Page 88 - 1898-05

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 1,3--1898.

Concerte. Mâne seră va concerta mu- Intr’adevăr e lucru cam vechili, căci că comitetul central nu stă în nici un mai grabnică a foiei, oăcî multe s’ar în­
sica militară în grădina otelului „Pomul acâsta a fost la 30 Octomvre 1897. Dâr raport cu despărţămintele. Care este causa, drepta şi mult am câştiga.;
verde". Intrarea 30 cr. începutul la 8 vreu să pun acea adunare în comporaţiă nu soiu. E regretabil, că totul ne arată o Un îi.vetător.
ore sâra. cu cea de primăvară, care a avut loc acum stagnare. Nu e mirare, că spiritele cam
— Tambixraşii, cari au cântat pănă la 8 Maiii în şcola gr. cat. din Feisa. încep a se cam îndoi în progresul reu-
acum la „Pomul verde , vor cânta mâne- Timpul destul de frumos a uşurat niunei. Esamene !a sate.
11
11
sâră la restaurantul „Fleischer , âr de Luni comunicaţia, dintre 15 învăţători tract-uall La adunarea de tomnă am avut ca
Protopopiatul Ernutului, 1898.
încolo vor cânta erăşl la „Pomul verde . s’au presentat 13, lipsind 2, cari pănă la participanţi 5 preoţi, acum nici unul, nici
u
Cucerda-română. S’a ţinut esamenul în
— Musica orăşenâscă va concerta diua adunărei, conform unui conclus din măcar preotul local. Au doră noi, învă­
mâne la 5 ore d. a. la casa de tir. Intra­ adunarea precedentă, erau datori a-si mo­ ţătorii, nu suntem vrednici, ca să fim as 29 Maiu, presenţî 55 şcolari. Fiind di de
Duminecă, a luat parte mulţime de popor
rea 30 cr. Luni va concerta la restaurantul tiva absenţa, dâr n’au făcut’o, ba unul mi-a cultaţl şi secundaţi în afacerile nostre de
şi inteligenţă sub preşedinta M. On. D-n
de pe promenadă. Tot Luni, la 6 ore p. spus, întâlnindu-1 după adunare, că şi-a directorii noştri şcolastici? Afară de aceea
Aron Gcrasim, protopopul acestui tract.
m., va cânta şi pe promenadă. uitat (?!) suntem încă în faşa desvoltărei, şi am avă
Desbaterile şi acum au mers în totă lipsă de înţeleptele sfaturi ale preoţilor, ca S’au esaminat băieţii din tote obiectele de
împărtăşire importantă. Chiar şi o gus­ înveţământ: Religiune, 1. română, grama­
ordinea. In special asupra prelegerei prac aşa mai iute să ajungem la ţînta, pentru
tare moderată de mâncăx'I greu de mistuit tica limbei române, 1. maghiară, Matema­
aduce adeseori suferinţe de stomac, care la tice, ţinută de Teodor Pănăzan, preşedintele care luptă tote poporele. Cer scusele d-lor
tică, Geografiă, Constituţiune, Istoria pa­
început apare cu dureri de stomac, rîgăelî, reuniunei, s’a iscat o discuţiă viuă şi o preoţi din tractul Biei, căci am constatat
văx-săturî etc. Contra acestor apariţiunî de critică liberală sub presidenţa interimală a acest lucru, încât privesce adunarea de triei, Fisică, Economiă şi Cântări. Răs­
bole cel mai bnn mijloc cu efect este punsurile ne-au satisfăcut pe deplin. Au
notarului reuniunei, Romul Rusu. Bucata primăvară. Ba noi ne putem lăuda, că în
Dr. Posas Lebensbalsam dixx farmacia d-lui escelat 3 şcolari prin predarea trialogului
11
de citire „ Apriudiorele seu lemnuţele ,
B Fragner, Prag 205—III. Se pote că­ adunarea de tomnă am fost onoraţi cu pre- „învăţatul, Meşteşugarul şi Plugarul". D-l
păta în tote farmaciile. Să se ferescă de temă alesă liber de propunător, a fost senţa conducătorului tractual şi a 4 preoţi
Dumitru Muntean, funcţionând de 4 ani ca
imitaţii. destul de potrivită. Fiind propunătorul un cari toţi s’au făcut membri pe an. 1897/8;
înveţator în acăstă comună, a dovedit pe
învăţător de bun nume, a fost urmărit în dăr, cum am citit din unele raporte şi
Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma deplin, că e consciu de chiămarea sa. Pro­
A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Yiena decursul propunerei cu totă atenţiunea din din protocolele altor despărţăminte, în
gres forte bun. Ocupaţiunile scripturistice
Tuchlauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de partea membrilor. Insă numai unul şi-a unele nu este nici un preot membru. Sciu
fotografare, articolele sale necesare pentrua fo luat notiţe în scris asupra prelegerei, acela un tract, în care au asistat la adunarea din 1. română şi maghiară în număr de 40,
tografa. La corere trimite liste ilustrate conţi­ precum şi clasificaţiunea şcolarilor s’au
a şi putut face critică mai esaetă; căci învăţătorilor din tomna trecută numai 2
nând preţurile. Deposite în Braşov la F. Jtkelius, aflat, în vederea tuturor, în cea mai bună
orî-cum ai urmări, orî-cum ţi-ai încorda preoţi, dăr cu tătă insistenţa Membrilor nu
F. Kelemen, Victor Rotii farmacişti. Teutsch şi ordine.
Tartler, D. Eremias nepoţi atenţiunea, totuşi frasele singuratice nu le au voit a se face nici unul măcar membri t
poţi ţinâ în memoriă, şi în urmă nu se ajutători cu taxa de câte 1 fi. la an. Ore Subpâdure. Aci s’a ţinut esamenul în
pot arăta defectele, asupra cărora să se încă şi acum să mai stea păretele indi­ 30 Maiu d. a. presenţî numai vre-o câţî-va
Adunare de înveţători. atragă atenţiunea propunătorului jşi cari ferentismului între stadiul preoţesc şi în- poporenî; şcolai-I au fost de faţă 18. Ola-
sificaţiunea şi ocupaţiunile scripturistice
într’o propunere pot să strice şi ce e bun. Ne- văţâtoresc, acum când mai strînşî trebue
Din tractul Biei, Maih 1898. lipsiau cu desăvîrşire. S’au esaminat şco­
atrăgându-i-se atenţiunea asupra lor, propu­ să stea umăr la umăr pentru apărarea nâ-
De prin partea nâstră de mult nu am nătorul nu le va evita nici în viitor şi atunci mului românesc de atâtea furtuni şi nă­ larii din: Catechism, Cetit, Matematică şi
citit nimic, par’că pe aici nu s’ar ivi fapte rămânem tot la metodul vechili şi ruginit paste, ce vin di de di?! Neajutându-ne Geografiă. Respunsui'I mai slabe xxicl nu
se pot închipui; din Geogx’afiă d. es. în­
demne de-a fi cunoscute publicului român, de acum câţi-va c}ecl de ani. Ou aceea, că la reciproc, rămânem tot în stadiul cel vechili
nu ar fi inteligenţă şi pene bune, cari să urmă se face o critică superficială, dându-se şi calea, ce alte popără o fac în 10 ani, cepu învăţătorul ast-fel: Spuxie-ml, copile,
publice lucrurile de pe aici şi să ţină în nota generală de : „eminentă*, „lăudabilă“ noi trebue să o facem în 100 de ani. La uxide se află „Bx-asso“, xxesciixxd copilul l’a
curent publicul român despre starea „bună* etc. nu este ajuns scopul. Un pro­ noi, ca confesiune, Biserica şi Şcăla sunt întrebat unde se află „N. Szeben?“ Un
nostră. Decă mulţi nu o fac, Vă rog, D-le punător de o atare elasificaţiă să nu se două concepte indivisibile şi întregitore ospe întrebă pe băiat: „îxx ce ţâră ne aflăm
u
Redactor, să-mi daţi voiă, ca după debi- măgulâscă, căci a perdut în loc să câştige. una celei-lalte. noi? Nesciind băiatul x-ăspunde, învăţă­
lele-mî puteri să Vă comunic eu o parte Asta e rău, că mulţi încă nu sunt în clar torul îi şopti îxx aixdul tuturor: „îxx Europa !“
Nu mai continuu pe calea acăsta,
mică din lucrurile nâstre, şi anume ceva asupra adevăratului înţeles al cuvântului Cam astfel au fost şi puţinele răspunsuri,
căci mă dore inima şi unii imî vor socoti-o
despre „Reuniunea învăţătorilor gr. cat. din „critică*. Cred, că aceea însâmnă numai a ce au urmat. Ixxvăţător interimal D l Petru
ca un moment de pesimism; fiă orî-cum,
tractul Biei. u vorbi de rău. Recomand d-lor colegi, ca Pop, parochul gr. ort. al acestei comune.
dăr e constatat şi trist adevăr.
Reuniunea nostră pănă acum, în înţele­ în viitor fiă-care să aibă câte-o bucată de Lăscud. Esamexiul s’a ţinut Marţi în
Deci mă întorc ărăşl la activitatea
sul statutelor, şi-a făcut încât-va datorinţa, hârtiă şi câte-un creion, ca să-şi noteze 31 Maiu fiind presenţî 60 şcolax'î. S’a ixxvo-
adunărei. învăţătorii nu şi-au putut uita
urmând cursul cel mai normal, neestindân- tot ce pote şi crede de lipsă. In sfîrşit cat Spiritul sânt prin cântarea „împărate
de prea bunul şi vrednicul Archiereu, Es-
w
du-se nici prea departe, nici lăsându-se propunerea s’a considerat de „bună . ceresc . Ocupaţiuni scripturistice fărte fru-
u
eelenţa Sa Dr. Victor Mihalyi, şi-au ales
adormită pe timp nedeterminat. S’a ţinut la Disertantele Ioan R. Poşa prin tema mose în număr de 70, espuse pe masă în
o deputaţiune constătore din Romul Rusu
timpul său aduuarea de tomnă în Sân- „Şcola ne-a arătat diliginţa, cu care şi-a vederea publicului în 2 esemplare: 43 îix
w
şi Ioan Erăţilă, cari în persănă să esprime
Miclăuş cu un succes atât moral, cât şi lucrat tema, făcând prin espunerile sale 1. română, 27 în 1. maghiară. Clasificaţiu-
Escelenţei Sale sentimentele lor de fide­
material, destul de fi’ixmos, căci pe lângă bună impresiă asupra ascultătorilor. xxile elevilor, precum şi programul mate-
litate, supunere şi recunoscinţă pentru pă-
membrii învăţători au luat parte la adu­ Din celelalte desbaterî am vădut şi rielor percurse din fiă-care obiect de în­
rintăsca îngrijire, ce o portă corpului în-
nare conducătorul tractului şi încă alţi 4 s’a constatat cu regret, că pănă acum s’a văţământ pregătite îxx cea mai bună or­
văţatoresc.
preoţi, cari toţi s’au făcut membri, parte ordi­ făcut forte puţin. Reuniunea este de un an dine. S’au esaminat elevii din: Religiune,
Adunarea de tămnă se va ţină în
nari, parte ajutători urmărind în acelaşi timp de cjfie ŞÎ în aşa disa „Bibliotecă nu avem 1. română, 1. maghiară, Geografia, Consti-
11
Sâncel; de propunător practic a fost ales
cu deosebit interes desbaterile reuniunei. nici o carte. Dela comitetul central încă tuţiuxxea patxiei, Istoria patriei, Istoria na-
Ioan Frâţilă, învăţător sec. la acea şcolă,
Nu mai puţin binevoitori s’au arătat faţă nu s’a primit nici o scriptă în causa reu­ txxrală, Fisică, Matematică şi Cântări. Dis­
ăr disertante Filimon Hâlmaciu. Doresc,
de reuniune ţăranii noştri, luând şi ei niunei; totă corespondenţa s’a mărginit la cursurile adresate D-lui protopop, d-lui
ca la aceea adunare intr’un gând şi o
parte la aduuare, ba şi din comuna înve­ subşternerea protocolului luat în adunarea dii’ector şi ospeţilor atât înainte, cât şi
simţire să ne întâlnim toţi cei cari dorim
cinată Bia au luat parte la acea adunare de tomnă a despărţământului. Deşi în pro­ după esarnen, px'ecum şi două fnxmose Dia­
4 fruntaşi, înscriindu-se ca membri ajută­ tocolul acelei adunări au fost câte-va pro­ progresul şcălei nostre românescl. loguri predate de câte 2 băieţi şi 2 fetiţe,
tori; ţăranii din Sân-Miclăuş, spre laudă puneri, a căror resolvare sta numai în Mare lipsă se simte de un organ al ne-au convins, că d-nul Emiliu Frâncu este
să le fiă, s’au presentat în număr frumos. puterea comitetului central, totuşi pănă Reuniunei archidiecesane, în statute încă uxx învăţător nu numai diligent, ci şi forte
Cum se vede s’a început bine, fiind aceea acum acel comitet nu a i'ăspuns nimic re­ e prevădută editarea unei foi pedagogice; punctual. Progres forte bun. Intre ospeţii
prima adunare dela înfiinţarea reuniunei. feritor la acele propuneri. ’Ţl face impresia, dorim să se ia măsuri pentru apariţia cât ' streini a fost şi d-l Ioaxx Axxca, paroch
tră regele Ungariei Geza II colonisată cu vreme de trei [ani minele dixi Baia-mare, ce să-şi ustoie fomea, mulţi dintx’e domnii vecul trecut, der rămase necunoscute pănă-
Saşi, numită în actele publice de pe la Baia-sprie, Gopixic şi Lăpuşul pe suma de români trecereau în tabără străină, nime ce d-l Iorma Kâroly nu le-a dat la ivelă
anul 1329 civitas de rivulo dominarum, ceva 33.140 taleri sub condiţia, nu cumva să xxu era să apere dinaintea legii pe ţăranul în anul 1885 în „Hazânk , ne lămuresc pe
u
mai târziu: rivulus, rivali dominarum, rivu- vândă axxr nebătut Românilor dixx Mun­ xxostx’u dela sate; să nu xxe mirăm, decă deplin despre chipul de purcedere în lă­
linum.............. vestită prin minele de aur tenia; la anul 1703 Piixtea Vitâzul, un hoţ flăcăii trupeşi şi frumoşi ca bradii îşi lă­ ţirea sfiutei uniri.
dixx dâlul crucii sub care zace întins ora­ român, ocupă cetatea Baia mare. Pentrix-că sau casa şi masa, sapa şi plugul şi eşiau Nu voiţi se clic cu acestea, că sunt
şul, împx-ejmxxită dinspre mâdă-di de fostul îxxtâmplai'ea dixx urmă ne px’ivesce îneâtva la hotare şi margine de păduri, ca să-şi contra unirei, ci şi prin înşirarea acestei
Chior, dinspre sâre-apune de ţera Oaşului, mai aprope, cădâxxd ea la îxxceputul vâcului facă ei de ei dreptate, cum Piixtea şi întâmplări voiesc a esplica, de ce Românii
dinspre mâdă-nopte de românescul Mara­ XVIII şi pentru-că pe cât seim istoricii alţii şi alţii îşi făcuse. s’au alăturat în număr aşa de considerabil
mureş, răcorită dinspre sore-răsare de borea noştri xxu s’au ocupat de ea, să o reîxx- la răsvrătitorul Rakoczi Ferencz II, care
Se mai măria amărăciuixea prin târî-
bătrânului Gixtixx — este de ore-care interes prospătăm. la anul 1703 Iulie 15 (şi nu 16) a întrat
rea cu sîla la sânta unire. Documentele
istoric penti-u noi Roxnânii. Ungaria pe la începutul secuiului contimporane cu un glas ne mărtui'isesc, în ţâră, pentru ca să recâştige vechile li­
1
La an. 1469 regele Ungariei Mathia XVIII gemea sub sai’cina grea apăsă- că unirea în multe locuri s’a lăţit cu sîla, bertăţi ale ţării şi şie-şî scaunul stăpânirei.
dă voiă cetăţenilor, că deorece târgul este tore a unor consecinţe fatale. Maghiarii cu arma. Astfel în părţile mărmăţene, în Pe acâstă vreme ex-a şi Piixtea la culmea
jignit prin cutrierările Valaclxilor din Mun- priviau cu ochi înduioşaţi cum li-s’au ră­ ţâra Oaşului, în Sătmar, călugărul Esau, măx’ii’ei sale. Şi Pin tea a avut rol destul
tenia, să-şî întărescă oraşul cu şanţuri şi pit rând pe rând de cătră Leopold I. drep­ gi'ec dixx Irebisondes, adus din Roma de­ de însemnat în acest răsboiu, mai bine clis
clădiri de fortificaţiune; la anul 1492 turile străbune. Poporul de rând suferi a odată cu Ioaxx Iosif Oamellis, episcop grec în acestă i'ăscolă pusă la cale de Rakoczi
Dragffy de Belteg, mlădiţă a unei vechi fa­ amar sub greutăţile publice, cum erau sol­ din Sebastopol, decătră primatele Kollonich*) şi de amăi'ăciunea şi neînfrânai’ea popo-
milii i’omânescl, intenteză proces târgove- daţii simbx-iaşl etc. şi sta lipsit de ajutor —• a propagat unirea unde era trebuinţă raţiunei din ţâră.
nilor pentra xiisce păduiâ, îxx parte a şi şi părăsit de ax-istocraţie şi nobilime. Ro­ şi cu puterea armei. Amărciunilor ivite Prin Marmaţia, Ugocea, Sătmar şi
■eşit învingător; la anul 1571 oficiantul mânii? Ei încă nu se bucurau de-o sorte dixx unirea cu sila xxu s’a pus capăt în Sălagiu chiar şi astădî mai pomenesce ţă­
dela mine (băi) Andrei Findeisen, pretixide mai bună, ba adese nu se bucurau xxicl de ţâră nici chiar pe la anul 1761; aşa „Me- ranul nostim, în sex’ile cele lungi de ârnă,
că minele nu se pot cultiva, pentru-că ho­ înlesnirile, de cari aveau parte compatrio­ moarale lui Rettegi Gyorgy, scrise în băieţilor săi despre un vitâz, despre un
11
ţiile şi furtişagux’ile Românilor sunt în ţii lor maghiari; aci sbiciul domnului de lotru, pe cai’e nu îl prindea nici plumbul.
acestă privinţă marepiedecă; la anxxl 1488 pământ svâcxxia şi mai usturiu, bietul io- Balade frumose, plăsmuite de ingeniul poe-
*) Vedî Szathmâr vârmegye fekvese, tor-
principele Ardealului Sigismuxxd Bathori bagiu român muncia din greu din albul tenetei es polgâri esmerete = de Szimay Antal, ticesc al Românului dela sate, eteimisâză
sarândâză baronului F. Herberstein pe dilei pănă în amui'gul serii, abia avea cu voi. II. pag. 332, ed. în Buda la 1810. numele acestui lotru făimos. Ci câte odată