Page 94 - 1898-05
P. 94
Pagin ■ 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 114—1898.
Pănă când noi Românii în marea naţionaliste române, unde s’a reflectat la libertăţii, dâ.r nu-i vine să credă; se sbu- rală să voteze absolutoriul comitetului, es-
luptă de apărare a limbii şi naţionalităţii aceea, că Aurel Bopovicî, Brote şi Alb ini, ciumă, întinde mâna şi astfel în poporul pirând trei ani dela alegerea sa.
vom fi stăpânii propriei nostre sorţi, şi pe cari au deşertat în România dinaintea sen nostru încolţi ideea, de-a pune basă la di
S’a ales o comisiune pentru propuneri
câtă vreme noi vom fi depositarii culturei tinţei, vor putâ să se reîntorcă acasă după ferite instituţii culturale. Pe lângă altele,
şi raportul de mai sus se predă acestei
nostre naţionale, nu este putere în lume, un an şi jumătate, când va urma terminul într’un moment genial, şi aceea de-a pune
comisii.
care să ne potă răpi limba şi naţionalitatea. prescripţiunei, şi astfel aici vor pute să-şi basă pentru ridicarea unui teatru român.
Se cetesce după acâsta raportul cas-
Noi n’am răpit limba nimărui, nici a nos- continue neîmpiedecaţi agitaţiunile, lor dala Pis şi făcut.
sarului, în care se constată, că acâstă so
tră limbă nu vom lăsa să ni-o i’ăpâseă ni 1894. Din motivarea acestei decisiuni a cietate în decurs de 28 de ani, dela înfiin
Ospeţii. — Sera de cunoscinţă.
menea. Curiei apare însă, că bucuria lor a fost pre
ţarea ei, s’a avântat la un capital de aprope
matură, fiind-că ea (decisiunea) nu atinge ces- OâţI-va din ospeţl sosiseră la Haţeg 120,000 tl.
Adunare electorală în Sighişora. tiunea de prescripţie a esecutărei sentinţelor încă de Sâmbătă diminâţa. Intre aceştia se S’a mai ales o comisiă pentru revi-
E de interes să se scie, că în 22 Maiu a. în valore de drept (B. T. K. § 124), ci se aflau ospeţii braşoveni: d-nii V. Goldiş,
darea acestui raport şi alta pentru înscrie
c. deputatul sas Wilhelm Meltzl şl-a făcut referă numai la prescripţiunea procedurei secretarul Societăţii, prof. P. Givulescu, S.
rea d^ membri noi.
darea de sâmă înaintea alegătorilor săi din penale (B. T. K. § 108). După-ce PopovicI Puşcariu, M. PopovicI, cari împreună cu
Ca punct penultim a fost anunţată
Sighişora. După-ce l’a ascultat, adunarea şi soţi au deşertat dinaintea esecutării unei vre-o 7 membri din comitetul de primire
o disertaţiă a d-lui Sextil Puşcariu: „Din
electorală a luat hotărîrea, că ia la cunos- sentinţe în valore de drept, circulara de din loc, în frunte cu preşedintele acestui
tainele culiselor **.
cinţă darea de semă a deputatului Meltzl; curentare a procuraturei face imposibilă comitet, d-1 Sânzian, şi cu d-1 protopop Lucrarea n’a lăsat nimic de dorit;
că aprobeză necondiţionat eşirea lui din prescripţiunea referitore la ei şi astfel dâcă gr. or. T. V. Gheaja, eşiseră după amâcll la subiectul, unul dintre cele mai bune pen
partida liberală a dietei, deore-ee rămâ se reîntorc pot să-şi încâpă agitaţiunile lor gară întru întâmpinarea preşedintelui So tru scopul societăţii, a fost tratat într’un
nând în acâsta pai’tidă, n’ar fi putut să se contrare statului numai după împlinirea pe cietăţii şi a celorlalţi ospeţl, ce erau aş ton hazliu; modul de incurgere a operate
unâscă c’o politică naţională sâsâscă conscie depsei dictată prin sentinţă în valore de teptaţi cu trenul dela B.48.
lor la disertaţiunile teatrale, istoricul sce-
u
de sine; câ-i esprimă recunoscinţa şi stima rept**.—Notiţa acesta o publică „Peşti Naplo
Ou acest tren sosi d-1 preşedinte al năriei, făcând o paralelă între scena veche
pentru atitudinea sa în desbaterea Con- şi celelalte foi maghiare aşa numai ca din
Societăţii Iosif Vulcan, împreună cu alţi şi modernă, caracterisând cu mult humor
gruei preoţilor necatolici; că doresce, ca bun senin, fără a spune din ce pricină şi
vre-o patru ospeţl din diferite centre. Noii plăcerea estetică desvoltată de scenăria mo
şi ceilalţi deputaţi saşi, cari au mai rămas cu care scop e ventilată tocmai în acest
sosiţi au fost salutaţi de binevenire prin- dernă; ilustrându-şl tote afirmaţiile cu glume
în partida liberală, să iese de acolo ur cas şi în acest timp valorea reală ori fic
tr’un mic discurs din partea d-lui protopop luate din viâţa scenerică, — semn, că ta
mând vocei poporului şi ca toţi deputaţii tivă a prescripţiunei. Jezenszky pote-că va
Gheaja, la care răspunse d-1 preşedinte Vul lentatul autor a cutreerat adesea culisele
saşi să potă procede unitar; în fine îşi es scii motivul publicării comunicatului oficios
can, reamintind însemnătatea istorică a lo pănă a pătruns în tainele lor.
primă dorinţa, ca întrâga pressă săsâscă din „Peşti Naplo**.
cului destinat pentru ţinerea adunăi’ei ge Stil uşor, pricepere multă, fâcându se
politică, să represente acesta politică na
nerale din acest an. Apoi cu toţii ne ur demn de lauda şi mulţămită esprimată în
ţională săsescă cu energiă înăuntru şi carăm în trăsuri şi intrarăm în oraş.
înafară. Societatea pentru fond de numele adunărei de d 1 preşedinte.
La 8Vo ne întrunirăm la „sera de cu După acestea şedinţa primă se ridică.
teatru român. noscinţă" în veranda restaurantului „Co
Partidul naţional român din *
Adunarea generală clela Haţeg. rona de aur**. Deşi public n’a fost tocmai Banchetul. Am ajuns la un punct
Bucovina. mult, totuşi convenirea a fost veselă şi în
Raport special al „Gazetei Transilvaniei . forte penibil, nu doră pentru-că menou-1
0
sufleţită prin diferitele toasturi rostite de
Sub presidenţa d-lui Modest cav. de Haţeg, Sâmbătă în 4 Iunie n. mai mulţi ospeţl şi de fruntaşii acestui n’a fost bine compus; nu doră, că ţiganii
Grigorceă s’a ţinut Marţi, în săptămâna tre n’au cântat cu destul sentiment, nu, Domne
Esperienţa trecutului ne înregistrâză opid.
cută, şedinţa comitetului naţional bucovi pă4esce. E chestia, stimate D-le Redactor,
marile şi incontestabilele folose ale acelor In decursul serei de cunoscinţă pri
nean, despre care „Patria** raportâză urmă- că la ast-fel de ocasii străinii pot pătrunde
instituţii, a căror ţîntă este nobilisarea şi mirăm şi o telegramă, — una dintre acele
torele: mai uşor în misterele societăţii şi în sim
oţelirea cugetului, răspândirea culturii şi telegrame, cari varsă o lumină clară asu
D-nii Dr. George PopovicI, Dr. Ioan ţămintele, ce domnesc în acâstă societate,
lustruirea inteligenţei în urma cărora un pra „gentileţii", cu care sunt tractaţi Ro
Ţurcan, B. Victor Styrcea, Myron M. Ca- şi cu acâstă ocasie se pot convinge, că
popor se întăresce şi devine apt şi demn mânii din partea stăpânirei unguresc!. Te
linescu, Ilarion Onciul şi T. Stefanelli şi-au unii dintre urmaşii lui Traian dau de ru
de a vieţui în secuiul de lumină. Institu legrama venise adecă dela LivăzenI, unde
seusat absenţa, declarându-se solidari cu şine pe divul împărat.
ţiile aceste sunt nesăcatul criteriu, de unde faimosa gendarmenă maghiară a oprit o so
conclusele, ce se vor aduce. Permiteţi să înregistrez aceste fapte
poporele, ca şi individii, îşi câştigă con cietate de mai mulţi studenţi şi alţi Bomânl
In discursul de deschidere espune d-1 aici, la rubrica banchetului, deşi sunt con
cepţia despre umanitarism, de unde popo din Tergul Jiu, cari voiseră sâ vină la
Modest cav. de Grigorceă, că comisiunea vins, că nu vor produce nici un apetit;
rele ca şi individii câştigă inspiraţia pentru adunare..
esmisă pentru studiarea proiectului de or- dâră ce este adevărat, aşa să fie şi se nu
cel mai nobil sentiment, numit naţionalism. E de prisos să mai spun, ce impresiă
ganisare a partidului şl-a terminat lucră încunjurăm a-1 da pe faţă.
Şi îmi vine să asemăn o naţiune dăruită a făcut acestă scire asupra societăţii în-
rile şi raportul s’a distribuit membrilor de D-1 Vulcan ridică cu mult avânt în
din belşug cu astfel de instituţii în urma întregî şi ce legitimă indignaţiune a pro
cu vreme, ca să se potă lua în desbatere faţa unui public de vre-o 150 persone un
jertfirei de sine, cu o pădure frumos culti dus ea.
şi finalisa lucrarea în şedinţa presentă. toast la adresa monarchului, ascultat de
vată, unde isvore se găsesc în abundanţă,
Tot-odată indică, că pentru punerea jpiua primă. toţi participanţii stând în piciore. D-1
şi umbra oferă sufletului obosit recrearea
în practică a nouei organisărl se recere Nestor, vicar gr. cat., ridica paharul pen
necesară; âr poporele lipsite de asemeni Oraşul a îmbrăcat haină de sărbătore.
lărgirea dirigenţei, care va avâ, pe lângă De diminâţă clopotele vestesc ţinerea ser tru D-1 preşedinte I. Vulcan, atât de mun
instituţiunl cu un bărăgan estins, unde is-
esecutarea concluselor referitore la noua viciului divin şi începerea serbărei. Am citor şi cu vorba şi cu fapta, âr D-1 Dr.
vorele au secat şi numai plante neroditore
organisare, să facă şi lucrările pregătitore bele biserici române frumos decorate. Dela Suciu pentru întregul comitet representat
au prins rădăcini.
pentru alegerile dietale, cari vor urma la portă pănă la uşa bisericei două rânduri prin d-1 preşedinte Vulcan şi d-1 secretar
Nu ne vom ocupa cu feluritele insti
tomnă. de mesteacăn umbriau drumul. V. Goldiş.
In termini calc}! espune deosebitele tuţii menite a juca un rol atât de nobil, In biserica gr. or. serviciul divin fu Şi de-odată se ridică d-1 Gheaja, pro
merite ale d lui baron Victor Styrcea, care ci vom schiţa în liniamente generale una, topopul acestui tract al Haţegului, şi în
a cărei menire este îndecită şi despre care oficiat de d-1 protopop Tit V. Gheaja, er
se retrage definitiv din viaţa politică din tr’un fel de discurs strică totă disposiţia
odinioră Wagner (jicea, că este quint esenţa în biserica gr. cat de d-1 vicar N. Nestor.
causa sănătăţii sale sdruncinate, rămânând sufletâscă a mesenilor, nu prea entusias*
operei viitorului. Acâstă in3tituţiă este Ospeţii, după ce asistară cât-va timp la
să se alegâ alt president în fruntea diri serviciul divin în biserica gr. or., se du maţi, prin aceea, că după-ce preamăresce
genţei. Comitetul ia cu regret la cuuos- teatrul. seră la biserica gr. cat. la Dumnezeire pe un primar impus cu
cinţă retragerea d-lui baron V. Styrcea, es- Şi ce va să dică teatrul? forţa, deşi partea oea mai mare a locuito
Răspunsul e scurt: acea instituţia, în La 11 ore urmă deschiderea şedinţei
primându-i tot-odată mulţămită protocolară rilor sunt Români, preamăresce pe un că
care so cultivă cel mai înalt product al prime, ţinută într’o sală a hotelului Mol-
pentru deosebitele merite, ce şi-le-a câşti pitan de poliţiă în urma căruia zac Români
u
spiritului omenesc — „drr ma , — product, nar. D-1 preşedinte Iosif Vulcan, într’un
gat pentru ţâră şi naţiune în decursul lun- buni în temniţe, şi nu se sfiesce a-i numi
gei sale activităţi. pentru care porţile sunt deschise să devie discurs forte bine întocmit, arată însemnă „mărgăritare de car apter e“, ridicând paharul
perfect, atât ca formă estetică, cât şi ca tatea istorică a acestui pământ al Haţegu
Comitetul decide complectarea diri său pentru aceşti mamelucl şi pentru „or
conţinut apt desvoltării unui popor; ca lui, unde tot ce ne încunjoră face să ni-se
genţei cu cinci membri în mod provisoriu, dinele înaltei ocârmuirI .
u
formă estetică, pentru-că împrejurul ei se ridice simţirea. Aici Traian s’a luptat cu
pănă ce va întră în viaţă noul comitet în Momentul a fost cât se pote de dis
grupeză pictura, architectura, musica şi Decebal, a ocupat ţâra şi a pus temelia
sensul organisării celei nonă, care se va trugător, mai ales, că sus numiţii n’au în-
poesia, prin urmare un poutpouriu al ar poporului român. Multe au trecut peste
constitui la tomnă, deodată cu alegerile târdiat a răspunde cu multă afecţie în
telor ; ca conţinut apt desvoltărei unui po acest popor, invasiunî peste invasiunî, şi.
pentru dieta provincială. „limba statului *.
1
por, pentru-că pe de o parte prin couser- multe popore au dispărut, dâr el totuşi a
Raportul comisiunei esmise pentru S’au mai ţinut şi alte toaste pentru
varea vechilor obiceiuri, port, graiii, este rămas. Amintesce apoi scopul şi folosul so
noua organisare se primesce în unanimitate popor, pentru preşedinte etc. Toastul ultim
o stavilă de a împedeca pătrunderea străi cietăţii de teatru, îndâmnă pe toţi la muncă
votându-se 9 resoluţiunî. fu acela al d lui V. Goldiş, ţinut la insis
nismului, er prin păstrarea evenimentelor pentru îndeplinirea acestei înalte aspiraţiunl
Constituindu-se diregenţa provisoriă tenţa publicului. D-sa citâză povestea cu
istorice, un moment de glorie şi inspiraţia şi declară adunarea de deschisă.
se alege president d 1 Ian cu Lupul, vice- împăratul, care în tot-dâuna cu un ochifi
presidenţî rămân d-nii Modest cav. de naţională, ambele două proptele gigantice Se aleg notari pentru şedinţele adu rîdea, cu altul plângea. ’Ml plânge şi mie
de-a susţine pe un popor în individualita nării d-nii V. Goldiş şi P. Givulescu.
Grigorceă şi Dr. Iancu cav. de Flondor, âr un ochiiî, elice, când compar trecutul cu
tea sa.
secretar se alege d-1 Dr. Nicu Blăndu. Din raportul comitetului asupra acti presentul şi văd, cât mai este de dorit în
Lanţurile înţunerecului au zăcut asu
Membrii în dirigenţă: Br. Eugen Styrcea, vităţii sale dela ultima adunare generală aceste locuri; alt ochiţi însă îi rîde, privind
pra acestui popor român, asuprit şi batjo-
Br. Nicu Mustatza şi Dr. Iancu cav. de pănă acll, cetit prin d-1 V. Goldiş, s’a con la tînăra mlădiţă, ce cresce în continuu
curit, demonul indiferentismului cuprinsese
Volcinschi. statat, că anul de gestiune espirat a fost prin acâstă societate. Vorbitorul termină
sufletele încercate peste măsură de sorte şi unul din cei mai rodnici pentru societate.
frumosul său toast închinând pentru d-1
„Agitatorii naţionalişti .şi pres- — era nopte. Hotârîrile luate în adunarea generală dela
preşedinte şi „pentru naţiă**.
eripţiunea. Cetim următărsle în „Peşti Der âtă de departe de dincolo de Orăştie au fost esecutate, unele chiar în
u
Banchetul a durat pănă pe la 5'/.
2
Naplo** : „De curând Curia regâscă a adus munţii, ce ne ţineau legaţi, se desprinde o sens mai larg şi mai favorabil pentru in
ore Desâră concert şi teatru, âr mâne şe
decisiuuea, că „/« propunerea procurorului scântee şi cresce, cresce mereu, devine teresele Societăţii. S’a înfiinţat „Biblioteca
dinţa a doua.
regesc, judecătoria nu pote repeta ordonarea mare, se înalţă, ajunge la înălţimea mun teatrală**, din care au apărut pănă acum
curentărei singur numai cu scopul intreruperei ţilor şi a început să-şi verse racjele bine- multe numere; s’au cerut datele bibliogra
2>rescripţiunei“ Decisiunea acesta a făcut fâcătore de cultură şi asupra acestui mar fice ale membr-ilor fundatori ai societă
estraordinar de mare bucuriă în cercurile tir ; er el îşi ridică fruntea, vede isvorul ţii etc. etc. In sfîrşit rogă adunarea gene
