier
ralismul nega unitatea Ungariei şi se fă­ tos să păşescă la tocmeli cu Ungaria? Er ţile. El are împuternicirea de a trimite
44
pentru bissrică. „Telegraful Român află,
cuse provocare la Arnulf, Rudolf de Hab- decă nu încheiem pact nici cu unii, nici acasă parlamentul îndată-ce va isbucni pri­
că de curând decedatul protopresbiter al
sburg, Ferdinand I. pentru a-se justifica, cu alţii: atunci ce e de făcut ? Etă pre- mul vifor al obstrucţiunei, şi atunci va gu­
tractului Săliştei, Dr. Nicolau Maier, a făcut
că alianţa maghiaro-germ ană este firescă. cumpănirile, cari ne fac în acest moment verna erăşî mai departe §-ul 14“.
bisericei din comuna sa natală Răhău o
44
Patriotismul Germanilor din Ungaria ser- să fim nehotărîţl ... Frumose prospecte pentru viitorul mo­
donaţiune în sumă de 500 fi., âr bisericei
via ca argument faţă de agitaţiunile lui narchiei.
din Sălişte i-a testat 200 fi. Din acest trist
Hurban, Miletici şi Starcevicî: astfel au fă­ 44
cut pactul Francisc Deak, Andrassy, Eotvos Deschiderea parlamentului austriac. Regele TJmberto şi Papa Leo incident şi „cassa de păstrare din Sălişte
voind să eterniseze memoria fondatorului
şi Lonyai, punendu-i drept stâlpi: hege­ XIII. O scire telegrafică din Berlin afirmă,
Parlamentul austriac, după cum am ei, a făcut o donaţiune de 50 fi. spre un
monia germană în Austria şi hegemonia că între regele TJmberto şi Papa Leo XIII.
arătat deja, s’a deschis alaltăerî. Schone- scop, care se va determina mai târdiu. —
Maghiarilor în Ungaria, ca pe aceşti stâlpi s’a făcut fiilele trecute un schimb de scri­
rianii ocupară de timpuriu băncile, ei pur­ De administrator protopresbiteral al trac­
să se racjime boltitura pactului. Urmarea sori prin intermediul episcopului de Turin.
tau cu toţii la butonieră trandafiri. tului Sălişte, devenit astfel vacant, s’a in­
acestei politice era nimicirea încercării fe- Umberto a adresat Papei o scrisore în care
După deschiderea şedinţei, preşedin­ stituit parochul Petru Juga din Tilişca.
deralistice a lui Hohernwarth, apoi amici­ se plânge de purtarea preoţimei italiene şi
tele Fuchs a esprimat condolenţele pentru
ţia cu Germania în răsboiul frances şi ali­ între altele dice: Cassarea timbrelor pentru diare în
decedatul archiduce Leopold. Presentân-
anţa cu ea după răsboiul turcesc. — Pică vor pustii Quirinalul, nici in Austria. Guvernul austriac a pregătit deja
du-se mai multe proiecte pe biroul came­
„Treidecî de ani a durat acestă poli­ Vatican nu va mai remane piatră pe piatră. proiectul de lege privitor la cassarea tim­
rei, precum şi câte-va interpelări, înainte
tică... Der cu cât s’au desvoltat mai tare Papa — se dice — a rămas forte sur­ brelor pentru anunţurile publicate în diare.
de a-se trece la ordinea dilei Germanii na-
urmările separării Austriei de Germania şi prins de acesta scrisâre şi cu tote-că cardi­ Decă proiectul va pute trece anul acesta
naţionall au provocat erăşî scene turbu­
cu cât raporturile deosebite geografice şi nalul Rampolla voi să 1 desfătuescă a nu prin cameră, cassarea timbrelor va urma
lente.
etnice au consolidat elementele negermane răspunde, el totuşi a răspuns într’o lungă încă cu 1 Ianuarie 1899. Proiectul, care e
Hofmann a cerut să se desbată îndată
ale Austriei în parlament şi ’n administra­ scrisore în care a dis, că atitudinea unor chiămat a da un mare avent pressei, e în­
propunerea lui de urgenţă în cestiunea disol-
ţia, cu atât mai tare s’a slăbit acel stâlp foi şi a unor bărbaţi eelesiasticî, cu care tâmpinat cu simpatiă din partea tuturor
văr ei consiliului comunal din Gratz. Disolva-
al dualismului şi pactului, ce-1 numim he­ nu se unesce, este consecuenţa vederilor partidelor. — Timbrele pentru anunţurile de
rea acesta constitue — dise el — o vătă­
14
gemonia în Austria . lumei moderne stricate şi la acesta îşi are diare au fost introduse în Austria încă cu
mare gravă a autonomiei, ea este absolut
Continuând foia maghiară elice, că partea sa însemnată acea politică din care 110 ani înainte de asta (în 1789) ; în 1502
nedreptă şi s’a făcut numai pentru-că con­
adl o parte a Nemţilor austriacl sunt con­ a isvorît domnia romană a regilor italian!. au fost introduse timbrele şi pentru călin-
siliul şî-a împlinit datoria, luând posiţiâ în
duşi de cătră Lueger, „care este cel mai Papa şi-a scris de alt-fel scrisorea în ton dare şi cărţile de joc. In 1863 timbrele
afaceri importante ale oraşului.
44
mare duşman al Maghiarilor , fiind-că el forte amical, sfîrşindu-o cu dorinţa de-a nu pentru diare aduceau statului un venit de
Schonerer: Germanii trebuiau să su­
vre să stabilescă Austria centralisată cu se mai repeta întâmplările din dilele tre­ 661,000 fi.; în budgetul anului viitor însă
fere, ca Bosniacii să-i toce ’n cap. Bos­
Viena în frunte, prin urmare vrâ să con- cute. acest venit e preliminat cu 2,430.000 fi.
niacii nu sunt pentru Austria. Nu suferim
topescă şi Ungaria în Austria. Acâstă par­
aici gospodăriă bosniacă. Prinţul Ferdinand al Bulgariei, precum
tidă combate pactul. O altă parte a Nem­ Noul cabinet italian s’a compus
Wolf: Incendiari, ucigători! s’anunţă, va visita conform ultimelor dis-
ţilor austriac! merge cu Wolf şi soţi, care ast-fel: Rudini interne şi agricultură; Cap-
Glockner: Gospodăria ţigănescâ. posiţiunl curtea română regală în Bucu-
pelli esterne, Bonazzi justiţiă; Branca finanţe; rescî, er nu în Sinaia, la 3 Iunie. Princi­
Hofmann cere, ca camera să desbată
Luzzatti visterii; San Marzano răsboiii;
numai decât propunerea lui de urgenţă. pele va sta trei cjA® în capitala română şi
VIL Canevaro marină; Gremona culte şi instruc­ va face o eseursiune şi la curtea de Argeş.
Engel (Ceh) protesteză în numele so­
ţiune publică; Afan de Rivera, lucrări pu­
Fiind-că e vorba de rolul satirei şi al ţilor săi contra desbaterii iminente a propu­
blice; Frola poşte şi telegraf. Execuţia cu morte. In ces nenorocit
umorului în creaţiunile linguistice ale po­ nerii, deore-ce nu se pote admite, ca dis- s’a sculat într’una din dimineţile săptămâ-
porului nostru, mai amintesc şi aşa numi­ cusiunea asupra propunerilor de limbă să nei aceştia bietul Iacob Serbu din Pusta-
44
tele „contaminaţiunî umoristice . Aşa e d. e. fiă întreruptă. Camera francesă. negrâ. Abia se îmbrăca şi âtă că nimeresce
a furlua, seu a furgăsi, atunci când iai seu Wolf: E atât de obraznic, încât vre să afurisitul de executor cu doi gendarml, să-i
găsescl ceva, aşa pe furiş, fără să te pă- ne batjocurescă. Noua Cameră din Paris a fost des­ vândă cu doba unica avere ce-o avea în
zeseă cine-va. Voci la Cehi: "Wolf este obraznic! chisă la 1 Iunie n. Etă câte-va date asupra casă, nisce perini, strae şi câte-va sdrenţe
In caşul acesta elementul umoristic se Preşedintele: Fiind-că urgenţa propu­ compunerii ei: de haine. Când bietul Serbu îi văclu, că
altoiesce, se suprapune, se contopesce, se nerii este combătută, desbaterea asupra ei La alegerile din ăst an s’au dat întră în curte, el le eşi în cale să-i oprescă.
contaminează cu elementul serios. In loc de se amână. 7.455.000 voturi, mai mult cu 419,000 ca Gendarmii voiră să-l pună în lanţuri, der
nepoţele, dice şăgalnicul nostru popor „we- Camera trece apoi la desbaterea pro­ la 1893. Dintre aceste voturi 3.005,000 el nu s’a dat; apuca puşca unuia şi vru,
u
44
p>urcele , în loc de „D deu să-l ierte — punerilor de limbă. le-au primit republicanii guvernamentali, să i-o smulgă din mâni. Celalalt gendarm
„D-deu să-l iepure, să-l iepurescă, seu să-l Hofmann se ridică şi atacă aspru gu­ 2.069.000 radicalii, 858,000 socialiştii, 788 sări în ajutorul cameradului său şi răni cu
44
iepârlească\ u vernul, care n’a învăţat nimic din păţaniile mii raliaţii şi 755 mii monarchiştii. Faţă baioneta pe „hoţul de Valah . Sârbu vă-
Sunt caşuri, când ambele elemente lui Badeni şi în loc de a delătura căuşele de 6 milione alegători republicani stau nu­ dând, că nu-i de glumă, apucâ'şi el ce avu
contaminate au sens pejorativ. Aşa e — relelor mai depărtate, vre să facă a dispăre mai 1 % milion alegători monarchiştl. să se apere, scoşe un cuţit. Gendarmii vă-
^cotropeşniţăJ, o femeie grasă, care stă să cu forţa anumite apariţiunl esterne. Intre deputaţii cei noi sunt: 75 ad­ dend, că victima lor nu vrâ să cadă în
te cotropescă cu mărimea ei, formă conta­ Iro: Şi în 1848 au făcut tot aşa. vocaţi, 47 medici, 23 ofiţeri pensionaţi seu genunchi dinainte-le, au tras cu puşca ’n
u
44
minată, — să am pardon de „impresie — Kaiser: In Austria se protegeză ban­ marinari, 2 profesori, 17 impiegaţi de tri­ Sârbu şi l’au omorît „ca pe-un câne . —
din cotropesc şi beşniţă. ditismul şi jăfuirea. bunal, 7 diplomaţi în retragere, 11 foşti Etă cea mai nouă bravură gendarmerâscă
(Va urma). Glockner: Cel-ce fură şi despoie, este membri ai consiliului de stat, 2 preoţi, 9 şi cea mai prâspătă rodă a execuţiilor pen­
protejat şi primit în audienţă. ingineri, 90 proprietari de case şi posesori, tru dare.