Page 90 - 1898-05

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 113 —1898

A vis. Toţi aceia, cari au binevoit a dăm galiţelor, acestea se îngraşe re­ Purecii de pe vartjă. — In fiă-care Ce are a face? Ec’aşa:
subscrie acţii la institutul de credit şi eco­
pede, şi ne dau ouă mai multe. In primă-vară semănăturile de vardă Aci adună omul
nomii „Bihoreana , sunt rugaţi respectuos
11
unele părţi ale Germaniei, cu acestă sunt atacate de nisce purec! numiţi
şi pe acestă cale, ca în înţelesul punctului O semă din rodurile sale,
5 din prospectul pentru înfiinţarea institu­ buruiană se îngraşe de obiceiu gâs- de păment (Altica oleracea). Indată- Şi când te-apuci să cauţi bine,
tului sus amintit, să binevoiască a plăti cele. Seminţele de urzic! sunt şi ele ce sămenţa de varejâ răsare, se ob­ Tote-t6te au curs pe vale.
cel mult pană în 12 Iunie st. n. 1898 rata a bune pentru hrana galiţelor, pe car! servă pe răsad o mulţime de aceşti *
2-a de 20°/ din valorea nominală a acţii- le fac se ouă mai mult. purec!, cari mănâncă foişărele şi
0
lor subscrise, ca apoi fiind îndreptăţiţi a Pentru vite ne slujesc de mi­ Are-o gură
cere inregistrarea firmei, să putem pune decă nu se iau măsuri de distrugere, Cât o şură. Adecă:
la cale cât de curând înactivarea „Biho- nune. Vacile, hrănite cu urzici, ne se pote întâmpla, ca în câte-va 4*1° Gură mare,
renei“. dau lapte mai m u l t ; laptele e mai tot răsadul să piară şi atunci suntem
Strigă tare,
Pentru orientare amintim şi aceea, că bogat în smântână, untul ars gust siliţi să sămănăm din nou. Un mijloc
pentru ratele, cari nu s’au numărat la ter- mai plăcut şi se face şi iarna tot bun de a scăpa răsadul de varejâ Când vorbesce
minul fixat, sunt de-a se plăti 6% interese Te-ameţesce.
aşa de galben la faţă, cum e vara. de ravagele acestor purec!, este de
de întârdiere şi direcţiunea la cas de lipsă *
Acăstă buruiană ţine vitele aănetbse, a uda mult răzbrele cu apă ames­
pote chiar şi anula acţiile, ale căror rate Mură ’n gura. Adecă:
x-estante nu s’au plătit nici după 2 provo­ le îngraşe lesne şi le feresce de mo­ tecată cu îngrăşăminte liquide şi
cări ; în caşul acesta sumele plătite mai l i m ă ; ba s’a putut chiar dovedi, că de a acoperi pământul cu un strat Lucru d’agata,
’nainte cad în folosul institutului. bdlele molipsitbre nu se aciueză nici de cenuşe şi păment de bălegar Nemuncit de tine;
După restul de 7O°/ din capital, dela Ba nice de tata:
0 odată printre ele. bine descompus; acesta cu scop de
ratele plătite înainte de termin, institutul
Când se dau vitelor să mănânce a face se crăscă plantele cât mai Treba merge bine.
plătesce interese de 57 -
0
urzic! vere}! de curend tăiate, se puD iute şi să se întăreseă, căcî atuncî *
Oradea-Mare, 25 Maiă 1898.
mai întâiu într’un vas, se opăresc nu mai sunt atacate de purec!, şi Ţucu-ţ! gura! Său numai:
îosif Vulcan, Dr. Coriolan Pop, cu apă fiertă şi li-se dau un praf de chiar decă le atacă, nu le mai pasă Vai, ţucu-te! Adecă:
preşedintele direc. director esecutiv. sare. Urzicile astfel pregătite, se fiind destul de desvoltate. M’ai rănit la inimioră
amestecă cu trifoiu, or! cu târîţe şi Balega prâspetă (de cal) îm- Şi aş vrea ca să-mi răsbun
se dau vitelor, car! beau apoi cu prăsciată pe răzbrele cu răsad de
L i t e §■* a $ u r â» Cu o dulce sărutare.
poftă apa cu care s’au opărit. Când varejă, ombră purecii prin amoniacul
Din cartea d lui Axentie Severii, vete­ se dau vitelor urzic! veştejite, atunci ce conţine; acest mijloc e cam greu *
ranul nostru luptător dela 1848, întitulată se amestecă cu nutreţ uscat, ca să de aplicat de ore-ce balega trebue Că din gură
u
„Răspuns la cartea negră , cu un bogat le sugă umecjela din ele. schimbată tot la două 4^ > altfel Miere-i cură*)
e
adaus despre arderea Aiudului, se mai pot După părerea unui învăţat pro­ nu are nici un efect. Un alt mijloc Tocmai aşa va fi, c}ău!
căpăta esemplax-e la d-1 autor, precum şi fesor de agronomie, urzicile lăsate pentru a omorî purecii de pământ Cum aşi vrâ să gust şi eu
la Tipografia „A. Mureşianu“ din Braşov, să le ia sbrele, să le pălescă şi să este următorul: Pe de-asupra răzo­ Şi numai o vorbuliţă
pentru preţul de 1 fl, -j- 5 cr. porto. le slăbescă puterea de uizieare a rului cu răsad de var4ă să se pre­ Din măiastră lui guriţă; că :
* frunc}e or, se pot socoti printre cele umble, de colo pănă colo. o scân­ „Vorba dulce
!
Ştefan cel mare. D-1 George Cătană, dintâiu nutreţuri verejî. Când sunt dură unsă cu smolă; toţi purecii ce Mult aduce“.
învăţător în ValeadienI, a scos de sub ti­ uscate cu desăvîrşire, formeză nu­ se vor găsi pe răsad vor sări pe Să nu gândiţi cum-va pe dos,
par o poti-ivită carte pentru popor, numită treţul cel mai hrănitor din câte a scândură şi vor rămânea lipsiţi de Că rămâneţi cu el pe jos.
„ Vieţa şi faptele lui Ştefan cel Mare şi hun, putut el să cunbscă, şi acăstă însu­ ea. Se recomandă de asemenea ca *
Domnul Moldovei, scrisă pentru înţelegerea şire ÎDdreptăţesce pe bunele gospo­ destul de eficace naftalina. Acest.S
tuturor“. Conţine 135 pag. format mic, avend dine din alte ţărî să le dea vacilor substanţă are nisce vapori tesic-!.. Se-ţî au4 odat’ guriţa. Adecă:
în frunte şi portretul lui Ştefan cel Mare. mâncare. cari ombră purecii de pământ. Am audit veste dela mulţi,
* Că eşti măestru în vorbire
Se pote procui-a dela Librăria diecesanâ
din Caransebeş cu 40 cr. esemplarul. Cum se se spele rufele. Se caută Ş’acum aşi vre şi eu de t6te
a se înmuia tăte rufele în apă rece Eu n’am sciut a cere! Să am adevărată soire.
*
decusera seu cel puţin cu 2 bre îna­ -t-
„Vieritul seu cultivarea viţei de vie u In cas’a Domnului prea Sfânt
inte de a se pune la fiert. Gospo­
este o cax’te, ce a apărut acum în Tipo­ Să aflu mângăere Gura lui plătesce-o ţâră. Adecă:
dina trebue să aibă un cazan mare
grafia diecesană din Arad. E scrisă de d-1 Cercal’am eu, să scap de gând, Ce el vorbesce
ca de 4, 6 seu 10 decalitri apă, după
Petru Vancu, învăţător în Măderat şi con­ De jalnica durere. Adevăr este:
cum are şi albituri de multe.
ţine numărose figuri în text. In partea Preţul unei ţări
Se pune în cazan 4 decilitri M’am dus, ca alţii muritori,
primă a cărţei se tracteză despre cultiva­ II cumpănesce.
apă la suta de bucăţi (gulerul, man­ Ca’n rugăciune blândă
rea viţei amei'icane, în a doua despre cul­
şeta ca şi cămaşa şi cerşaful), se Să cer un lec recoritor, *
tivarea viţei nobile, âr în a treia despre
mai pune în acestă apă 1.200 gr. Pre rana mea ardendă.
inimicii viei (filoxera, peronospera etc.) Pre­ E bun de gură. Adecă:
săpun, tăiat feliuţe seu ras pe o rin­
ţul unui esemplar (90 pag.) e 60 cr., pentru Ou ochi plecaţi şi rar în paşi, Nu-i trebue advocat,
dea pentru-ca să se disolve mai cu­
România lei 1.50. Cu inimă sdrobită Advocat e gura lui;
rend, şi un deci-litru gaz ordinar
Oălcat’am sfântul tău lăcaş, Ori cine oe va chee,
(petrol).
O, maică preamărită! El nu rabdă nimărui.
P 0 Y E Ţ E . Dăcă sunt albituri mai multe,
se adaogă seu să micşoreză în pro­ *
Şi n’am simţit tăria ’n pept
porţie cantităţile de mai sus. De chipu-ţi să m’apropiu, Bun de gură,
Stricarea aeruiui. In locurile în­ Se aşăcjă cazanul pe toc şi când
chise, unde trăesc mulţi dineul îm­ începe a fierbe, se mai ia din apă Să murmur ruga mea încet Reu de lucru. Adecă:
preună, nu nutnai acidul carbonic lăsându-se atâta cât trebue, adăo- Să ’nalţ spre tine ochii. Cine prea multe vorbesce,
se află în mare cantitate în serul gându-o în urmă după trebuinţâ- Ci ca sărmanul cerşitor Lucru bine nu-i sporesce.
condensat peste măsură, ci şi o mul­ Apoi se storc bine rufele din apa Ce stă în prag şi ’n grabă *
ţime de corpuri organice transpa­ în care a stat, se pun în cazan (pe Alârgă după trecător E reu de gură. Său:
rente în formă de oue său în formă când începe a fierbe), se fierb / din Sperând la mila-i slabă,
3
4 E reu de clanţă. Adecă:
cilindrică, precum microfiţî şi micro- oră, în care timp se tot întorc din Ori dicî rău, ori că (ficl bine,
zoe, cari se înmulţesc în două căsurî când în când cu o lopăţică de lemn Am stat şi eu în pragul sfânt El te ’nhaţă ca un câne.
cu miile într’o singură picătură. Din dela o margine a cazanului înspre De grijă plin şi jele,
contră, când aerul este mereu îm­ fund, resturnându-le ca să nu se Muncit mereu de-acelaşi gând, *
prospătat, microbii se împuţineză; prindă de fundul cazanului. De gândul vinei grele. Badea Tecă,
er în aerul liber nici după 24 ore, După trei pătrare de oră se Gură secă. Adecă:
cu cel mai bun microscop, nu pu­ scot cu lopăţică, se pun în babe Pe i-end s’au dus cu toţii er’ Vorbesce vorbe gole,
tem descoperi vre-o urmă de viaţă (spălătbre), se lasă balia cam ple­ Din casa ta părinte! Când l’audi te bagă ’n bole.
animală. cată şi apa, ce se scurge din ele, Cu cuget piu, părea că’s chiar (Va urma).
Aerisaţî deci camerile în cari se pune înapoi în cazan. Mai vii, ca mai ’nainte.
locuiţi, decă ţineţi ia sănătatea Se pune alt rend de rufe, se De toţi în urmă am eşit, MULTE ŞI DE TOTE.
vdstră! fierb erăş! ca mai ’nainte, mai adăo- Dâr tot ca la intrare,

gendu-se din esenţa luată dela în­ De-acelaşi dor şi greu muncit,
Foiosele urzicilor. Cu urzicile ti­ ceput, decă e lipsă. Se pun la fiert De-aceleaşî griji amare. Rftâţele Şahului.
nere, cari răsar diu belşug pretutin­ rufele cele mai bune întâiu. îndată In Persia peste tot mâţele se bucură
Căci n’am sciut a mă ruga,
deni, se lace o mâncare necostisi- ce s’au scos rufele din cazan şi s’au de mare stimă, nimeni însă nu are o dra­
Eu n’am avut putere
tbre, cu care sătenii se hrănesc ade­ pus în balie, se tornă peste ele apă goste aşa de mare pentru mâţe, ca tocmai
sea primăvara. Întrebuinţarea urzi­ rece, atât cât pbte suferi mâna, pen­ Să cer cerescă mila Ta; şahul. El adăpostesce în palatul său 50 de
Eu n’am sciut a cere!
cilor la mâncare e mai respândită tru a le zoii (spăla). Să se zolescă mâţe, fiă-care din ele avend’o mai bine şi mai
m unele ţăiv.i, în cari se gătesc repede pănă a nu se răci cămăşile. Budapeşta, Maifi 1898. comod, decât ori-care cetăţen al imperiului
in locul spanacului. Urzicile se dau Puţină zolitură e de ajuns. Victor Pop. său. Pentru fiă-care din cele 50 de mâţe e
?i la galiţe şi chiar ia vite. Cu ur­ Pie-care albitură spălată se pune arangeat un compartiment deosebit, cu
zici amestecate cu mălaiu se cresc într’un ciubăr cu apă rece să stea Din gură în gură. odaiă de mâncare şi cu servitor deosebit,
bobocii (puii) de raţă. Pentru puii acolo pănă le va găti pe tăte. Apoi care-i portă de grijă. Când şahul călăto-
Proverbe, cţicătorî, povăţuiţi, asemănări,, idio-
de curcă, urzicile fierte, tocate mă­ le clăteace încă în altă apă rece şi resce, mâţele încă se duc cu el. Deşi aceste
tisme şi gătituri despre gură.
runt şi amestecate cu gălbenuş de storcendu-le bine le dă sinela cuve­ fericite mâţe trăesc ca ’n sînul lui Avram,
ou răscopt, formeză cea mai bună nită, ş’apoi se pun la uscat. A d u n a t e ş i e s p l i o a t e totuşi se întâmplă uneori, că una sâu alta.
mâncare. Der şi galiţelor mari le Modul acesta e cel mai lesni­ d e I. Dariu. _ *
din ele fug din auria prinsore.
pot sluji ca hrană. Când punem ur­ cios şi economic din câte s’au ve- Gura-i gură,
zici fierte şi tocate în tărîţele, ca le 4ut pănă acuma. („Albina ). Şura-i şură, *) cură în loc de curge.
11