Page 85 - 1898-05

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flâcare fii,
Administraţiunea şi Tipografia, ADoiiainente pentru Anstro-Dngaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe $6se luni
Scrisori ne francate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Dumineca 2 fi. po an.
Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Po un an 40 francî, pe ş6se
INSERATE Se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 francî.
următorole Birouri de anunclurl:
In Viena: H. Dukes Naohf. Se prenumeră la tdte ofi-
Max Augenfeld & Emerioh Lesner. ciele poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. afara şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Naclif. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budape sta: A.V. Qoldber- Administraţiunea, Piaţa mare,
oer, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., po şise
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond po o colină, 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ (^TjL:ncLer de 21.) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sin 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 113—Anul LXI. Braşov, Duminecă 24 Maiil (3 Iunie). 1898.

Din causa s-telor sărbători (lianii nu va
avem cu atât mai mare lipsă de de proprie conservare, instinct, pe biserici, cari au susţinut pănă acum
apără pănă Marţi săra.
acea inimă veselă, în care se se pdtă care Bau tălmăcit atât de minunat şed lele, sunt în stare a-Ie susţine' şi
încuiba curagiul şi însufleţirea, de ţăranii noştri dela Mihalţ, când la mai departe din propriele lor mijldce;
R o s a i i i l e . care are atât de mare trebuinţă ori-ce neruşinata propunere, ce le-a făcut’o în deosebi biserica Sf. Nicolae e
popor, care trebue se lupte pentru un diregător şovinist, ca să-şî schimbe gata a da din veniturile sale pentru sus
Mâne serbăm toţi Românii Ro­ bunurile sale cele mai scumpe, pen­ numele pe unguresce, i au răspuns ţinerea gimnasiului, a şcdlelor reale şi
saiiile, cjiua cincîcjecimei, vesela ser- tru adevăr şi dreptate. Şi aici ne verde românesce : ,Nu ne scriem Un­ comerciale române de aici cu 27,500 fl.
băt6re, ce o glorifică spiritul dum- va veni în ajutor şi simţul religios, guri \“ mai mult pe an, pe lâDgă cele 12,500 fl.
ne4e©8c, care s’a arătat apostolilor care distinge pe poporul nostru cu Acest minunat popor, care tine ce le dă pentru susţinerea şcdlelor
înveţându i şi însufleţindu-i se pro- deosebire şi care singur are farmecul cu atâta sfinfeniă la limba, la ndmul primare.
poveduâscă adevărul şi dreptatea în de a pută ţine pe om cu inima ve­ şi la legea sa, are însă lipsă a4î mai Sinodul dela Sf. Nicolae a mai
tbte limbile pentru binele omenirii. selă în vremuri de bucuriă, ca şi în mult ca ori şi când de conducători declarat, că Eforia şcdlelor române
înainte cu o săptămână, când vremuri de restrişte. harnici, cinstiţi şi curagioşî, cari din Braşov n’a cerut şi n’a primit
w
şi-an serbat Rosaiiile conlocuitorii De curagiul şi însufleţirea omului, se-i premdrgă cu exemplu bun, se 1 niei-odată „subvenţiune dela vre-un
noştri unguri, foile lor se tânguiau, care are să-şi împlinescă o sfântă scie povăţui cum să se apere de stat stiein, ci numai ajutor dela bi­
că in locul veseliei, ce trebuia se datoria, ca credincios fiiu al naţiu- cursele viclene, ce i-se pun, şi se serica Sf. Nicolae din loc; că nici
Mo aducă acăstă serbâtore, ei sunt nei sale şi ca cetăţen leal, avem ducă însufleţire în şirurile lui. biserica Sf. Nicolae din Scheiu n’a
cuprinşi de-o adencă supărare şi în­ astăcji noi lipsă mai mare ca ori şi Der cel ce însuşi nu este însu­ primit subvenţiune dinafară, ci nu­
tristare vătţend, ce nori grei se ri­ când, căci cine va veni în ajutorul fleţit, nu pdte însufleţi pe alţii. Cel mai o despăgubire pentru proprie­
dică pe ceriul dualismului. causei nostre drept.e, dâcă noi înşi-ne ce e cuprins de spiritul certelor şi tăţile, ce le-a avut în România şi
Decă pe adversarii noştri poli­ vom părăsi-o, lipsindu-ne curagiul al desbinării, nu pdte propovădui b-s’au luat de cătră statul român;
tici şi naţionali îi apasă aşa de mult bărbătesc şi însufleţirea isvorîtă din spiritul concordiei şi al bunei înţe­ de a<jî încolo biserica Sf. Nicolae.
gândul, că dualismul pbte se devină iubirea de neam şi de patria în apă­ legeri între fraţi. nu va cere şi nu va încassa preten-
în viitor un isvor de mari neplăceri rarea ei? De aceea dorinţa ndstră în aju­ siunea, ce o are la statul român,
şi încurcături pentru ei, cum vom O cţi 06111 acâsta cu deosebire nul Rosaliilor este. ea spiritul ade­ ddr va stărui să ’i-se recundscă drep­
pute se fim scutiţi de îngrijire şi cătră bărbaţii luminaţi şi conducă­ vărului şi al dreptăţii, pentru care tul pe cale judecătorescă, ori diplo­
de mâhnire noi Românii din acesta tori ai poporului nostru. Aceştia datori suntem se luăm cu toţii apos­ matică.
monarchiă, cari de atâta timp ne trebue să înţelegă, că atunci când tolatul, se se pogdre asupra bărba­ Aceste hotărîri şi declarări au
vedem de fapt apăsaţi de sistemul năvala ce o dă adversarul este mai ţilor naţiunei ndstie şi să-i lumineza fost primite de cătră membrii Sind-
dualist nu mai puţin, ca de sistemul grea, când şirurile luptătorilor sunt şi însufleţbscă pentru binele ei delor cu unanimitate şi cu însufle­
de guvernare unguresc? mai strîmtorate, conducătorii lor tre­ ţire, dovedindu-se astfel, că poporul
Gândindu-ne aşa-der la trista şi bue se fiă pilda viie a curagiului şi Revista politică. e gata a aduce cele mai mari jertfo
umilitdrea stare politică, în care ne <a abnegării, trebue să scie însufleţi pentru susţinerea şcdlelor ndstre ro­
aflăm în nisce momente ca acestea, pe cei obosiţi în lupta şi pe cei îm- Dumineca trecută s’au întrunit, mânesc!. *
când uneltirile în contra limbii şi a prăsciaţî să i adune erăşi în jurul după curn seim, Sinodele parochiale In săptămâna acăsta gazetele
naţionalităţii nostre şi-au ajuns cul­ stegului apărându-1 cu tătă încor­ dela bisericele Sf. Nicolae şi Sf. unguresc! au scris mult asupra stă­
m e a ; când am ajuns se fim tractaţi darea puterilor, ca să nu cadă şi Adormiri din Braşov spre a lua o rilor din monarchiă şi foile din Peşta
mai rău decât nisce venetici sosiţi că4end să nimicescă speranţele în botărîre privitor la susţinerea şco- şi-au dat pe faţă îngrijirile lor. Teme­
aici de erî alalta-erî, Iară de nici un învingerea lui. lelor române. In ambele Sindde s’au rile şi grijile de cari sunt cuprinşi Un­
trecut şi fără de nici un merit pen­ Pe stegul nostru stă scris : egala cetit mai întâiu hârtiile venite dela gurii isvoresc din consciinţa, că vii­
tru ţâră ; când vedem, că sunt des­ îndreptăţire naţională. In acesta de- Consistoriul din Sibiiu. Aceste co­ torul fdte să ascundă în tainele sale
considerate şi călcate în picibre pană visă se esprimă tot la ce ţintim. munică rescriptul dela 18 Aprilie nepătrunse mari şi botărîtore schim­
şi drepturile şi libertatea ndstră in­ Pentru-ca se putem trăi în acest al ministrului Wlassics, care oferă bări. Sguduirea raporturilor econo­
dividuală : numai veseliă nu putem stat liberi, ca Români, cu limba şi şcdlelor române de aici un ajutor de mice şi politice dintre Ungaria şi
simţi în inima ndstră. cultura ndstră, cu drepturile nostre stat, decă Consistorul va petiţiona Austria, certele naţionaliste do din­
Der tocmai pentru-că ne vedem naţionale am luptat şi vom lupta şi după el. colo de Leitha şi nemulţămirile po-
atât de primejduiţi prin nesfîrşitele în viitor. Şi nu pentru-că ar fi nu­ Atât Sinodul din Scheiu, dela pdrelor nemaghiare de sub oblădu­
prigoniri îndreptate în contra lim- mai o plăcere a ndstră, ci pentru-că Sf. Nicolae, cât şi cel dela Sf. Ador­ irea ungurescă, îi face pe Unguri se
bei şi a naţionalităţii române, noi aşa trebue se facem, pentru-că este mire din cetate au declarat, că pen­ fiă une-orî trişti şi adeoc îngrijaţî,
Românii, decă nu putem să ne bu­ o trebuinţă neapărată, care ne îm­ tru moment nu simt lipsa unui aju­ temându-se de ora în care toţi de
curăm de starea ndstră de astăcji, pinge la acesta chiar prin instinctul tor din altă parte, fiind că aceste tdte părţile se vor ridica se cără ce

FOILETONUL „GAZ. TE,ANS.“ După ee-şl căpăta putere, se întorse lăuntru, spăriaţî încuie porţile cetăţii. El riantă scurtată a celei bucovinene.
la stână şi trase câte o bătaiă ciobanilor, s’a suit sus pe porţi, unde a înfipt toporaşu 2) Povestea acesta o au4ii întocmai
apoi le luâ un cârd cu oi şi apucând în şi a început a cânta din fluer; numai se în copilăria mea în Năseud, ca elev
Ceva despre Pintea vitezul. ţera ungurescă, acolo vendu oile şi-şi cum­ trezesce cu un glonţ subsuoră, de unde al şcdlelor de acolo, dela stăpânul
De Ion Pop Reteganul. păra arme, şi începu a strînge lângă sine cade mort. casei unde eram în cuartircu adausul:
mai mulţi voinici. El a haiducit munţii „Şecţetorea^ dela Fălticeni, care
JIT. Când a împlântat Pintea toporul în
Serba şi Oâlimanii; banda lui umbla pe a publicat acestă legendă (pag. 40—
Legenda moldovenescă despre Călimanî, er el îşi avea locuinţa în o hrubă 41 din an. 1893) face următorea notă: porta cetăţii Beciu, a dis : „Cine mi-a scote
Pintea este următdrea; în costa plaiului Serba, în care cu anevoiă Serba se înlănţuesce cu Petrele-roşii, toporul de aci, acela să-mî ţină locul“ şi:
Năsdrăvanul Pintea. întră prin o stâncă. Se înţelegea cu ai săi Petrosu din Transilvania şi Călimanii, for­ „Vai de ţera 'ungurescă va fi, când s’ar
întâmpla să potă scote cineva acest topor
(Urmare). prin cântul în fluer; când era bine, cânta mând unghiul de sus al Moldovei. Din
de aci . Apoi mai adăugea povestitorul:
u
de joc, er când vestia de poteră, cânta
Pintea de băeţel s’a tredit la oi, der acest crescet curg isvore, ce formeză apa „Amu se elătesce singur o lecă, nu peste
doina.
baeiul şi ciobanii se purtau râu cu densul Negră, care despai-te Călimanii de Serba. mult s’a afla ăl voinic să-l tragă de tot
şi tot îl băteau. Fluerul lui Pintea era făcut din doje Culmea Serbei servă de hotar cu Bucovina; afară şi să dee cu el o raită prin ţâră:
După-ce s’a ridicat mai mărişor, l’au şi ,aşa de tare răsuna, încât el cânta din sub acest munte se află o vale, care şi
8) Poporul de „după terg“ —
dus ceilalţi ea din strungar să păzescă costa Sârbei, după care cântec fetele şi astădl portă numele de: „Valea Pintei .
u
vorbesce despre comorile lui Pintea,
terpele. Ce-i veni în gând într’o di, luă flăcăii jucau pe plaiul Şarului. Adese-ori Locuitorii din aceste părţi, cu osebire din
care ar fi îngropate într’o peşteră
> puşcă de-a celorlalţi şi se făcu pierdut trecea în ţera ungurescă şi făcea prădă- Nâgra Şarului şi Şarul Dornei, cântă din
din muntele Călimanî.
u
>rin munţi. Cum mergea prin pustietate, ciuni, de nu-1 puteau ucide, pănă când veni fluer cântecile numite: „Doina lui Pintea
e întâlnesce cu Necuratul; când întinde timpul că pe lângă alte taine, ce le ţinea şi „Rusasca lui Pintea . Plaiul Şarului este
u
IV.
usca să dee, el îi dice: „Stăi, nu da, că-ţî ascunse în inima lui, spuse ibovnicei lui, un munte în comuna Şarul Dornei, ce se
oiă fi de folos ; cere dela mine ce-i fte ce o avea mai credinciosă, că puterea lui mărginesce cu comuna Nâgra Şarului, ce Etă acum, ce ne spun d-1 Ni-
sunt gata să-ţl dau“. Pintea ceru putere, stă subsoră. Nu trecu mult când muerea, se întinde sub costele Serbei. Adaugă po­ colau Nilvan în „Gutinul“ despre Pin­
5r va pute bate şi el pe ciobanii, ce-i ne mai putând ţine jurământul, îl spuse la vestitorii : „Decă n’ar fi murit, mult bine tea Vitezul.
u
•au stăpâni, ceea ce i-a dat. mai adau- împărăţiă. Pintea, după cum mai de multe- am fi avut dela el . Poporul român din giurnl Băii-
indu-i, ca se nu moră de puşcă decât orî hoţia singur, se duse şi de astă-dată Din parte-mi observ, că 1) Le­ marî şi din comitatele vecine, pănă
e
unei, când îl va lovi subsuoră. la cetatea Viena. Cum au simţit cei din­ genda moldovenescă e numai o va­ astă4î, — 4i° domnia sa — cu ore-