Page 93 - 1898-05
P. 93
REDACTIUTTEA, „qazeta“ jose în flgcare ţi,
Mministraţiunea şi Tipografia. Ationamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., po sese luni
6 fb, pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, po şise
INSERATE ae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătorelo Birouri do anuncluri: Se prenumeră la tote ofi-
In Yiena: M. Dukes Nachf. cielo poştale din întru şi din
Wax Augenfeld & Emorich Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Hosse.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Goldbor- Admtmxtratţunea, Piaţa maro,
ger, Ekstein Bernat. In IIam- Târgul Inului Nr. 30, otagiu
burg.- Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., po şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se lunî 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cp.
ria garmond pe o colină, 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu T T 12 fl., pe 6 lunî 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese lunî 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. s6u 15 banî. — Atăt abo
RECLAME po pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 cr. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 114. Braşov, larţl-lercuri 27 laiu (8' Mie).
Guvernamentalii şi pactul. unui teritoriu vamal de sine stătă vede, guvernamentalii lui Banffy n’au dis nu sunt capabili, fără sacrificii grele, a
tor din partea Ungariei ar aduce şi nu cjic nimic. Ei au crecjut, că vor pută susţine acâstă luptă inegală . . . una după
Din c}i în cji şi din oră în oră cu sine o mare păgubire materială suprima totă discuţiunea acestui incident alta se derimă aceste fortăreţe ale ideii de
poliţiei anii unguri devin mai îngri- a industriei austriaco, de-o parte, şi penibil pentru ei, prin tăcere. Der âtă, că stat maghiar şi locul lor îl ocupă molima
u
jaţî cu privire la întrebarea: care a agriculturei din Ungaria de altă însăşi foile maghiare, ca „Bud. Naplo , o valahisării .
u
va fi resuitatul final al tratărilor parte. Preţurile cerealelor în Unga aţîţă din nou şi printr’asta constată numai, Cele mai triste esemple de felul acesta
pentru reînoirea pactului economic ria ar cade fbrte tare şi, după cum că nici cornele şovinismului unguresc nu le află autorul broşurei în ţinui dela Calota.
cu Austria? calculâză Gajari, agricultorii ar primi pot cresce la infinit, că sunt momente şi Pe buzele poporului din Scărişor, Mârgău
Până acum nici chiar partida pentru productele lor cu 50—35 mi- împrejurări, când şi cei mai turbaţi pioneri etc. sboră din gură în gură tradiţia demo
guvernului nu este în clar asupra libne mai puţin la an, âr industria ai lui, trebue să taca şi se’nghită deocam grafică, că ei odinioră n’au fost nici Ro
situaţiunei reale politice şi că ce austriacă ar incassa 60—70 milibne dată găluşca cea fierbinte, ce li-a fiert’o mâni, nici ţărani, ci Unguri şi Săcui, cari
posiţiă e decis a lua în definitiv gu la an mai puţin, din causă, că nu br. Vasilco. în vremuri străvechi au fost trimişi pe
vernul unguresc în lata ei. Se vede, s’ar mai pute vinde ca pănă acum acolo ca, vecjî Domne, să apere ţâra de
că însu-şî ministrul-preşedinte Banffy productele ei în Ungaria. Pustiirea Ungurilor ardeleni. Turci şi de Tătari. Insă cu timpul „ei toţi
nu e în clar încă în privinţa acesta Gajari a mai spus, că în caşul s'au valuhisat .
u
şi că aştbptă şi el, ca şi colegul seu separărei economice, Ungaria n’ar — Unde dai şi unde crepâ — Kiraly înşiră vr’o 25 comune, cari
contele Thun, dela timp vre-o întor mai plăti cvota în raportul depănă odinioră au fost maghiare, acll însă sunt
Legenda despre pustiirea Ungurilor
sătură favorabilă pactului. acuma, ci cam 41—42°/ > ceea ce ar valahisate, şi procesul valabisării e deja în
0
Despre un lucru suntem ac}î însemna o mare încărcare a bud prin „Valahî“ am audit’o adese-ori poves- cheiat în părţile acelea. Pricina acestei va-
tindu se. Ea s’a scris şi s’a lăţit tot-dâuna
convinşi: guvernul unguresc şi par getului ei. labisărî o atribue lipsei de preoţi şi învă
cu scopul pervers de a deştepta şi aţîţa şo
tida lui stăruese în tot chipul şi fac Pentru a evita înfiinţarea teri ţători maghiari. După tote aceste fantasii
vinismul masselor maghiare în potriva Ro
cele mai mari sforţări, ca se se pbtă toriului vamal independent, Hyero îmbrăcate în suferitorul vestmânt al tipa
mânilor şi de-a face presiune asupra guver
susţine raporturile de pănă acum cu nimi e de părere, că Ungaria, în cas rului, autorul broşurei propune guvernului
nelor unguresci în direcţia luărei de măsuri
Austria şi în privinţa economică, şi când nu s’ar pută reînoi pactul cu şi societăţii maghiare următorele remedii:
escepţionale contra nostră.
de aceea ar dori, ca contelui Thun Austria pe cale constituţională, să „Trebue se aducem tote jertfele po
se-i succedă a face se se voteze încheie un tractat comercial cu gu Acâstă legendă o debitâză acum de sibile pentru instrucţiunea poporală şi răs
proiectele de lege privitbre la pact vernul austriac, ceea ce, cjice, s’ar nou un anumit Dr. Kiraly Peter într’o bro pândirea culturei (unguresci), pentru apli
pe cale parlamentară. Şi pentru ca pute face şi fără consimţământul şură de vr’o 80 pag. în care spune lucruri carea rigurosă a învăţământului, apoi o ad
şul înse, când acesta n’ar fi posibil, parlamentului din Viena, dâudu-se miraculose, ce nu pot fi datorite decât uuei ministraţia şi o justiţiă conscienţiosă! In
sunt în contra înfiinţărei unui teri garanţiile de lipsă Ungariei. bolnave fantasii. ţinuturile ardelene, învăţământul şi adminis
toriu vamal separat de Austria şi se Acâsta însă este numai socotela Broşura se ocupă mai întâiă de „viâţa traţia să trdcă absolut în mâna statului şi
gândesc încă de pe acuma, cum s’ar de-acasă a corifeilor amintiţi guver familiară a poporului valah“ — der să nu dintre şcolele confesionale să nu mai fiă sufe
pute în acel cas, ca Ungaria se-şî namentali şi îocurend se va vede, lunecaţi cum-va a crede, că autorul s’ar rite decât acelea, cari dau senine învederate
reguleze independent afacerile eco că socotâla cea din terg va trebui încerca să facă un studiu fiă cât de super despre patriotismul lor. De-ocamdată institu
nomice, înse aşa, ca se se încun- să fiă cu totul alta. ficial asupra vieţii familiare a poporului tele naţionale românescî, respective confesionali
giure ridicarea vămii la graniţa Nu ne gândim aici la oposiţia nostru ţăran. Ori că s’a credut incapabil de învăţămân t, să fiă puse sub cel mai strice
Austriei. ungurâscă, care a dat dovec|i do pentru aşa ceva, ori că a voit să şî ia nu control. Pănă când guvernul va aduce p©
Dumineca trecută doi corifei gu mare slăbiciune şi anevoiă va pute mai un punct şubred de mânecare, patrio cale constituţională reforme şi legi pentru
vernamentali au eşit în public pen să paraliseze acţiunea taberei gu- tul Kiraly în loc să stea la obiect, se acaţă causa instrucţiunei: în şcolele de rit oriental
tru întâia bră cu declaraţiunî mai vernamentale. Ne gândim înse la de „popii“ şi „dascălii“ noştri, dicend des limba maghiară să fiă strict obligată ...
11
precise privitor la viitbrea atitudine oposiţia, ce o va face Austria. Aici pre ei, că „ţin poporul într’o adâncă întu Autorul constată mai departe, că gu
în cestiunea pactului. Enunciaţiunile este a se căuta astăcjî cheia pactu necime". Şi care este, rogu-vă, acesta „în vernul n’a făcut nimic în ţinuturile ardele
14
şi-le-au făcut în formă de dări de lui, nu în Ungaria. tunecime? — Ei „opresc poporul dela nesc! mai părăsite. „Kulturegylet“-ul îşi are
semă înaintea alegătorilor lor. Aceşti Din Yiena însă sosesc soiri fu întrebuinţarea limbei maghiare şi-l aţîţă şcolele lui, der „la porunca popilor valahî“
corifei sunt fostul ministru de interne neste pentrucausa pactului. Ca mâne contra obligamentului instrucţiunei“. părinţii români nu-şî dau băeţii la acele
Carol Hyeronimi, deputat al Aradu ’i se va refusa lui Thun primirea Pentru spriginirea acestei hasardate şcole. „Trebue dâr, ca autonomia bisericăscă
lui, şi Edmund Gajari, deputatul din proiectelor de lege, pe cari le con aserţiuni, scriitoraşul ungur se provocă şi confesională, care este armă contra statului
Ciongrad. sideră de forte urgente, ba Germanii la „dovecjî“ — clocite firesce în ereerul maghiar, să fiă restrînsă“. La urmă dr.
Hyeronimi o spune sincer, că puţine par a fi hotărîţl să îucâpă erăşî cu său întunecat. După producerea de „do Kiraly cere şi propune, ca „conducătorii de
prospecte sunt ca pactul se se reîno- ob9trucţiunea, deja după prima ce vedi urmâză „consecenţa", şi încă o con- matricule să fiă învăţători de stat, să se or-
14
escă, şi că, prin urmare, Ungaria tre- tire a proiectului privitor la budge secenţă plină de „generositate . El cfi > gauiseze posturi de învăţători ambulanţl“
ce
bue ae se cugete la eventualitatea, că tul provisoriu. că „acestui popor nu-i trebue libertate, ci etc. etc.
pactul nu se va încheia. După părerea cultură" — deore-ce „statul maghiar, care Unde dai şi unde crâpă! Aşa dâră
Aşa-dâr speranţele în pactul eco
lui, nu se pbte cugeta la o prelungire a scos pe bietul popor de sub absolutis maghiarisare şi ârăşl maghiarisare! Şi ciudat în
nomic sunt deja astăcji aprope cu
a 8lărei provisorie de astăcji şi decă mul nobilimei, l’a aruncat în braţele tiră- lucru e, că acestă maghiarisare se cere ca
totul nimicite. Dâr sunt ameninţate
der „Raich9rath“-ul nu va vota pro niei violente a domniei confesionale înzes preţ al „valabisării“ acelor Unguri ardeleni,
şi raporturile de drept public, pre
iectele de lege, ce ’i s’au presentat, văzute în legea pactului dela 1867. trată cu autonomia fără de păreebe, şi as- despre cari nu s’a mai audit decât în cea
Ungaria va trebui se şi reguleze in tăcll se află într’o stare mult mai decâdută, mai nouă cronică a lui Kiraly. Pe lângă
Crisa, cu tote sforţările din partea
dependent afacerile amintite în legea decât înainte de 1848“.... maghiarisare se mai cere stăpânirii să pună
Ungurilor, anevoiă va pute fi loca-
pactului dela 1867. In espunerea mai departe urmeză un mâna şi pe acele fârîmăturl de drepturi
lisată. Ea va deveni generală pentru
Se grăbesce înse a accentua, că întregul sistem dualistic. salt mortal grozav de îndrăzneţ. După-ce ale autonomiei nostre confesionale, cari au
şi în caşul, când ar deveni imposi vedurăm în ce colori umbrâse înfâţişâză d. scăpat ca prin urechile acului de mâna sa
bilă reînoirea tractatului vamal şi Kiraly starea spirituală a „poporului valah“, crilegă a guvernelor unguresci.
comercial, va trebui se rămână ne Br. Vasilco şi „Budapesti JS aplo . ne isbesce îndată cu espunerea unui lucru Dr. Kiraly cu totă câta şoviniştilor
7
u
atinsă comuniunea privitor Ja afa Seim, că „Budapesti Naplo“ a fost atacat absolut contradictoriu aserţiunilor sale de perciunaţi şi ne perciunaţi, crede, că pe
cerile esterne, la armată şi la fi- mai tare pe br. Vasilco pentru discursul mai înainte. Şi anume, cu tote că pe acest calea acâsta va fi posibil a face să resară,
nance, şi că nu mai puţin vor ră seu din delegaţiunî. Acum citând aserţiu „popor valah“ îl face rămas în cultură, to ca din pământ peste nopte, acele tabere
mână în vigore disposiţiile relative nile foilor din România şi un articol din tuşi ni-1 presentă, ca pe eroul amalgami- de Unguri şi Săcui, despre cari dice, că au
la stabilirea iaporturilor de cvotă. „Inăependance Roumaine , foia ungurâscă sării naţionale, mai ales în Ardeal. fost trimise pe la Calota, Mărgău, Banfi-
u
Tot ce ar înceta, ar fi, după Hyero insistă în deosebi asupra afirmării acestui „Valahul pustiiesce pe Maghiar!“ — Huedin etc. ca să apere ţâra de Turei şi
nimi, numai legătura economică, şi diar, că tăcerea contelui Goluchwski în seu mai bine dis „Ungurii se vălahisăză/“ de Tătari, şi că Românii vor peri.
deci ar trebui să fiă regulate inde semnă, că ministrul de esterne austro-ungar Etă legenda de nou iscodită. Intr’un capi Ei bine, dumnialor trebue să scie
pendent tractatul vamal şi comer consimte cu cele espuse de br. Vasilco, şi tul lung al broşurei sale, Dr. Kiraly des- odată pentru tot-dâuua, că prin legile ce
cial, dările indirecte, administraţia dice : N’am avut noi dreptate când am sus voltă acesta tesă — c’o „admirabilă“ per le propun şi le cer a-se aduce, nu vor
drumurilor de fier, în fine privilegiul ţinut, că contele Goluchowski prin tăcerea spicacitate, arătând, că mai ales la căsă stîrpi viţa românâscă din Ardeal. Adus’au
băncei şi disposiţiile, ce stau în le sa s’a făcut complicele baronului Vasilco, torii (mixte) Maghiarul îşi pierde tot-deuna guvernele unguresci dela 1868 încoce legi
gătură cu înfiinţarea etalonului de care s’a amestecat în afacerile interne ale naţionalitatea. „Tn ţinuturile locuite de Ro- peste legi de maghiarisare, fâcutu-ne-au rău
aur (valutei). Ungariei? Totă pressa din România judecă mâni, Maghiarii, cari trăesc împrăsciaţî în cât numai li- a fost în putinţă, şi nu ne în
Atât Hyeronimi, cât şi Gajari lucrul, ca şi „Budapesti Naplo“. Oe vor mici enclave, cad di de di în lupta grea cu doim, că ne vor face îneă — dâr totuşi nu
e’au încercat a dovedi, că înfiinţarea elice acum guvernamentalii? — Cum se libera lăţire a elementului naţional valah, ei ne-am ungurit, n’am pierit.
