Page 83 - 1898-05

Nr. 112—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

Semne ale timpului. înaintea curţii cu triarchului sârbesc pentru biserică — a lucrat ispano-american fabricele de hârtie abia Madrid, 2 Iunie. In 14 (file vor
juraţi din Budapesta vor ave a-se pertracta cu succes în arta sa, ne rogă să publicăm birue să furniseze hârtie suficientă pen­ fi gata de resboiu cinci corăbii, în­
în decursul acestei luni nu mai puţin, ca următorele rânduri: „Aflându-mă pentru tru ele. tre cari se află şi cele cumpărate
12 ‘procesa de pressă, dintre cari 7 pentru câtva timp în Braşov, rog cu totă stima Gei dintâiQ, cari au făcut un început dela Societatea de navigaţiune ger­
„agitaţiune în contra unei classe . Acesta pe ştim. public din Braşov şi jur a mă mai mare în direcţia pressei sunt James mană.
44
44
caracteriseză „libertatea pressei in Un­ onora cu comandele sale pentru tot felul Gordon Bennet, care la 1835 a înfiinţat New-York, 2 Iunie. „Evening
44
garia ! de tablouri în oleu după fotografiă, precum diarul „Herald“ şi Horace Greely, care a Jourual primesce o depeşă dela cap
şi după natură; mai daparte pictez atâta înfiinţat, la 1841 „Tribuna' . Haiti, după care escadra americană a
1
Jocul de cărţî bântue în sînul socie­
pe pânză, cât şi pe sticlă în tote mărimile Când în 1838 corăbiile „Geat Wes­ apărut erăşî înainte de Santiago. Se aşteptă
tăţii budapestane nu numai cu patimă, ci
şi fac şi tablouri bisericescl cu preţurile tern" şi „Sirius“ au ajuns în New-York ca o nouă bombardare.
chiar cu furiă. Cine nu pote juca cu banii
cele mai eftine şi conscienţios. Atelierul primele corăbii ale navigaţiunei dintre An­
proprii, caută mijloce se potă juca cu
meu este, pe timpul cât voih sta aici, în glia şi America, Bennet a călătorit în Eu­
banii altora, âr după ce-i pierde şi pe aceş­ D I V E R S E .
Strada Castelului (Mittlere Burggasse) nr. ropa şi aici în tote oraşele mari cu por­
tia, recurge la glonţ. Astfel alaltăerl s’au Deşteptăciunea şorecilor. „Public Opi-
47. — Cu totă stima: Theodor Butlcieivicz . turi şi în capitale şi-a angagiat corespon­
u
întâmplat deodată două sinucideri din causa nion" a publicat unele interesante obser-
denţi. AdI în America apar cam 2000 de
cărţilor. Fritz Kalman, o calfă de neguţă­ ctiare de tli. vaţiunl asupra obiceiurilor şorecilor. Se
tor, în etate abia de 20 de ani, s’a îm­ AL vis» Toţi aceia, cari au binevoit a atribuia în general şorecilor, în special ce­
subscrie acţii la institutul de credit şi eco­ Caracteristic la (fiarele americane este, lor de pe corăbii, o deşteptăciune forte
puşcat pentru-că a pierdut în cărţi nu nu­
nomii „Bihoreana , sunt rugaţi respectuos că ele umoi’isâză mult. Cu cât mai mult mare. Se scie, că şorecii au obiceiul să
44
mai banii săi, ci şi nisce bani de-ai stă­
şi pe acâstă cale, ca în înţelesul punctului pătrunde omul spre Sud în America, cu fugă de pe corăbiile, cari ameninţă să se
pânului său. Bohm Irma, o femeiă de 80 5 din prospectul pentru înfiinţarea institu­ scufunde, şi acâsta adese-ori, cu ore, ba
atât află mai multă putere de umor la foi.
de ani, a jucat şi ea cărţi cu un chelner tului sus amintit, să binevoiască a plăti chiar cu (file mai înainte. Se atribuia aces­
Ceva deosebit la cliarele americane este şi tui fapt una din acele misteriose percep-
pănă a pierdut tot ce a putut agonisi prin cel mult pănă în 12 Iunie st. n. 1898 rata a'
2 a de 20°/ din valorea nominală a acţii- aceea, că colonele lor sunt deschise pentru ţiunl, ale căror secret îl au une-orl anima­
o muncă grea de mai mulţi ani. Chelnerul 0
lor subscrise, ca apoi fiind îndreptăţiţi a ori şi cine, ele imprimă c’un indiferentism lele, pe când în realitate fenomenul e din­
Insă nu s’a fericit cu banii câştigaţi în cere înregistrarea firmei, să putem pune miraculos orî-ce le vine spre publicare din tre cele mai simple, căci când o corabiă e
cărţi, căci după câte-va dile s’a împuşcat, la cale cât de curând înactivarea „Biho- ameninţată să se scufunde, causa trebue
cercul social.
w
âr femeia Bohm Irma s’a sinucis aialtăerl, renei . căutată în fundul ei, la carenă, âr nu la
O lună întrâgă cetescl un <fi ame­ catarg; şi dâcâ în urma unei spărturi âre-
ar
aruncându-se prin ferestră din etagiul al Pentru orientare amintim şi aceea, că
rican, fără să-i poţi ghîci direcţia politică, care apa pătrunde încetul cu încetul, şo­
patru-lea al unei case mari. pentru ratele, cari nu s’au numărat la ter-
minul fixat, sunt de-a se plăti 6°/ interese fiind-că apare în el articole de conţinut recii, cari trăesc în fundul corăbiei, ob­
0
A 5-a tragere la ţintă federală aus­ de întârdiere şi direcţiunea la cas de lipsă forte contrazicător unul după altul. Din servă cei dintâiîi primejdia. Când şorecii
triacă. Dala 26 iunie pănă la 6 Iulie st. n., pote chiar şi anula acţiile, ale căror rate causa acâsta pressa americană nu corumpe unei corăbii se pun în mişcare şi o iau
restante nu s’au plătit nici după 2 provo­ spre punte, trebue visitat fundul corăbiei.
va ave loc la Yiena, sub protecţiunea A. moralul, ci e oglinda fidelă a gândirii po­ Despre o corabie se povestesce următorea
cări ; în caşul acesta sumele plătite mai
Sale I. şi R. Archiducele Francisc Ferdi porului. istorioră: Corabia era gata să ridice an­
’nainte cad în folosul institutului.
nand, a V-a tragere la ţintă federală aus­ Punctul de gravitate al foilor eu­ cora spre a pomi din New-York spre An­
După restul de 7O°/ din capital, dela
0
triacă, în onorea împăratului Francisc Iosif, ratele plătite înainte de termin, institutul ropene sunt artieulii primi. In privinţa glia, când deodată şorecii, de cari era plină,
începură să iese în cete aşa de mari şi de
cu ocasia jubileului său. La aceste serbări plătesce interese de 5°/ . acâsta diarele americane sunt mai risi- numărose, încât marinarii încetară lucrul,
0
au fost invitate şi societăţile de dare la Oradea-Mare, 25 Mai îi 1898. pitore. In ele apar articoll cu duzina. Se ca să le facă drum. Ei erau încântaţi, că
semn din România. Din comitetul serbări­ Iosif Vulcan, Dr. Coriolan Pop, cultivă însă mai ales două feluri de articull: scapă de acâstă parte a încărcăturei lor,
lor face parte, între alte persone de consi­ preşedintele direc. director esecutiv. cei politici sorişi cu forţă oratorică, cu pa­ şi acum şorecii se îndreptau spre cheiii şi
deraţie, şi d-1 Nicolae Dumba. timă şi satiră, JcarI însă fac efect numai spre celelalte vase vecine; ei n’aveau de ce
să’i împiedece. Prin acâsta marinarii se ară­
în cercuri restrînse la factorii politici lo­
Esamen de clavir. Duminecă în 5 Iu­ Resboiul ispano-american. cali prin critica ce-o conţin asupra repre- tau deştepţi, dâr ei ar fi trebuit să se în­
nie st n. la 4 ore p. m. se va ţine în sala trebe, din ce causă, în ultimul moment,
sentanţelor orăşenesc! etc. Apoi artieulii şorecii s’au pus în astfel de mişcare. Ei
scolei ev. de fete esamenul de clavir al Atac la Santiago.
sorişi pentru a face sensaţiă în alte ces- însă n’au făcut acâsta. Au ridicat ancora,
elevelor D-nei Helena Gărtner. Programul Cea mai nouă scire, ce vine din apele tiunl sociale, literare etc. au întins pânzele şi au plecat. Peste câte­
constă din vre-o 19 puncte. Vor cânta în­ va (file se afla, că vasul s’a cufundat. El
Cubei este, că aprope de ţermii portului Solidaritatea (fiarelor americane este
tre alţii: studentul A. Bogdan, d-rele Ti- s’a scufundat încetul cu încetul şi pompele
Santiago de Cula s’a întâmplat Luni un forte mare. Rar se întâmplă ca două diare
tica Starostescu, D-ra Puşcariu, Elvira nu ajutau la nimic. încărcătura era uşoră,
atac între câte-va corăbii spaniole şi ame­ mai de sâmă să se înjure şi batjocurâscă. astfel că vasul nu s’a dat la fund. Dâr
Muntean, Miţi Popp, Catinca Muntean,
ricane. Chiar şi în disputele cele mai aprinse, ele puntea era sub apă şi timp de 15 efile echi-
Florica Ciurcu, Ghiţi Ciurcu, studentul
Admiralul Cervera voind să se folo- păstrâză între sine măsura demnităţii şi pagiul, refugiat în platformele din jurul
Comşa etc. catartelor, a perit în chipul cel mai jalnic,
sescă de depărtarea flotei lui Scliley, care respectului împrumutat.
de fome şi de sete. Numai un singur uce­
Invenţiă utilă scolelor militare. Comi­ din causa mării agitate se refugia pe ocâ- nic a scăpat şi el a istorisit întâmplarea.
tetul tehnic al cavaleriei române a adoptat nul deschis, a încercat să iese din port ULTIME SOIRI. Devenind matelot, el supraveghia cu aten­
pentru usul acestei arme un aparat inven­ pentru-ca probabil să mârgă spre Havanna. ţie mişcările şorecilor, şi esemplul lui e
tat de locotenentul de reservă N. N. But- Americanii însă observând deja la timp Din telegramele cele mai noue bine să fiă imitat.
reiese acum, că totuşi a tost o bă­
culescu. Acest aparat are de scop să înles- mişcarea Spaniolilor, se apropiară grabnic
tălia între cele două escadre la San­ 11
nescă studiul reglementelor tacticei şi cons- de port. Cervera văclând, că a fost obser­ „ALBINA institut de credit şi de economii.
titue un joc ingenios chemat să dea ser­ vat de inimic, s’a retras. tiago de Cuba şi că Americanii au Filiala Braşov.
vicii utile scolelor române militare. Inven­ Intr’aceea flota americană, care consta fost respinşi. Mai întâiu se vede acesta Conspectul operaţiunilor în luna lui Maiu 1898.
din telegrama dela Londra, care
44
tatorul a obţinut deja brevete în străină­ din corăbiile „Jova“, „Massachusets , „Bro- spune, că admiralul Sbley a fost în­ I n t r a t e :
44
44
tate pentru acest aparat, pe care l’a oferit ocklyn , „Texas“, „New-Orleans , „Mar- Numărar ou 1 Maiă 1898 fi. 7,380.25
44
44
.gratis ministerului de răsboifi. blehead , „Mineapolis şi alte încrucişătore, locuit cu admiralul Sampson în co­ Depuneri spre fructificare . „ 137,323.48
precum şi 6 corăbii mai mici luâ posiţiă manda escadrei dela Santiago. Mai Cambii răscumpărate. . . „ 214,038.01
Noul tun cu tir rapid. In curând se departe din scirea dela New-York,
în partea vestică a intrării portului. Cele Conturi curente . . . . „ 6,766.33
vor începe în BucurescI înaintea comite­ care spune, că admiralul Shley a împrumuturi pe efecte şi
dintâiîi 5 corăbii începură focul. Comanda
tului superior al artileriei esperienţele cu făcut recunoscere şi a găsit, că for­ alte împrumuturi . . „ 13,956.40
fu îndreptată asupra bateriilor Castillo-
tir rapid. Esperienţele vor după 15 cj.il - turile dela Santiago sunt mai tari Monetă....................................... „ 6,836.06
0
Morro, Lazecapas şi Punta-Gorda, cari răs­ Comisiuni, Cupone şi Efecte „ 27,956.90
Ciuma în Asia. Ciuma ârăşl a început punseră focului inimic împreună cu încru- şi că sub apă sunt mai multe mine, Bănci......................................... „ 127,038.32
44
-să decimeze poporaţiunea Asiei. Pe insula cişătorul „Cristobal Colon . Americanii au decât a crecjut. In fine resultă acesta Interese şi provisiunl . . „ 9,405,29
din soirile dela Madrid, cari spun, Diverse...................................... „ 3,724.56
Formosa, în porturile Hongkong, Kanton, tras 70 de bombe, tot cu tunuri mari, dâr
Makas, Amoy şi Svaton, apoi în porturile n'au făcut nici o stricăciune Spaniolilor. că escadra americană a fost bătută. fi. 554,426 10
Indiei britanice, precum şi în părţile apu­ Bombardarea a durat 90 de minute. In Etă depeşele: E ş i t e :
41
sene dela aceste porturi, pănă pe la cana­ sfîrşit Americanii au fost respinşi de Spa­ Londra, 2 Iunie. „Times anunţă, Depuneri spre fructificare fi. 173,739.91
lul Suez bântue ciuma în dimensiuni forte nioli, ll-a stricat rău un încrucişător, două că după o telegramă din Washing­ Cambii escomptate . . . „ 158,488,87
mari şi periculose. Din causa acesta auto­ granate le-au isbit deasupra corăbiei „Jova" ton admiralul Shley a fost înlocuit cu Conto curent.............................. „ 21,839.—
împrumuturi pe efecte şi alte
rităţile statelor europene au şi luat măsuri şi bordul unei corăbii americane l’au admiralul Sampson, care a luat co­ împrumuturi..........................„ 35,254.—
st mta pentru localisarea epidemiei. Minis­ aprins. manda escadrei americane din San­ Monetă............................................ „ 5,105.91
trul unguresc de comerciu încă a dat o Asupra atacului dela Santiago de tiago. Comisiuni, Cupone şi Efecte „ 5.133.41
■ordinaţiune în cestiunea acâsta, interdicând Cuba s’a făcut întrebare şi în senatul din Madrid, 2 Iunie. O depeşă sosită Interese şi provisiunl . „ 1.752.76
a-se aduce din porturile sus amintite dife­ Madrid la 1 Iunie. Ministrul de răsboih a dela Santiago de Cuba anunţă: In Spese şi salare............................... „ 1,659.55
Bănci.............................................„ 141,116X6
rite mărfuri, ca haiue, hârtiâ, saci şi dife­ răspuns, că a primit raport oficios despre bătălia din urmă trei corăbii ameri­ Diverse.........................................„ 2,235.74
rite postavuri şi ţesături, apoi piei, blane, lupta susţinută „cu bravură de Spanioli, cane au suferit havarii şi una s'a aprins, Numărar ou 31 Maih 1898 „ 8,100.89
14
lână etc. luptă, care este numai „preambulul viito- Spaniolii au avut un mort. fi. 554,426.10
torelor victorii, ce pe drept se aştâptă dela Madrid. 2 Iunie. Scirea, că Spa­
Fecunditate. Femeia Maria Nicolae, -1 V. Bologa m. p. N. P. Petrescu m. p.
eroismul şi vredniciile marinarilor spanioli . niolii au respins la Santiago de Cuba
din corn. Baia, judeţul Suceava, a născut diligent. adjunct.
corăbiile americane a produs mare
’doue copile gemene lipite una de alta, cari însufleţire. R. Ardelea m. p.
au trăit o oră. Dumitra Popescu, din co­ Varietate. comptabii.
Madrid, 2 Iunie. Afirmarea Ame­
muna Sălătrucelu, judeţul Argeş, a născut fiarele americane. ricanilor, că în bătălia de lângă
trei copii gemeni, cari sunt toţi sănătoşi şi Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Noi europenii abia dâcă ne putem Santiago de Cuba s’a tractat numai
Ioana Boangher, din comuna MihăeştI ju­ Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
face o ideiă despre cuceririle, ce a făcut de-o recunoscere, cercurile oficiale de
deţul Olt, a născut patru copii gemeni,
pressa în America. Acestă pressă a ajuns aici n’o iau în serios, ds6re-ce nu e
tcarl au murit. Medic român în Karlsbad.
la o estindere aşa de mare şi la un tiragiu probabil ca pentru o recunbscere se
Pictorul academic Theodor cav. de atât de colosal, încât în timpul din urmă se întrebuinţeze 14 corăbii şi că se Medic universal
Bidkiewicz din Polonia rusescă, care a sosit a circulat soirea, că multe dintre diarele, pbrte o luptă de cinci bre. Adevă­
de câteva clile în Braşov şi va sta aici ce apar acjx în America vor fi nevoite acll rul este, că Americanii au încercat se Dr. Hicolae Comşa.
mai mult timp, şi care în mai multe oraşe— mâne să înoeteze din causă, că n’au hârtie între în portul dela Santiago, der au KARLSBAD,
iîntre altele şi la Carloveţ la comanda pa- de-ajuns. De când cu isbucnirea răsboiului fosta respinşi.j Weinkaus, Sprudelgasse.