Page 89 - 1898-05

Nr. 113—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.

gr. cat. în Subpădure. La finea esamenului imitând în nepăsare comunele Spinuş, Bur- pâne, lumini ş. a. ; el ne-a învăţat a face 21 fl., cari s’au trimis Consistoriului din
s’au distribuit mai multe cărţi ca premii zac, Sârbi, gravitâză spre şcola de stat, vin din pome; el a îndemnat pe poporenii Cernăuţi.
şcolarilor, din contribuirile generose ale credând în nepriceperea lor, că de vor avâ săi a umbla la biserică şi scolă. Acum Prin îndemnul parochului din Burla,
d-lor Moise Birtolon mare proprietar, Iosif şcolă de stat, după cum îi îndâmnă duş­ d-sa se află de astă-iârnă la mănăstirea George Paulinc, s’au făcut colecte între
Socol paroch, George Muntean proprietar, manii naţiunei nostre şi ai preotului român, Suceviţei ca Igumen, âr noi mai toţi Măr­ călugării din mănăstirea Putnei de condu­
Emiliu Almăşan comerciant etc., cari spre ei vor scăpa de cbeltuelî, ca şi cum şcolele ginenii plângem după Sânţia Sa, căci un cătorul interimal Traian Teşan în sumă de
laudă fiă-le dis se interesâză mult de causa de stat unguresc! nu de pe spinarea preot ca Sfinţia Sa nu vom mai avâ. Aşa 12 fl. 50 cr. âr în Suceviţa de ieromona-
învăţământului nostru. poporului se susţin şi se ridică. Vor lăsându-mă de băutura rachiului, mi-am chul Dorimedont-VikitovicI în sumă de
Şomoştelnic. Mercur! în 1 Iunie a. m. vedâ ei, că vor avâ de două şi de trei-orl făcut gospodăriă, am 7 fălci de loc, am 36 fl. pentru un fond pentru sprijinirea
s’a ţiunut esamenul, fiind presenţî 29 şco­ mai mari cheltuelî, decât dâcă şi-ar susţinâ casă, stodolă, vite, cai, oi şi altele şi, afară şcolarilor sermanl din Burla, locul natal
u
lari ; clasificaţiunile lipsiau, scrisori de şcola rămasă dela strămoşii lor, âr pe de-a- de aceea, un băiat în gimnasiu . al părintelui Igumen, care fond are să
probă în număr de 9, dâr şi acele cu ne- supra copiii lor vor primi o crescere străină Acâsta era în Vinerea Pascilor. A porte numele „Fundaiiunea Igumenului
gligenţă scrise. In curte ierba era crescută la şcolă străină, unde nici rugăciunile nu-le doua di, Sâmbăta, eram la mănăstire, unde Benney “.
de cosă pănă în uşa şcolei, căci de vre-o vor învăţa. Deşi preotul local, d-1 Antoniu călugării tocmai sărvârşise s. liturgiă. Ni-s’au In mănăstire sunt, afară de părintele
4 săptămâni n’a prea fost călcată nici de Popp, parte prin contribuirl din partea dat tote cele în Archondariă şi peste vre-o Igumen, 13 călugări, dintre cari 2 cu stu­
învăţător, nici de elevi. încă la început a unor amici ai d-sale, parte din averea sa 3 ore mai târdiu audisem toca cea de fier dii teologice, 2 teologi ca auditori estra-
declarat învăţătorul, că nu pote ţine esa- propriă a procurat şcolarilor cărţi de ru­ bătând. S’au strîns toţi călugării, cărora ordinarl, cei-lalţî se ocupă cu pomăritul,
menul, că nu sunt şcolarii cei buni în şcolă. găciuni, caete, peniţe, creione şi alte cărţi li-s’au împărţit pânză, bani şi lumini strînse albinăritul, sculptura, arta zugrăvirei, croi­
Progres puţin de tot. Despre d-1 învăţător şi a rugat pe poporenî de nenumărate-orî, în postul mare dela cuminecanţî; fiă-care toria, îngrijirea bolnavilor, cu biserica, cu
Filon Bichiş s’a publicat, că ar fi donat ca să se îngrijescă de edificiul ei, cu tote călugăr a primit partea drâptă, părintele cântări bisericescl, cu economia, altul e
la şcolă 100 fi., der m’am convins, că nu acestea au lăsat, ca şcola lor, necorespun- Igumen însă n’a voit să primâscă nimic, bibliotecar, aşa că fiă-care călugăr se ocupă
este aşa. 4end recerinţelor de adî, se ajungă în pe- împărţind partea sa între noviţii mai săr­ cu lucruri folositore atât pentru biserică,
ricul de-a fi închisă, căci înainte cu câte-va mani. — In mănăstire am aflat o ordine şi
Chirileu Mercur!, în 1 Iunie, d. a. cât şi pentru folosul poporului. Am vădut
s’a ţinut esamenul. Presenţî 21 şcolari. dile inspectorul reg. dela Oradea-mare, d-1 curăţeniă esemplară. călugări autodidacţi, cari merită totă lauda,
Orban Sipos, înfăţişându-se la faţa locului, Sâra m’am pus la odihnă. Abia am
ClasificaţiunI şi ocupaţiunl scripturistice 2, de pildă vicariul Silvestru, un bărbat blând,
a aflat edificiul şcolei şi sala de propunere adormit însă şi âtă că vine budelnicul
der slabe. S’a esaminat din: Religiune, 1. cântăreţ deosebit, care susţine studenţi uni­
necorăspundătore, şi a interzis grabnic în­ (trezitoriul) şi-mi dice: Hai, D-le, la bise­
română, Matematică, Geografia, Fisică şi versitari pe spesele sale proprie; pentru
cântări. Răspunsurile slabe; s’a vădut şi văţătorului de a mai prelege în ea. rică ! Era pe la 2 ore după miecjul nopţii. meritele sale a şi fost decorat cu brâu roşu
Ar fi forte de dorit, ca superioritatea In bubuitul săcălaşurilor şi sunetul clopo­
lipsa de disciplină, căci răspundend unul, de Oonsistoriu. Un ieromonach, cu numele
bisericâscă dela Oradea-mare, guvernul telor s’a început sânta înviere de însu-şl
alţi 2—3 îi şopteau în auclul tuturor. Deşi Ieronim Lazarescul, petrece fârte mult în
diecesan adecă, măcar în doi—trei ani Prea Cufioşia Sa părintele Igumen Vasile
d-1 învăţ. Ştefan Nilca de 9 anî funcţio- post aspru şi rugăciuni necontenit. Cape­
odată să-şi trimită inspectorul său şcolar Renney de Herseny, încungiurat de 7
neză în acâstă comună, progresul e forte lanul archiepiscopesc N. Prodanciuc ispră-
puţin. Z. diecesan să visiteze şcolele dela sate, ca preoţi şi un diacon îmbrăcaţi toţi în or­ vesce de multe-orl şi funcţiuni preotesei pe
convingându-se însuşi despre starea deplo­ nate strălucitore, încât îmi părea, că sunt
la biserici sătescl, dăruesce multor biserici
rabilă, în care se află cele mai multe din­ în Patriarchiă. Atât cu ocasiunea acâsta,
Din Bihor, Maifi 1898. sărace odore scumpe, sprijinesce săraci şi
tre aceste şcole, pănă a nu fi prea târdiu, cât şi la s. liturgiă a rostit părintele Egu­
In 12 Maiu n. s’a ţinut esamenul la ajutură forte mult studenţii nevoieşî. Me­
dâcă este de unde să se jertfâscă ceva men câte-o predică frumosă, Vecernia de
şcola confes. gr. cat. română din Cliiaag rite deosebite şi-a câştigat teologul Emanuil
pentru susţinerea lor, căci altfel indiferen­ asemenea s’a fâcirt cu mare pompă de pă­
(Kovâgli), în presenţa protopopului distric­ Bocea, căruia sunt încredinţate atât agen­
tismul de sus pănă jos adî mâne va face rintele Igumen încungiurat de 8 preoţi şi
tual, a preotului ca director şi a vre-o dele mănăstirescl, biblioteca, pe care o ţine
ca localul şcolelor să fiă strămutat în lo­ un diacon, cetindu-se s. Evangeliă în 10
doi-trei ospeţî. începând cu rugăciunile, în cea mai bună regulă, cât şi îngrijirea
caluri de măsurat rachiu, ceea ce, durere, limbi, şi anume: în limba : română, grâcă,
Catecliism şi Istoriă biblică, toţi cei între­ pentru primirea ospeţilor în nefiinţa de
s’a şi întâmplat cu o şcolă dintr’o parochiă slavonă, germană, evreică, latină, polonă,
baţi au dat cele mai frumose şi precise faţă a păr. Igumen. Am observat, că pă­
a diecesei acesteia. ungurescă, aromână şi franeesă. După ve-
răspunsuri, dovadă, că preotul local d-1 rintele Igumen ţine şi un Românaş de lo-
Tenis. cerniă a invitat părintele Igumen la o
Antoniu Fopp, ca director şi catechet, co cai, cu numele Marcuţ, care-şl pricepe aşa
masă frumosă şi bogată pe întreg conven-
răspunde înaltei sale chiămărî, căci precum de bine lucrul său, încât ar putâ servi şi
0 căletoriâ pe la mănăstirile tul, la care s’au rostit toaste pentru Ma-
în biserică în totă Dumineca şi la tote jestatea Sa împăratul, Prea Sânţitul He- la un Voevod.
sărbătorile dă cele mai salutare poveţl prin Bucovinei.
tropolit Arcadie, Părinţii ArchimandriţI Cu acâsta am încheiat a mea călăto­
frumosele sale predici, aşa şi în şc61ă ca
Bucureseî, 11 (23) Maia 1898. Dr. Repta, Myron, părintele Igumen Vasile ria la mănăstirea Suceviţei.
catechet a fost în tot-deuna la locul său.
0a teolog din România, am avut do­ şi întru sănătatea ospeţilor adunaţi. Dionisiu Grădinariu,
Forte îndestuliţl şi mulţămiţî am ră­
rinţa ferbinte de a-mî visita neamurile din A doua (jb în Lunia Pascilor, se ser- teolog în România.
mas şi cu d-1 învăţător Ioan Miculiciu, căci
frumosă ţărişoră a Bucovinei, cu care oca- bâză în mănăstire şi hramul s-tei biserici
un progres atât de frumos, cum a făcut
siune am cercetat şi mănăstirea dela Su- mari. Atât s. liturgiă, cât şi aghiazma în
d-sa în anul acesta cu băeţii dela şcola din
ceviţa. Mi-am luat trăsura unui gospodar ograda mănâstirâscă s’au săvârşit de pă­ ULTIME S O I R I .
Chiuag, pănă acum nici un învăţător din­
din Margine, care deşi nu (scia carte, era rintele Igumen în sobor de 7 preoţi şi un
tre câţi au funcţionat aici n’a făcut. înce­ New-York, 3 Iunie. După o te­
om isteţ şi ager la minte. Am stat mult diacon, fiind adunaţi poporenî aprope
pând dela cetit, scris, continuând cu tote
de vorbă cu el şi m’a interesat cu deose­ peste 500. Mulţi parochienl din satul Mar­ legramă sosită aici, flota americană
studiile prescrise în planul de învăţământ,
bire istorisirea, cum a ajuns el dela sărăcie gina, gospodari de frunte, au adus iubitu­ a atacat acţt din nou fortăreţele dela
pănă la comput, toţi băeţii au răspuns
la bogăţiă. „Dumnedeu să-i deie sănătate lui lor fost paroch şi acuma Igumen, după Santiago de Cuba şi, în acelaşi timp,
forte nimerit şi bine, cu tote că din­
şi mare slavă preotului Renney“, îmi dise datina strămoşâscâ, în semn de reeunos-
tre ei mulţi nici manualele de lipsă nu 3000 de insurgenţi au atacat oraşul.
el; „acela a petrecut la noi în Margina cinţă fiâscâ pască şi ouă roşi, cari au fost
le-au -avut. Lupta e forte înverşiunată.
vre-o 18 ani, în care timp mereu ne-a povăţuit din partea părintelui Igumen primite cu o
Cântările bisericescl şi naţionale au în biserică, acasă şi în orl-ce loc ; el ne-a deosebită căldură. Atât pasca, cât şi ouăle O telegramă din Tampa afirmă
fost atât de bine şi frumos esecutate, în­ desvăţat de urîta beutură a holercei; el roşi s’au împărţit între omenii sărmani din cu hotărîre, că trupe regulate ame­
cât n’am cuvinte de ajuns, ca să laud vred­ ne făcea slujbe preoţesc! mai pe nimic şi satul Suceviţa. ricane încă n’au plecat la Cuba.
nicia învăţătorului. a înmormântat pote vre-o 300 de morţi S’a făcut în cjiua aceea şi o colectă
Poporul din Chiuag, durere, cu tote fără a lua un crucer; pe cei sărmani îi frumosă între călugări din partea păr.
sfaturile părintesc! ale vrednicului său preot, spriginea dându-le bani, scânduri, pânză, Igumen pentru militari veterani în sumă de

poporul e şi recunoscător, cliitesce ar fi ci şi în Codrul şi strîmtorile din Sălagiu, de 9 ani ţâra, dâr nefericitul Pintea a eă- tav pentru haine le ducea un ne­
mare pecat să uite numele vitâzului Pin- în munţii Băii-marI, înmunţii dela Capnic dut jertfă vitejiei şi poftei sale de avere. gustor armean din Bistriţa, care
tea, care de atâtea-orî şi-a răsbunat asu­ şi în munţii dela Maramureş), de origine Mortea i-a fost şi aventuriosă. avea frumose câştiguri din acel pos­
pra domnilor de pământ pentru păcatele Valach, ca să-şi dovedâscă credinţa, ce-mi Dâr va fi încă lungă vreme pomenit tav, că Pintea plătia boeresce, nu­
lor şi ale strămoşilor lor. Ei bine, acest păstrâză, tăbărîse sub murii cetăţii Baiei- prin ţinuturile nostre. Unii pomenindu-1 îl mai şi poftia ca se fiă ascultat cătu-
Pintea, — pus de un romancier al nostru, marl----- Voia sâu să ocupe cetatea în nu­ vor blăstema; alţii pentru mila lui cătrâ nesce, se nu-1 amâne cu vorba. Odată
în urma morţii sale întâmplată, la anul mele meu, sâu să silescă pe locuitori să cei săraci, pentru tragerea de inimă cătră ârăşî i-a trimis Pântea vorbă să-i
1703, cu vre-o patrudecl de ani îndărăt, — trâcă de partisanl ai mei. Poporaţiunea a o parte a poporului din ţâra, îl vor cinsti ducă postav pentru un rând de haine
-ce rol însemnat a avut în răscola lui Ra- şi capitulat, dăduse voiă lui Pintea să între cu lacrimi de recunoseinţă. Pentru un sin­ la tote cătanele, âr neguţătorul i-a
Eoczi, se vede din cele următore: în cetatea, cera împregiurată cu ziduri pro- gur om ce mare contrast! Ore lacrimile trimis vorbă, că nu pote, de-ore-ce
Rakoczi reuşise cu mare nevoie, prin vădute cu turnuri. Deore-ce însă Pintea şi recunoscinţei nu o să stingă de-alungul are de mers la târg la Deeş. Când
.ajutorul iobagilor săi de pe domeniul din tovarăşii săi începură a jăfui, cetăţenii ca vremei focul blăstămatului ? Nu sciu. acolo a treia, orî a patra (ţi se h>
Muncaciu, Bereg, Maramureş, Ugocea, Săt- sâ-şî apere familiile şi bunurilor, se întru­ Aşa scrie d-1 Vasiliu Vaida. tâlnesc la strîmtorile Şanţului din
mar etc., o se vîrî în ţâră pănă în [comi­ niră între sine şi uciseră pe Pintea şi or­ Din tote ce vedem? Vedem, sus de Rodna, negustorul ducea pos­
tatul Sătmar şi Sâlagiul do astadl, dâr era tacii lui. în urma celor petrecute cetăţenii că Pintea în adevăr nu este o fiinţă tav în Bucovina. Negustorul tremura
din cale afară strîmtorat, succese positive îmi trimise soliă sub cuvânt, să şl dea mititică; nu, el a esistat, a trăit şi de frică, er Pântea (ţi „Nu te
se:
încă abia avuse, căci deşi Şimleul şi Ora­ sâma despre cele făcute, şi să mă asigure murit ca duşman al duşmanilor po­ teme, nu ţi-s’a întâmpla nimic, nu­
dea erau cuprinse, el sta între Crasna şi despre a lor credinţă“.**) porului, a fost un vitâz în înţelesul mai cât postavul de acţî încolo nu
Someş şi generalul Glochelsperg nu îl per­ Prin ocuparea Baiei-marI din partea cel adevărat al cuvântului. l’om mai măsura cu cotul teu, ci cu
dea din vedere cu cei 5000 călăreţi din lui Pintea, posiţia lui Rahoczi s’a înlesnit Dela un vechiu grăniţer din cotul meu, că-i mai drept“. Şi-a tă­
cetatea Sătmarului, nici regimentul Monte- forte mult; acum era mai uşor de cupxins Telciu, comună în munţii Năsău- iat Pântea din dunga părăului o pră­
■cucoli din Muncaciu; în urmă prin şiretenia şi Sătmarul, mai uşor de cutrierat vreme dului, pe unde umbla Pintea adese­ jină de vre-o cinci stânjini şi (ţi
se:
ocupă şi Careiul-mare, dâr posiţia lui mai ori, am aucjit, că spuneau bătrânii „No, Armene, ăsta-i cotul meu, tot
tes aceea rămâne. Intr’acestea — şi aci **) Vedî „H. Rakoczi Ferencz fejedelem, cumcă Pântea avea 250 ostaşi re­ cotu şi taleru, că aşa ţi-l’am plătit
Emlekiratai a magyar hâborurol" („Memoriile prin­
dăm cuvântul lui Rakoczi: „O veste prea cipelui Francisc Rakoczi II. despre răsboiul ma­ gulaţi, mai bine adjustaţî decât ai tot-deuna! Asta se-ţî fiă de învăţă­
1
plăcută m’a suprins, căci Pintea lotru făi- ghiar ') dela pag. 1703 pănă la fine (1711) tradusă împăratului, şi că pe el şi pe ostaşii tură să mai minţescî pe Pintea!“
în limba maghiară din franţuzesce şi publicată
mos din Meseş (dâr nu numai din Meseş, de Thali Kalman, Pesta 1872. lui îi spovedia popa din Bichiş. Pos­