Page 95 - 1898-05
P. 95
Nr. 114—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Padina 3.
------------------------------------------c—---------------------------
^Ifacerea-^orsak. scrie un prim articol, în care învinuesce Din Constantinopol se telegrafâză, că tră Havanna, îndreptându-şi-le spre San
„Liga** din BucurescI, ca autor moral al agentul bulgar MarJcov a îmânat marelui tiago — dâr nici aici nu li-a succes pănă
Afacerea acesta, despre care am in
faptului, âr ca scrisele ei să fiă şi mai şi, vizir o notă, în care înşiră 13 caşuri de acuma a dobândi vr’un succes în favo-
format pe cetitorii noştri într’unul din nu- wt
c|ice: „Acestea le punem pe răvaşul poli ucidere şi de alte violenţe comise în mare rul lor.
merii trecuţi, şi din care pressa jidano-
ticilor români orbiţi şi di de (fi vom cere parte de soldaţi turci în vilajetul Uskub
maghiară a făurit cap de acusaţiă contra Itesboiul şi puterile.
se ne tragem seina cu ei pe totă linia“. —- contra Bulgarilor. Markov descrie în nota
episcopului Strossmayer şi a nunciului Ta- S’ar părâ, că puterilor mari europene
Adecă ce ? Der să nu comentăm: Ungurii sa efectul stricăcios, ce l’au făcut aceste
Hani din Viena, începe a se arăta cu totul li-s’a urît de acest răsboifi, care nu pote fi
arad ani să răsboiesc cu fantome şi visiunî. caşuri în Bulgaria. El cere tot-odată re-
în altă lumină. chiămarea lui Hafiz paşa, care este învinuit decât spre paguba tuturora. „Novosti din
u
După „Pester Lloyd** e fapt, că epis Studenţii românî din Oradea-mare ur Petersburg, organul ministeriului rusesc de
de negligenţă în oficiu.
copul Strossmayer s’a adresat la Soma cu măriţi. Mare svon au făcut foile unguresel esterne, dice că e timpul suprem, ca aces
Porta a încunosciinţat pe agentul său
rugarea să-i permită, ca Vorsak sâ fiă nu cu protestul, ce l’au ridica studenţii românî tui răsboiu, — care tinde numai la nimi
din Muntenegru, că o pază muntenegrânâ
mit episcop consacrat şi în consecenţă să dela Academia de drept din Oradea-mare cirea economiilor naţionale şi la nimicirea
dela graniţă a ucis pe un curier postai tur
fiă consacrat şi preconisat. Tot ce s’a mai din incidentul oprirei adunării din Blaşiu. oraşelor înfloritore — sâ i-se facă odată
cesc, er lângă Beran a fost atacat şi aprins
spus în acesta afacere — dice „P. Lloyd** O foiă ungurescă vestesce acum, că pro sfîrşit. Foia rusâscă esprimă părerea, că
un sat mohamedan.
— sunt pure combinaţii, deore-ce nici un curorul din Sibiiu (protestul s’a publicat în Spania acum nu pote să se adreseze pu
Astfel de acte de vandalism, ce se
factor competent n’a recunoscut, că Curia „Tribuna *) aflând, că protestul formeză terilor, pentru-că acâsta ar însemna un fel
1
întâmplă în Peninsula-balcanică, se repetă
Pomană ar fi provocat de fapt pe nunciul „agitaţiune contra statului**, l’a trimis de capitulaţiune. America însă trebue să-şî
aprope cfilnic. Ele denotă stările medievale
din Yiena, ca în afacerea acesta să mij- direcţiunei Academiei din Oradea-mare, ca subordoneze pretensiunile sale judecăţii pu
din acea parte a Europei, unde siguranţa
locescă decisiunea monarchului şi că Ta- să pornescâ cercetare contra redactorilor terilor, lucru pe care ea nici nu pote să-l
personală, averea şi viaţa sunt numai o
liani ar fi negligiat a satisface acestei în protestului şi se pedepsescă pe autori. —
frasă. evite, fiind-că situaţia ei nu este de loc
sărcinări. Din stadiul cunoscut de pănă No ke tare-i minunat! favorabilă de a putâ să se’ opună unei
acum al afacerii, reiese lămurit, că persona flote unite a 2—3 puteri. Europa dâr tre
Episcopul îi/lâjlath visitând de curând Asociaţiunea naţională aradană.
•nunciului nu pâte fi amestecată în acest bue să-şi ridice cuvântul ei puternic şi sâ
şi Abrudul şi satele dimprejur a făcut ob
joc frivol provocat de pressa maghiară do- CONVOCARE. facă ârăşî pace.
servarea, că credincioşii lui catolici nea-
•ritore de sensaţii. „Pester Lloyd** consta In conformitate cu disposiţiile §. 9 şi Articolul foiei rusesc! a produs pre
vând biserici romano-catolice, visitâză bi-
tă însuşi, că numirea lui Vorsak nu 10 din statute, prin acâsta convocăm adu tutindeni adâncă impresiune, mai ales însă
sericele calvine. In urma acesta a dispus
pote ave urmări păgubitore pentru dreptul narea generală ordinară a „Asociaţiunii na la "Waschington.
ca romano-catolicii în asemeni caşuri se" visi-
de stat; numirea lui este cestiune curat ţionale aradane pentru cultura poporului
iteze mai bine bisericcle Românilor. Aşa ra-
bisericâscă, care îl privesce pe Papa. Dela român** pe 12 Iunie st. n. a. c. la orele 11
porteză unii. Alţii erăşî anunţă, că Majlath
restabilirea constituţiei în Ungaria nu s’a a. m. în localităţile Asociaţiunii din strada ULTIME SOIRI.
ar fi dispus, ca romano-eatolicii, cari trăesc
mai ivit caşul, ca o astfel de numire să se Zrinyi Nr. 4 b. în Arad, cu următorea
risipiţi, mai bine să nu visiteze nici o bi Viena, 6 Iunie. Pai’tida pro
fi întâmplat fără soirea monarchului. Dâcă P r o g r a m ă : 1) Esmiterea unei co-
serică, decât una eretică. Foile unguresc! gresistă germană şi partida poporală
dâr s’a întâmplat o greşâlă, aceea — dice misiunl pentru invitarea P. S. S. D-nului
însă cred mai mult în cea dintâiii versiune au avut o conferenţa, în care au
guvernamentalul jidano-maghiar — pote să-l Episcop Ioan Mcţianu. 2) Deschiderea adu
şi nu prea sunt încântate de acestă orân hotărît, se nu lase a se ceti proiec
pnvâscă în primul rând pe episcopul Stros nării generale prin preşedinte. 3) Raportul
duire a episcopului romano-catolică din tele guvernului. Se crede, ca sigur,
smayer. Ori cum s’ar fi întâmplat lucrul, general al adunării. 4) Raportul cassarului
Ardeal. că oposiţia va face erăşî obstruc-
aici la nici un cas nu pote fi vorba de o Asociaţiunii. 5) Raportul bibliotecarului şi
vătămare de drept, care ar reclama protes Român decorat de Ţarul. Cetim în economului. 6) Censurarea acestor raporte. ţiune.
• - ■ • " li WJ«
tarea guvernului ungar. „Patria** din Cernăuţi: Compatriotul nos 7) Propuneri şi interpelări. 8) Dimisiona- Viena, 6 Iunie. Se asigură, eă
„Agramer Tagblatt*, organul oposiţiei tru d-1 Dr. E. Grigoroviţa, care se află ac rea direcţiunii. 9) Restaurarea direcţiunii. în urma atitudinei ostile guvernului
•croate, oeupându-se cu acesta afacere scrie tualmente în Berlin, a fost decorat de M. 10) închiderea adunării prin preşedinte. a partidelor parlamentul va fi amânat.
următorele: „Mereu se amintesce, că gu Sa Ţarul Rusiei cu ordinul St. Stanislau Invităm la acestă adunare a Asocia Atena, 6 Iunie. Armata grecâacâ
vernul unguresc trebue să se amestece în clasa III. ţiunii naţionale aradane pentru cultura po a ocupat din nou Larissa.
afacere şi că ministrul maghiar de culte a porului român pe toţi membrii fundatori,
Atentat contra episcopului sârbesc Londra, 6 Iunie. In New York e
făcut paşi, ca Banul să fiă însărcinat dela ordinari şi ajutători ai acestei Asociaţiunî,
Zmejanovich. Din Verşeţ se anunţă urmă mare bucuria, că Americanilor li a
Budapeşta a împedeca preconisarea lui precum şi pe toţi binevoitorii ei şi spriji
torele : Duminecă dimineţa, când episco succes a bloca Santiago de Cuba.
Vorsak. Aici trebue să întrebăm, că ce are nitorii culturei românescl.
pul Zmejanovich se întorcea dela biserică Admiralul Sampson va rămână şi
guvernul unguresc la acestă numire şi cum
spre reşedinţa sa, scriitorul de advocat A r a d , din şedinţa direcţiunei Asocia mai departe la Santiago, ca se îm
-vine el peste tot să se amestece în lucru?.. ţiunii, ţinută în 25 Maiii st. n. 1898.
Fopovits l’a atacat c’un par mare, voind piedece pe Spanioli a nimici rămă
In legi, în pactul cu Ungaria nu este nici
să-l lovescă. Loviturile au fost prinse de Petru Trufia, mp. Er. George Proca, mp. şiţele corăbiei „Merrimac**, care a
un punct, care s’ar pute referi la acâsta
secretarul şi de husarul episcopului. Aten director primar. secretar. fost cufundată de Americani, er nu
Ministrul-preşedinte Banffy, după cum bine
tatorul a fost prins şi bătut şi legându-1 de Spanioli, cu scop de a astupa ca
ne aducem aminte, a dat o ordonanţă, în NB. In sera dilei de 12 Iunie tineri
a fost dus la poliţiă. nalul strîmt -ce duce în port şi ast
care a ventilat principiul, că între altele mea română din Arad va aranja o petre
chiar şi numirea de episcopl în Croaţia ca Promovare. D-1 Ioan Sliam, candidat cere de dans în păduriţa oraşului în folo fel a face imposibil corăbiilor spa
sul Asociaţiunii. niole a naviga.
de sub ingerinţa lui. Acesta este o esa- de advocat în cancelaria d. Dr. Al. Che-
1
gerare, ca şi care mai eclantată nu ne resteş, a fost promovat la 4 Iunie n. în Londra, 6 Iunie. Lui „Standard*
putem închipui. Este sciut, că patria nostră sala festivă a universităţii din Cluşiu la i-se comunică din Londra, că Papa
Rgsbsmi ispano-american.
în afaceri de culte se bucură de autonomiă gradul de universi juris doctor. a adresat câte-o acrisbre împăraţilor
deplină, şi în urma acesta şi numirea de O învingere a Spaniolilor. Francisc Iosif şi Wilheîm. Papa
Un preşedinte de republică ucis. Din
«piscopi croaţi este un lucru, care apar scrie, că situaţia precară de aefi a
New-York se telegrafâză, că PLeureaux, pre Pe cum am anunţat, Vineri s’a dat
ţine cercului de influenţă al guvernului Italiei este causată de Împiedecarea
şedintele republicei San Damingo a fost din nou la Santiago de Cuba o luptă între
nostru regnicolar, respective al ministrului catolicilor de-a avă influenţă în trans
atacat şi ucis. Spanioli şi Americani.
croat. Guvernul unguresc n’are dâr decât formarea raporturilor interibre ale
Despre lupta acesta se telegrafâză ur
numai dreptul, că-i stă în liberă voie a-şî Cununiă. D-1 Ioan Hurubean dinVarviz ţării. Papa rbgă pe ambii domnitori
mătorele din Madrid cu data de 3 Iunie :
alătura şi el părerea la re'eomandaţia gu şi d-şora Lucreţia Cotta din Bicaz îşi vor să-l împărtăşescă de bunăvoinţa lor
O mare corabiă pancerată americană
vernului croat, reţinându-se dela ori-ce serba cununia la 9 Iunie n. în biserica gr. şi să mijlocăscă, ca guvernul italian
şi un în crucişător auxiliar au încercat sâ
amestec. Astfel stă lucrul în lumina lite- cat. din Bicaz. să facă propuneri acceptabile din
străbată în portul Santiago. Serviciul spa
rilor legii. Insă, regretabil, în afacerile partea s. Scaun. Dăcă pretensiunile
niol de spionagiu a observat acâsta numai
nostre cu Ungaria de mult legea şi praxa drepte ale Curiei Romane ar fi îm
sunt două lucruri cu totul deosebite. IM si O r i e n t . decât şi fortul Morro şi tunurile de pe plinite, Italia n’ar pute decât să câş
„Rcina Mercedes**, precum şi bateriile din
Părerea acâsta o susţine şi „Pol. Corr. (O rescolă în Turchestan. — 0 notă bulgară.) tige şi dăcă Papei i-s’ar reda liber
u
e fortul Socapa, apoi torpilorii, începură focul
din Viena, care cjLe, că aici fiind vorba Foia oficială rusescă anunţă următo tatea şi independenţa, Italia prin
asupra inimicului. Incrucişătorul american
u
de „coadjutor în pontificalibus numirea rele : In 29 Maih n. a isbucnit în distric acesta s’ar întări în unitatea ei, ur
Merrimac a fost cufundat de cătră coră
u
v
lui Vorsak aparţine competenţei episcopului. tul Margliilau din provincia Ferghana (Tur- mând era păcii şi a bunăstării.
biile şi torpilorii spanioli, âr corabia cea
Apare deci, că sgomotul făcut de chestanul-rusesc) o răscolă. Califul Isan Mo-
mare americană pancerată 'a fost constrînsă
pressa maghiară cu numirea lui Vorsak de liamecl Aii a proclamat „răsboiul sfânt** şi
a-se retrage. Pe bordul corăbiei „Reina Proprietar: Aurel Mureştam .
episcop coadjutor, se reduce la o manevră tăind firul telegrafic a pătruns în fruntea
Mercedes** se află un locotenent şi 7 ma Redactor responsabil:
prost arangiată din partea şovinismului unei cete numărose în Andidsan. La 30
trozi ai corăbiei, americane cufundata.
unguresc, care ar vrâ să nimicâseă tot ce Maih el a atacat tabăra celor două com
Sortea celorlalţi matrozi e necunoscută. 8000000000C00000000009
nu-i pe gustul său. panii ale batalionului din Turchestan. In
O altă telegramă din Madrid spune, Medic român în Karlsbad.
lupta acesta au cădut 27 soldaţi şi 16 au
că întreg personalul de serviciu al coră
SOIRILE DTLE1. ' fost răniţi. Deşi atacul s’a făcut prin sur biei „Merrimac** s’a prăpădit, âr cei-ce au HSe«Sic îaaîiversal
) prindere, totuşi companiile s’au recules în scăpat sunt în captivitate spaniolă. Minis
— 26 Alaiâ. v. grabă, au respins atacul şi prin focurile din Dr. Romulus L. Crâtiunu
trul-preşedinte Sagasta a declarat, că Spa
pusei au împrăsciat pe răsculaţi. Aceştia
Fantome şi visiunY. Din Arad li-se te- niolii au raportat la Santiago o victoriă Medic clinic în spitalul univers, itnp. reg.
au pierdut 11 morţi şi 8 răniţi. Resculaţii
legraf'eză tuturor foilor unguresc!, că „Va- strălucită. din Viena (clinica D lui consilier de curte
respinşi au trecut dimpreună cu conducă
w
lahii** de acolo ar fi comis un „atentat Victoria Spaniolilor se confirmă alt Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
torii lor peste Karadar şi Chakiad. Ei au
asupra unei „şatre** ' maghiare, ce s’a ridi fel şi din parte americană. interne. Medic al asociaţiunei pentru în
fost persecutaţi de-o companiă pedestrime
cat pe parcul-Baross din incidentul adu Soirea victoriei dela Santiago a pro grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro
şi de cavaleriă.
nării de constituire a „nemzeti szdvetsâg *- dus mare bucuriă şi însufleţire la Madrid. tector: Majestatea Sa împăratul etc etc.
1
După o scire mai nouă corifeii au
1
ului în Arad. „Şatra * a fost sfâşiată şi Regina-regentă Maria Oristina a dat ordin, Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
fost prinşi şi arestaţi. La porunca Ţarului
murdărită de omeni necunoscuţi. Ungurii ca apărătorii spanioli dela Santiago să fiă dela orele 6—9 a. m. şi 3 — 5 p. m. în'"
guvernatorul militar a fost destituit, învi
din Arad bănuesc pe „Valahi* , ba se afiă felicitaţi. Victoriei Spaniolilor i-se dă o Miihlbadgasse casa „Schwarzes RossL 21
1
nuit fiind cu negligenţa oficiului său.
chiar şi o foie ungurescă din Peşta, care mare însemnătate, fiind-că de aici apare, 800000000000000000000©
în vederea acestui „cutezat atentat Yalah** că Americanii şî-au întors privirile de că
