Page 86 - 1898-05
P. 86
Pagin i 2. GAZETA TRANSLVANIEL Nr. 113-1898.
este al lor. Numai acestor temeri şi Deputatul guvernamental Ilege portului Santiago de Cuba, ar fi fost melor în momentul deşertării lor de armata
griji putem atribui articulii posomo diis Sandor s’a presentat în săptă 0 grâznică bătălie între flota ame turcescă. Când guvernul grecesc va primi
rită ce i-au scris ioile mar! din Peşta mâna acâsta înaintea alegătorilor ricană şi spaniolă. Unii cj’ ceau i ca tote raportele, va fi uşor do a-se face o
cu prilejul Rosaliilor gregoriane. S’a săi din Clnşiu pentru a-şî face darea Spaniolii au prăpădit pe Americani, ideiâ aprope esactă de pagubele causate de
aflat chiar o foie ungureseă de frunte, de sema. Vorbind despre încheiarea âr Americanii susţineau contrarul. | Turci. Tot aşa de uşor va fi de a-se fixa
care stăpânită de aceste griji şi te pactului cu Austria, el arătă, că si- In cele din urmă iese la ivâlă, că şi suma rechisiţiunilor operate de armată şi
meri se cjică, că „vede negră lumea", tuaţiunea e fârte îngrijitâre pentru unii şi alţii au minţit. N’a fost pră care se urcă la mai multe milione. Der
că „viitorul naţiunei maghiare nu Unguri. In privinţa pactului, <^ise, pădită nici flota spaniolă, nici cea niciodată nu se va pute indica, chiar apro
este asigurat", fiind-că „numărul duş speranţele mele scad şi se perd tot americană, ci s’a încins, ce-i drept, ximativ, extorcările comise de încartieraţii
manilor ei s’a sporit şi de jur îm mai mult. Cei ce iau lucrul atât de Mai ţi a trecută o bătaiă despre care şi colonele uşore însărcinate cu menţinerea
prejur ea nu află rudenii şi amici ni- uşor, cjicând, că dâcă nu vom pută Spaniolii spun, că a durat 5 ore, er ordinei, care gâzduiau pe la locuitori şi-i
căirî . Simt dâră Ungurii, că ceva se aşa, vom face altmintrelea, nu au Americanii cjic, că a durat numai prădau fără milă.
a
pregătesce şi decă acel ceva nu va dreptate. Politicul, care-şî iubesce 1 6ră, şi care s'a sfîrşit prin aceea, Se cunosce purtarea Evreilor faţă de
fi înlăturat pănă când e timp, ei vor patria sa, îşi cjice: cu orice preţ nu că corăbiile americane au fost silite compatrioţii lor creştini în timpul sosirei
pierde racjimui puternic pe care şi-au putem primi pactul, dâr pe cale a-se retrage. Soirile americane spun, trupelor turcesc! în Tesalia. Ei nu s’au
zidit supremaţia şi de-odata cu acest dreptă, prin concesiuni împrumutate, că corăbiile lor n’au suferit nici o mulţumit însă de-a primi atunci pe Turci,
racjim vor pierde şi garanta viitoru trebue se l încheiam. ţ)ise mai departe, pagubă, âr telegramele din Madrid ca pe nisce liberatori, der le serviră apoi
lui lor. că din punct de vedere al politicei spun, că tunurile spaniola au făcut ca mijlocitori pentru a transporta şi vinde
* unguresc!, el doresce necondiţionat in- mari stricăciuni la trei corăbii ame la Elasoua şi la Salonic obiectele furate
Pe când ast-fel se presentă si cheiarea pactului şi greşesc aceia ricane şi pe una au aprins’o Din din casele grecesc!. In urma acestora nu e
tuaţia chiar din partea Maghiarilor, (dintre Unguri), cari se bucură de tâte se vede, că Americanii au vrut de mirare să aflăm, că mai mulţi dintr’înşii,
guvernul unguresc tio® cu oil-ce agitaţiunile şi de întâmplările, ce se se atace Santiago bombardându-1, cei mai compromişi prin servilism şi rapa
preţ se se tacă tot mai renumit în petrec acum în Austria. dâr au fost respinşi. O bătăliă ho- citate, îşi propun de-a părăsi Tesalia îna
acte „patriotice". In caşul de faţă * tărîtâre nu s’a dat, ba acum vine inte de sosirea armatei grecesc!.
el îşi îmbracă patriotismul în stegurî din Madrid altă scire ciudată, care
In VieDa s’a deschis la 1 Iun. n.
CU embleme. Ministrul .de interne spune, că flota spaniolă comandată
parlamentul austriac. La ordinea cji*
Perczei, cel care scie se clocescă de admiralul Cervera plecase deja SCIRILE BILEI.
•lei sunt ârăşî desbaterile asupra
mai multe ordonanţe, a publicat în când au venit corăbiile americane şi că 5
cestiunei limbilor. Deja prima şedinţă
fâia oficială „Budapesti Kozlony" o în port se afla numai corabia de — 23 Maia v.
a „Reichsrath“-ului a fost destul de
ordonanţă cerculară cătră tâte auto resboiu „Cristobal Colon", care a Fundaţiune pentru meseriaşi. In rândul
furtunâsă. Deputaţii naţionali ger
rităţile civile, administrative politice deschis un foc viu contra corăbiilor acelor binefăcători ai nemului nostru, cari
mani în frunte cu Schonerer, Wolf
şi şcolare cu privire la arborarea sto americane sprijinind focurile şi for din agonisela lor au dat sume însemnate
etc. au provocat un mic scandal,
gului unguresc cu emblemă în cjilele de turile dela Santiago. Nu se scie, cu scop de a-se sprigini meseriile între Ro
atacând guvernul pentru desfiinţarea
sărbători publice. Sub cjile de săr care e adevărul. Ministrul de ma mâni, s’a înscris şi d-1 loan Vişa, un brav
consiliului comunal din Gratz, care
bători publice se înţelege cjiua de rină spaniol, fiind întrebat, a tăcut. şi însufleţit Român din munţii Abrudului,
in timpul din urmă s’a amestecat în
20 August (Sf. Ştefan) şi c}iua de 11 Se ţine forte secret mişcarea flotei. care acum trăesce retras în Sibiiu. D-1 Vişa
agitaţiuni politice. Parlamentul a-
Aprilie declarată ca serbătâre na Americanii se laudă acum, că vor a făcut adecă o frumosă fundaţiune de
cesta este chiămat a resolva Ges
ţională ungureseă în amintirea sanc tiunea limbilor în Boemia şi Mora- tăbâri cu mare putere pe apă şi pe 16,000 tl. pentru meseriaşii români, Suma
ţionării legilor dela 1848. In înţele uscat la insula Cuba asupra Spa acesta a pus’o generosul fundator la dis-
via, său mai bine cjis a faco se în
sul acestei ordonanţe vor fi obligate niolilor. Vom vedâ ce se va alege din posiţia Escl. Sale Metropolitului Victor Mi-
ceteze luptele dintre Germani şi
se arboreze stindarde unguresc! cu aceste lauda. Nici Spaniolii nu vor halyi din Blaşiu, în hârtii de valore.
Cehi, ca la tomna să se potă des
emblemă între altele: tote gimna- durmi.
bate proiectele pactului cu Ungaria. Timbre noue. Ou 1 Iulie st. n. din
siile superiore, gimnasiile inferidre, Der se pare, că lucrurile nu vor acest an vor fi puse în circulaţiă timbre nouă
şodlele reale; tote preparandiile şi Purtarea Turcilor şi a Evreilor
merge tocmai neted, acesta se vele pentru documente, al căror preţ va fi so
şcdlele civile superiore, tote şcolele
chiar şi din purtarea ce au dovedit’o în Tesalia. cotit în corone. Nouăle timbre vor fi de
superidre de fete, şcdlele comerciale,
deputaţii germani în şedinţa dela 1 câte 1, 2, 4, 6, 8, 10, 14, 20, 24, 30, 40,
civile, şcdlele elementare, grădinile „Mesagerul de Atena" aduce
Iunie. Nemţii nu voesc odată cu ca 50 şi 73 filerl, apoi de câte 1 coronă etc.
de copii, precum şi institutele sus triste amănunte asupra vandalismelor
pul să între la o discuţie seriâsă Ou totul vor fi vre-o 29 feluri de timbre.
ţinute de privaţi, fiă de stat, fiă co comise de Turci şi a necinstitei purtări
asupra cestiunei limbilor, pănă când Timbrele vechi, cari sunt astădl în circu
munale, ori confesionale. Ya se (Jică a Evreilor în timpul ocupaţiunei oto
nu se vor desfiinţa cunoscutele or laţiă, vor mai putâ fi folosite numai pănă
ordonanţa acâsta impune tuturor in mane în Tesalia. Eată ce scrie nu
donanţe de limbă. Contelui Thuu în 31 August n. c., âr din 1 Septemvre în
stitutelor de învăţământ a arbora mita fâiă între altele:
nu-i va rămână decât o singură scă colo nu se vor pute folosi, decât timbre
stegurî unguresc!. Ordonanţa minis Pănă când vom căpăta scirî com
pare: să amâne ârăşî parlamentul de cele nouă. Timbrele vechi însă vor putâ
trului a fost dată chiar în cjiua de plecte, ne vom mărgini a semnala, că mo
şi să aducă şi decret'-ze legi cu aju fi schimbate cu altele nouă, însă numai
15 Maiu, când argaţii şi spionii un bilierul caselor părăsite de locuitori a fost
torul §-lui 34 al constituţiei, adecă pănă la ţinea lui Septemvre, er dela Septem
guresc! au năvălit prin bisericele mai mult seu mai puţin stricat, când n’a
pe calea ordonanţelor. vre încolo se vor considera ca cşite cu totul
pacîniciior Români se-i turbure în fost ridicat şi vândut samsarilor şi Evrei
* din valore şi nu vor fi primite şi schimbate
rugăciunile lor şi se-i oprescă a serba lor, cari urmau armata otomană. Casele ţă
nicăirî.
cjiua cea mare a renascerii şi redeş Nu credea nimenea, ca resboiill rănesc! şi colibele păstorilor au fost aprope
teptării naţionale a Românilor pe dintre Spanioli şi Americani să mârgă pretutindeni distruse pentru a aprinde fo Visita prinţului Bulgariei în România.
Câmpul Libertăţii, chiar în cjiua când aşa de încet trăgănându-se, încât curile de bivuac seu pentru pregătirea bu „Drapelul" anunţă, că la Agenţia bulgară
gendarmi au străjuit ca baionete pe puşcă putem cjice, că în privinţa acesta a catelor armatei. Vandalismul Turcilor s’a din Bucurescî nu se scie încă, decă prin
mormântul nemuritorului Bârnuţiu. Şi întrecut deja faimâsele bătălii din esercitat mai ales asupra bisericilor, mă cipele Ferdinand al Bulgariei va visita cur
totuşi foile şoviniste maghiare se tre Turci şi Greci, caii se distin năstirilor, iconelor şi obiectelor, ce servise tea română înainte seu după călătoria Re
plâng, că ori încătrău privesc, nu geau mai mult prin aceea, că erau cultului divin. Totul a fost pângărit. Auto gelui Oarol la Petersburg. — „Constituţio
află decât duşmani şi nicăiri amici.... numai pe hârtie. Aşa se făcuse îna rităţile grecesc! au primit ordinul de-a face nalul" află însă, că prinţul Ferdinand al
inte cu câteva cjila mare svon, că imediat după instalarea lor în Tesalia o Bulgariei va sosi în Bucurescî în 3 Iunie
* la ţărmul insulei Cuba, dinaintea descripţiă exactă a oraşelor, satelor şi fer st. v. şi va sta 3 cjile. El va fi însoţit de
care mândriă povestesce despre Pin- Vitâzul, care a fost atât de iubit de Pitiiritea la familia lui Raţ, îm şului Baia-mare, unde a fost pusă
tea Vitezul, şi pentru susţinerea me poporul român din părţile Băii-marî, brăcat în vestminte haiducesc!, cu de magistrat îndată după mortea
moriei lui, mai multe locuri frumose în care timp a trăit şi ce activitate pistole la brâu, şi a cjis cătră servi- l u i , ca se se convingă, poporul
le-a numit după numele lui Pintea a desfăşurat, — mă voiu sili a răs torea, care era la familia Raţ când din giur despre mortea sa, care
Vitezul, precum: „Poiana Pintei , punde în rândurile următore, după şedea şi dânsul acolo şi trăia încă nu credea, că un aşa vitez mare,
11
„Petra Pintei'j între altele şi eu cu tradiţinne şi, încât îmi stă în pu şi la reîntorcerea lui, se-i aducă cum îl ţinea poporul pe Pintea, se
nosc un isvor în Chior în vârful unui tinţă, după documente istorice. blidul din care îi deduse lui de mân potă muri de glonţ de puşcă: în
deal împodobit dela natură cu pă După tradiţiune, Pintea Vitâzul care când era mic; servitorea adu anul 1873, când încă era tribunal
duri frumose, unde se întâlnesc şepte s’a născut în comuna Mogoja, nu când blidul, el l’a umplut cu galbin! în Baia-mare, eu ca advocat adese
hotare cu şepte comune, anume ho departe de Lăpuşul unguresc, în co şi dând îndărăt servitorei blidul plin ori umblând pe acolo în afaceri ad-
tarele comunelor: Fericea, Curtuiu- mitatul Solnoc-Dobâca, însă murin- cu galbin! i-a cjis: „Fiind-că, cât vocaţiale şi făcând cunoscinţă cu
şul mare, Stejar, Mireşul mare, Iieud, du-i părinţii şi rămânând orfan, l’a timp am şecjut aicî, numai odată archivarul de atunci al oraşului
Chelinţa şi Iedera, care se numesce luat la sine şi l’a crescut familia mi-ai dat mâncare din blid spălat, Baia-mare, l’am rugat se cerce în
„Fântâna Pintii . Raţ din Pitiiritea, o comună ro- numai odată ţi-1 umplu cu galben!; archiv anumite date autentice refe-
11
După numele lui sunt numite mânâscă, nu departe de Mogoja. In de cumva ai fi spălat blidul mai ritore la Pintea, despre care po
şi alte Jocuri în ţinutul Băii-marî, casa acestei familii, — ai cărei des de multe-orî, acuma şi eu mai de porul şi astăcjî scie aşa multe po
despre care cjice poporul, că acolo cendenţi şi astăcjî trăiesc în Pitii multe or! ţi-l’aş! umple cu galben!". veşti; amintitul archivar mi-a împli
s’a odihnit Pintea Vitezul după lup ritea ca proprietari mari şi Români, Apoi a dispărut ârăşî. nit rugarea şi într’o cji chemându-me
tele, ce le-a avut cu inimicii săi. — precum spune poporul, Pintea n’a Se cjice, că ca june, scia aşa de la sine în oficiu mi-a aratat aşa nu
Intre inimicii lui Pintea, poporul fost prea bine tractat, pentru-că şi bine hori şi şuera, încât omul şi mitele „Analele oraşului", car! sunt
amintesce mai ales pe burghesii ora mâncarea din blid nespălat ’i s’a flămând l’ar fi ascultat. conduse din timpuri vechi şi în car!
şului Baia-mare, unde şl-a aflat Pin dat, şi între altele asta să fi fost Sciind eu din tradiţiunea popo se află însemnate în ordine crono
tea Vitezul mortea, precum acesta causa, că Pintea, când a ajuns eta rului, precum şi din balada mai sus logică evenimentele mai mar! refe-
forte frumos o descrie poporul în o tea juneţii, într’o cji a dispărut din amintită, că Pintea a murit în Baia- ritore la oraşul Baia-mare. In aceste
baladă publicată în colecţiunea d-lui casa familiei Raţ şi mult timp n’a mare, ba aucjând şi de aceea din bă anale la anul 1703 se află scris un-
Dr. At. Marienescu. sciut nimenea, ce s’a făcut; după trân!, că chica lui Pintea înainte de guresce, că Pintea Grigor cu o cetă
Cumcă cine a fost acel Pintea un interval ore-care s’a reîntors în anul 1848 au văcjut’o pe porta ora de omeni cle-ai lui, atacând cetatea
