Page 87 - 1898-05

Nr. 113—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

primul ministru Stoilov, de ministrul de şi aprope de Vijolţ a răpit cu sine 300 ţământului primar. Elayele sunt interne,
la finea acestui an la Palestina şi în Ieru­
răsboiu colonel Markoff şi de mareşalul de oi. numărul lor variază dela B0- 60. învăţă­ salim va inaugura noua biserică a Mântui­
conte Bourboulon. Cu acâsta ocasiune se mântul agricol secundar este predat în
Fluturi stricăcioşî. Din Eyer se anunţă, torului. La serbarea acesta vor fi invitaţi
va face pe platoul dela CotrocenI o mare şcoD de economie rurală din Preobragenslcaya
că în comitatul Heves fac mari pustiiri toţi principii protestanţi şi bisericele pro­
revistă de trupe. Prinţul Bulgariei va face guvernamentul Tscheringo'w, cu o durată
nisce fluturi, cari abia eşiţî din găoce de- testante.
o escursiune la Curtea de Argeş. de studii de patru ani. învăţământul teo­
cimâză în mare măsură fructele în desvol-
retic este complectat cu cel practic. Şcdla „Moşii". O lume imensă, scrie „Drapel."
Congresul Ligei. Duminecă şi Luni se tare. Pagubele, ce au făcut pănă acum
dispune de laboratorii, câmpuri şi auexele cum nu s’a mai văfiut la Moşi (marele târg
va ţine în Sucuresc! în sala Ateneului con­ aceşti fluturi, sunt forte însemnate şi locui­
necesare orî-eărei ferme. Ea posedă 80 de din BucurescI) a fost erl în cursul fiilei
gresul anual al Ligei culturale române, torii nu pot nici într’un chip să scape po­
vaci, o lăptăriă model, grădini etc. Din Sf. Constantin şi Elena, şi pănă târfiiu nop­
după următorul program: Duminecă 24 mii de ei.
cele relatate reese că pe tărâmul agricol, tea. La ora 5 p. m. au visitat Moşii M.
st. v. ora 9 dim. Alocuţiunea presidentului
Societatea „Tinerimea Română" a ser­ cestiunea instrucţiunei femeei în Rusia face S. Regele şi Alteţele Lor Regale Principele
comitetului central, Raportul secretarului,
bat Joi a 21-a aniversare la Ateneu. Pe la fiilnic progrese. Ferdinand şi Principesa Maria. Tote tram-
Raportul Censorilor; ora 2 p. m. Alegerea
orele 2, deschiderea serbărei a fost anun­ waiele şi tram carele, cari se duceau şi ve­
comitetului central. Propuneri eventuale. Principe înecat în mare. Din Londra
ţată prin imnul „Deştâptă-te Române". neau dela Moşi erau complecte, âr capătul
Luni 25 Maiă st. v. Continuarea discuţiu- se telegrafiază, că după o soire din New-
După-ce corul şcolei primare şi normale al trăsurilor, cari intrau la Moşi, se afla pe
nei în cas când nu s’ar termina. York corabia „Jean Gray" s’a cufundat în
„Societăţei pentru învăţătura poporului ro­ bulevardul Pake şi nu puteau se înainteze,
mare în drum spre Klondyke. Corabia
mân" a întonat „imnul regal", d-1 Nicolae
50 de adunări de muncitori. Muncitorii decât cu mare anevoe, la pas şi oprindu-se
acesta ducea espediţia principelui italian
socialişti din Budapesta vor ţine mâne S. Dumitrescu, preşedintele Societăţii, a ţi­ la fiă-eare moment. Aglomeraţia cea multă
Ludovic Amadeus, care plecase spre polul
nu mai puţin ca 50 de adunări de-odată. nut o frumosă cuvântare ocasională, prin de lume se datoresce în mare parte şi re-
nordic. Dintre călători numai trei au pu­
La ordinea fiilei va fi votul universal. care a arătat scopul ‘şi mersul societăţei. paosului Duminical. Am aufiit omeni, cari
tut scăpa cu viâţa, şi se fiice, că chiar prin­
S’a făcut apoi distribuirea premiilor ace­ spuneau, că n’au văfiut nicî-odată pănă
Nouă şcolă de artileriă. Ministeriul co­ lor eleve şi elevi, cari au reuşit la exame­ cipele s'a înecat în mare. „Agenţia Reuter" acum acest târg, din causă că nu-şl puteau
mun de răsboiu a primit planul, ca lângă spune, că 35 călători şi-au aflat mortea în lăsa prăvăliile singure în oraş. Câte opt
nele dela concursurile societăţii „Tineri­
Paden să se înfiinţeze o nouă şcolă mili­ valuri, despre sortea principelui însă nu se tranrwae tixite de lume veneau şi plecau
mea Română", 16 premii au fost acordate
tară de artileriă, spre care scop consiliul scie nimic sigur. Ludovic Amadeus, prin­ la intervale de câte-va minute. Târgul a
elevelor dela şcola primară din calea Gri-
comunal din Baden a dat un teritoriu de viţei, şcolă care s’a înfiinţat acum doi ani cipe de Abruzzo, este al treilea fiiu născut fost visitat erl de peste 500 mii de omeni.
70 jugăre. Zidirea va costa doud milidnefl., şi astăfil are numai trei clase. Acâstă şcolă, al principelui Amadeus Ferdinand de Aosta, Comercianţii s’au recompensat de paguba,
ea va primi 800 de elevi şi 40 de ofiţeri. fratele mai mic al regelui Italiei Umberto. pe care li-au causat’o ploile din urmă.
care a escelat la aceste concursuri, are,
Lucrările pregătitore s’au început deja şi El e numai de 2B ani, şi cu două luni
fiice „Drapel.", un conscienţios şi laborios
în timp de doi ani şcola va fi gata. înainte a plecat spre polul nordic. „Agenţia Băile de abur, de vană şi de hidro-
corp didactic, care a şi fost viu felicitat
Ştefani" din Roma fiice, că soirea despre terapiă din loc vor fi deschise mâne, în
din partea d-lui preşedinte.
Un grof, care nu e grof. piarul „Ha- morţea principelui n’ar fi adevărată. fiiua primă de Rosalii, numai pănă la amâfil,
zânk" află, că un magnat ungur din comi­ Producţiunea tinerimsi române din âr Luni vor fi totă fiiua închise.
tatul Odorheiului a făcut arătare la preşe­ Diplomat bătut. Lui „Frankfurter Zei-
Braşovul vachiu se va ţine mâne sără, în tung" i-se scrie din Coustantinopol, că doi
dintele camerei magnaţilor, dovedind cu Urmarea groznică a unei certe. Din
fiiua de Rosalii, la otel „Nr. 1". Se atrage Armeni hamali au pândit înaintea consula­
acte, că groful Haller Iânos, fişpanul co­ Vâlcea (România) se scrie, că pe la înce­
încă-odată atenţiunea publicului român asu­ tului holandes din Constantinopol pe secre­
mitatului Odorheiă, nu este grof şi nu are putul acestei săptămâni s’a făptuit o crimă
pra ei. tarul rusesc de ambasadă Krutinski şi l’au
dreptul de-a purta numele de grof, prin îngrozitâre în comuna Tăsu. Doi locuitori,
Şcolele agricole pentru femei în Rusia.
bătut cu bastonele. Servitorii armaţi ai con­
urmare nu are nici drept de-a face parte Nicolae I. Dulăcioiu şi Nicolae Băiaşu, s’au
Şcolele agricole pentru femei se îmulţesc sulatului au prins pe Armeni şi i-au dus la
dintre membrii camerei magnaţilor. Moşul luat la cârtă din causa unui gard, pe care
în Rusia. Şcola practică din Sosouslinslcaya palatul ambasadei rusesc!.
fişpanului, ce-i drept, a fost grof, dâr acest voia să-l facă unul din ei, căci sunt ve­
din guvernamentul Kievului, înfiinţată acum
grof a avut un fiiu nelegiuit cu servitorea Esamen de pian. Duminecă în 5 Iu­ cini. Cârta a deVenit din ce în ce mai vio­
fiece ani, a început să dea resultate cât se
Susana Kleisch, cu care mai târfiiu s’a şi nie st. n. la 4 ore p. m. se va ţine în sala lentă, aşa că la un moment dat Dulăcioiu
pote de favorabile pentru agricultură. Ca­
cununat. Cununia lor însă n’a fost validă scolei ev. de fete esatnenul de pian al ridică o sapă, pe care o avea lângă dân­
racterul acestei şcfile este cu totul practic
şi legală, deore-ce s’au cununat la un elevelor D-nei Helena Gărtner. Programul sul, şi dădu o lovitură puternică în cap lui
durata studiilor este de un an în timpul
preot reformat, pe când atât groful, cât şi constă din vre-o 19 puncte. Vor cânta în­ Băiaşu. Acesta a căfiut la pământ mort pe
căruia elevele capătă cunoscinţele necesare
servitorea Kleisch erau catolici. Prin ur­ tre alţii: studentul A. Bogdan, d-rele Ti- loc. O mulţime de lume s’a adunat imediat
cu privire la rolul lor în agricultură Lăp-
mare fiiul nelegiuit al lor nu s’a desbrăcat tica Starostescu, D-ra Puşcariu, Elvira la aufiul acestei crime îngrozitore, Crimi­
târia, crescerea galiţelor, crescerea vitelor
de caracterul nelegimităţii şi nu ’i-s’a cu­ Muntean, Miţi Popp, Catinca Muntean, nalul a fost arestat imediat şi dat pe mâna
şi mai cu sâmă a porcilor, cultura legu­
venit să porte nici titlul de grof, nici nu­ Florica Oiurcu, Ghiţi Ciurcu, studentul parchetului. El va fi judecat de Curtea cu
melor, a plantelor textile, agricultura, pis­ Comşa etc.
mele de Haller, ci numele lui trebuia să juraţi de Vâlcea.
cicultura, conservarea recoltelor, formâză
fiă Kleisch. Acesta e numele adevărat şi încălcare de frontieră. Din Paris se
totalul de cunoscinţe care se predau din Copilul cu cap de pasăre. încă numai
al fişpanului de afil al comitatului Odor- scrie, că 20 de soldaţi germani au trecut
punt de vedere cu totul practic. In afară câte-va fiile se pote vedâ în Braşov (Strada
heifi, âr nu „grof Haller Joszef", cum se le Mars-la-Tour frontiera (graniţa) francesă.
de acâsta, economia domestică are partea lungă Nr. I, lângă „Otel central") renumi­
numesce el. Magnatul ungur, care a făcut Doi soldaţi francesl şi păfiitorii de graniţă
sa ca şi economia rurală şi comptabilitatea tul om în miniatură, cu capul, ce sâmănă
acestă arătare, cere atât dela preşedintele i-au făcut atenţi, că sunt pe teritoriu fran-
nu mai puţin constitue un capitol impor­ a pasere, Ioan Doboş. Acesta e în anul al
camerei magnaţilor, cât şi direct dela Ma- ces, însă soldaţilor germani nu li-a păsat
tant din acest învăţământ agricol. Şoola 18-lea al etăţii, dâr nu e mai înalt, decât
jestatea Sa, ca pe fişpanul comitatului de acesta şi când Francesii au protestat
are pănă la 30 eleve pe an, ea posedă un un copil de vre-o 5 ani, er capul lui nu e
Odorheifi. să-l ştergă dintre membrii ca­ de nou, soldaţii germani au scos baione­
teren de 16oO hectare, 40 vaci, o pepinieră mai mare, decât al unui nou născut. La
merei magnaţilor. r tele. Păfiitorii francesl văfiând îndrăsnela
o grădină de legume de aprope 20 hectare nascere a fost numai de o jumătate chilo-
Nemţilor au scos revolverele şi unul din­
Rupere de nori. In 30 spre 31 Maia etc. In o altă şcolă „Şcdla de menajere şi gram de greu (adecă de 0.5, nu de 5 kg.
tre ei fiise : „Căraţi-vă îndărăt, ori vă sfârm
noptea o mare rupere de nori a fost în de fermiere" nivelul educaţiunei agricole cum s’a tipărit din erore în numărul trecut
capul". Ca dovadă a acestei întâlniri, Fran­
Abauj-Szanto. In urma ploii grozave apele este mai ridicat. Acestă şcâlă a fost în­ de Duminecă). Erl sâră micul Doboş s’a
cesii au luat cu ei chipul unui soldat
au crescut puternic, au acoperit drumurile fiinţată în anul 1889 în guvernamentul presentat la reuniunea medicilor din Bra­
german.
şi au întrat prin case. Tote riturile şi să- Kowne la Ponemune. Durata studiilor este şov, unde l’au visitat cu mare interes..
mănăturile au fost inundate. Pagubele sunt de 2 ani şi elevele 'nu sunt admise decât împăratul german în Palestina. Wil- Atragem atenţiunea la anunţul, ce se pu­
mari de tot. Apa Hernad a eşit din alviă pe basa certificatelor de absolvire a învă­ helm II împăratul Germaniei va pleca pe blică pe paginile din urmă.
r
Baia-mare, la porta de cătră răsărit care şi acesta face atenţi pe Baia- plut, după tradiţiune, Pintea blidul anul 1703 toţi istoricii, precum Ca-
a cetăţii un orăşan l’a puşcat aşa, mărenî, că Pintea, ca conducător de servitorei lui Raţ din Pitiiritea. tona, Gliebliardi şi alţii, pe toţi par-
că îndată a şi murit, omenii lui guerilă, merge în contra oraşului; Despre familia Pintea, din care tisanii lui Racolţa (Francisc Racolţa
apoi au fugit. acest document este mai estins decât s’a născut Pintea Vitezul, fiind-că II), între cari a fost pănă la un
In aceste anale Pintea se nu­ celelalte, înse cuprinsul întreg l’am prin Mogăja n’am umblat nicî-odată, timp şi contele Alesandru Kârolyi,
mesce „hollomezei Pintea Grigor", uitat, precum şi numele generalului. nu sciu scrie nimic, că ore esistă şi îi numesc hoţi, din causă, că au
va se fiică „hollomezei" însemnă ori acum, ori ba? Deore-ce familia fost revoltanţî. Drept aceea, eu cred,
Se scie din istoriă, că pe timpul
predicatul nobilitar, ori locul nas- morţii lui Pintea, Racolţa a avut Pintea, care se află de present în că ar merita, ca vieţa lui Pintea şi
cerei, eu însă probilitatea din urină Chior în comunele Remetea şi Fe­ faptele lui se se facă obiectul (unei
lupte mari cu Austriacii; eu aşa
o cuget a fi mai temeinică, pentru- ricea, a fost familiă nobilă şi s’a cercetări critice din partea istorici­
cuget, că Pintea a luptat pentru
că satul Mogoja, în care după tra- bucurat de tote privilegiile nobili- lor noştri. Documente istorice, aşa
causa susţinută de Racolţa, cu care
diţiune s’a născut Pintea, şi astăflî mei înainte de anul 1848, cu totă cuget, că se vor afla în archivele
au simpatisat Românii din aceste
se numesce pe unguresce „Hollo- probabilitatea deduc, că Pintea Vi­ comitatelor învecinate cu Baia-mare.
părţi, şi asta se fi fost causa, că
mezo". tezul a fost născut nobil, şi păte că Aşa crie d-1 Nicolau Nilvan în
Pintea a luptat în contra oraşului
S’a mai aflat atunci în archiv, pentru aceea s’a crescut ca orfan, „ Gutinul".
Baia-mare, unde şi atunci au fost
şi cred că şi astăfiî sunt acolo, încă după tradiţiune, în casa familiei no­
mulţi diregătorî erarialî, cari şi ca
două documente referi tore la Pintea, Nemţi şi ca diregătorî erau parti- bile Raţ în Pitiiritea, că barem! după V.
unul scris în limba ungurescă, în mamă a fost în rudenie cu acestă
sanii împăratului, contra căruia s’a D-1 Vasiliu Vaida, în h-rul 38 al
care un pretore (solgăbirău) din Ma­ familie.
fost resculat Racolţa (Francisc Ra­ „Gutinului" din 1889 ne dă urmă-
ramureş cu numele Iura Gyorgy în- Străinii fiic, că Pintea n’a fost
colţa II.) torea notiţa istorică, care, ca şi a
sciinţeză oficios oraşul Baia-mare, un erou al libertăţii poporului, cum d-lui Nicolau Nilvan, face multă lu­
că prădând Pintea în Maramureş, Se scie din istoriă, că pe timpul îl consideră tradiţiunea poporului
mină cu privire la vieţa acestui om
merge în contra Băii-marî şi face acela a bătut galbeni cu inscripţiu- român din părţile Băii-marî, ci un
neînfricat de sbirii acelui timp.
pe orăşeni atenţi se se pregătăsca nea v pro libertate“ Nicolau Berceni, căpitan de hoţi. Aşa părere sinistră
în contra lui. Celalalt document este generalul lui Racolţa, în Şemniţ înse se nu ne ducă în rătăcire pe Mortea lui JPintea Vitezul.
scris în limba germană de un ge­ (Selmeczbânya); de aceşti galbinî noi Românii, pentru-că, cum se vede Baia-mare, unul din cele mai vechi
neral austriac cu datul Sătmar, în vor fi rost şi aceia, cu cari a um­ în cronica lui George Şincai la târguri ale ţării, la anul 1142 fiind de că-