Page 97 - 1898-05
P. 97
REDACŢIUHEA, „gazeta* iese în flecare fii.
Admiuistraţinnea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Uniaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe tise luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrelo Birouri do anunolurl: Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. cielo poştalo din întru şi din
Kax Augenfeld & Emorioh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Adminidratiunea, Piaţa mare,
Qer, Ekstoln Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
ei urg: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUIJILOR : o se luni 5 fl., po trei luni 2 fl. 50 or.
rii garmond pe o colinii 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe troi
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifa şi învoială. v. a. siu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seria 10 or. siu 20 bani. sunt a se plăti înainte.
Congrua şi magnaţii. mele seu şi al soţilor sei archierei, co-orientale o va privi ca făcută nu Situaţia în Austria.
ca proiectul de lege se fia retrimis mai din motive de disciplină, că
Soirile cele mai noue, ce le pri de cătră camera magnaţilor minis adecă nu vre să fia supraveghiată Atmosfera politică în Austria devine
mim dela Pesta, ne vorbesc de dis- trului de culte şi instrucţiune pu atitudinea ei politică do cătră gu din di în cji tot mai apăsătore. Se vorbesce
cusiunea, ce s’a încins în şedinţa de blică cu avisul, ca se-1 modifice luând vern ; ameninţă mai departe, că şi chiar despre o iminentă crisă ministerială,
w
erî a camerei magnaţilor asupra în conaideraţiă dreptul de autono în viitor va persista în a refusa în despre amânarea „Reichsrath -ului, ba chiar
proiectului de lege pentru întregirea mia al bisericei române gr. or., as fiinţarea de gimnasii românesc! nouă despre retragerea contelui Ihun şi înlocui
veniturilor preoţescî, care la rendul cultând mai înainte şi părerea aces confesionale, căci, c^ioe, „după cele rea lui cu br. Chlumeieki. Tote soirile aces
seu a fost presentat şi magnaţilor teia. ce se petrec şi se pot ceti şi prin tea însă sunt neverosimile, deşi se aştâptă
spre primire. După episcopul Meţianu s’a ri (fiare, nu e bine de-a se face nic! cu siguranţă apropiata isbucnire a unui vi
L’au şi primit într’o singură şe dicat în contra proiectului br. Pro- măcar amintire de ast-el de gim for în „Reichsrath*.
dinţă. Ca de obiceiu, majoritatea nay, care s’a plâus, că t6te confe nasii “. Evenimentul dilei este conferenţa ce
devotată guvernului şi politicei sale siunile, afară de cea romano-cato- Aşa d-1 Wlassics. Contele N. au avut’o preşedinţii cluburilor din parlament
a făcut cum a cerut acesta, deşi că lică, prin acest proiect devin mai Esterhazy i-a răspuns imediat, aiă- la 6 Iunie n. Oâte-va rjile înainte deputa
peteniile bisericelor, pe cari le pri- dependente de stat, decât au fost tându-i verde şi lămurit unde e buba. tul polon Milevslci s’a adresat cătră preşe
vesce, s’au ridicat în contra acestui pănă acum, şi că îndeosebi biserica Printre şire, cjis© el, vede cestiunea dintele „Reichsrath -ului cu întrebarea, că
u
proiect şi şi-au arătat nemulţămirea evangelică maghiară vede în acest naţionalităţilor; guvernul nu pote se n’ar fi aplecat a fixa şi şedinţe de
cea mai mare faţă cu disposiţiu- proiect o mare vătămare şi neîncre părte lupta făţiş cu cestiunea naţio noptea afară de şedinţele de cji, 5în cari
nile lui. dere faţa cu densul. nalităţilor, ci numai prin forţă şi pe lângă desbaterea asupra cestiunei lim
Afară de ministrul de culte, nu Episcopul român al Caransebe ajutore de bani. Nu vre să câştige na bilor, să se desbată şi provisoriul de bud
mai 2 — 8 vorbitori guvernamental! şului declară la rendul seu, că se ţionalităţile prin încredere, ci cu get. Pentru discutarea acestei întrebări, pre
au pledat, ca se-şî facă datoria, pen alătură la espunerile şi propunerile forţa şi cu bani. Ce fel de preot şedintele Fuchs a chiămat la o conferenţă
tru proiect. Ceilalţi toţi au protes episcopului Meţianu. p6te fi acela, pe care statul îl câş pe toţi preşedinţii cluburilor, care însă s’a
tat în contra lui, fiă-care din punc A mai vorbit şi episcopul lute tigă ast fel pentru scopurile sale, terminat în 10 minute fără nici un resultat.
tul de vedere al intereselor biseri- ran Baltik. (jiceud, ca nu p6te pri nu-i câştigă însă convingerea ?
In numele partidelor oposiţionale ger
cei sale. mi proiectul de lege în redactarea După acest corifeu al „partidei po-
mane (Germanii progresişti, partida popo
Cu bucuria vedem, că episcopii sa de faţă, şi apoi s’a ridicat minis porale“ maghiare a luat cuvântul me
rală, Germanii liberali uniţi, social-creştinii
noştri român! au luat posiţiă hotă- trul de culte şi instrucţiune publică tropolitul dela Blaşiu Victor MiJialyi,
şi marii proprietari constituţionali) a luat
rîtă în contra tendinţelor, ce le ur- Wlassics şi într’un discurs mai lung care a declarat, că nu primesce nici
cuvântul deputatul Kaiser declarând, că
măresce guvernul cu acest proiect a reeditat tote argumentele, ce le-a în general proiectul. Nu cunoscem
aceste partide nu se vor învoi sub nici
de lege şi au retuşat categoric de adus cu ocasiunea desbaterei în ca cuprinsul argumentelor, ce le-a adus
un pretext a întră în desbaterea proiec
a-1 primi. mera deputaţilor în favdrea operei în contra proiectului. Seim numai,
telor guvernului înainte de ce s’ar trece
Nu seim, dâcă toţî archiereii sale, carî, firesce, culmineză în afir ca a protestat în contra ajutărelor
peste obiectele dela ordinea rjilei, fiind-că
noştri au fost de faţă în şedinţa de marea, că este neapărat de lipsă, nedeterminate, ce e vorba Bă se
o astfel de procedură se opune disposiţiu-
ei!. Au vorbit inse doi dintre epis ca statul în interesul său să eser- dea preoţilor român! uniţi şi contra
nilor regulamentului camerei. Prin urmare
copii noştri gr. or. şi metropolitul cite acea putere disciplinară faţă cu modului, cum împarte guvernul cu
trebue să se desbată mai întâifi cestiunea
Românilor uniţî. preoţimea, care de fapt face ilusoriă noscutul ajutor de stat între preoţii
de limbă, după care urmâză propunerea de
Cel dintâiu, care a introdus orî-ee autonomiă bisericâscă. aceştia.
punere sub acusă a ministerului Badeni şi
desbaterea, a fost episcopul Aradu Ceea ce ne intereseză pe noi Discusiunea s’a finit, după o
în fine celelalte propuneri de urgenţă.
lui Ioan Meţianu. Nu avem încă tex mai mult însă este acea parte a replică a episcopului Meţianu şi a
tul cuvântărilor. Cunoscem numai vorbirei ministrului de culte, în care metropolitului Mihaiyi, cu primirea Declaraţia acesta şi-au apropriat’o Da-
forte pe scurt cuprinsul lor. Din a răspuns cu deosebire episcopului proiectului guvernului în genere şi sinshi în numele socialilor-democraţi, Wolf
acesta se vede, că episcopul Meţianu Meţianu. Wlassics se plânse cu iste apoi în special. în numele Schonerianilor şi VinlcovsJci în
a combătut cu multă logică şi bar- ţimea unui actor consumat, că epis La acesta s’a aşteptat fie-cine. numele partidei poporale a Polonilor. Wolf
băţiă tendinţele guvernului, de-a se copul Aradului îl terorisâză cu ame Aşa a fost în tăte cestiunile grave a mai adaus, că partida lui stă pe punctul
amesteca îu autonomia bisericelor ninţări, că preoţii român! nu vor şi la tote proiectele de lege ale gu de vedere indicat în declaraţia, ce a făcut’o
cu ajutorul disposiţiilor proiectului primi ajutăre; ministrul însă „nu va vernului, prin care s’a dat câte-o la 28 Aprilie Dr. Funke în numele tuturor
de lege din cestiune, mai ales a lăsa să fiă terorisat*. Acesta ne rea- lovitură mai mult drepturilor nos- partidelor din oposiţie, după-care orl-ce lu
§-lor 7, 8 şi 9 ai lui. A declarat, în mintesce 4i° l »Pi-i mamă, gu tre. Şi aşa va fi pănă atunci, pănă crare positivă a parlamentului va fi împiedecată
a a:
sensul cunoscutelor hotărîr! ale Si- şată, ca să nu apuce a-ţ! c]ice“. Şi când ne vom mulţămi numai cu câ prin obstrucţiune, pănă când ordonanţele de
nbdeior, că în condiţiunile puse fiind că sărmanul Wlassics e aşa de te-o vorbire de protestare în camera limbă nu vor fi retrase.
preoţii bisericei române gr. or. nu mult „terorisat*, răspunde cu amenin magnaţilor, unde archiereii noştri în Conferenţa a fost întreruptă de-odată,
pot primi ajutorul, ce li-se oferă, şi ţări, cum este aceea, că atitudinea vecî vor fi majorisaţî. fără ca, fiă din partea guvernului, fiă din
a făcut în fine propunerea, în nu protestătăre a preoţimei române gre- partea majorităţii să fi luat cine-va cuvân-
FOILETONDL „GAZ. TRANS.* acesta se face aşa, că prin puterea de in- tâmplat, că numirea de ârba fârălor inter- unul din cei mai arţăgoşl sfinţi; el e sfân
venţiune a fantasiei sale, de numele cel pretând’o ca ârba cătuşelor de fer, în urma tul cel rău de foc, care trăsnesce sâu arde
nou etimologisat legă o credinţă sâu isto- acestui conpromis de etim. pop., pe lângă pe cei ce cutâză să-i profaneze prin lucru
Etimologisarea poporană, români
rioră acomodată. Insâ exempla illustrant. numele original a mai creat forma secun diua-i consacrată. E evident, că aici avem
2
De O superstiţiune eteologică forte ca dară: „<H»a ferului* ). Voind apoi să mo de-a face cu o a doua superstiţiune eteo
N. Sulică. racteristică avem în credinţa poporului tiveze acâstă nouă numire, a născocit cre logică a poporului nostru. In numele mar
nostru, că buruiana, cunoscută sub numele dinţa eteologică,-că erba acâsta are putere tirului Foca i-a sunat Românului cuvântul
Partea primă.
de ârba fârălor, e în stare sâ sfărîme tote magică de a sfărîma şi desface totul, fiă foc; de aici în alte părţi şi credinţa, că
VIII. zăvorele şi gratiile de fer. fită procesul.de chiar gratii de fer. Etă cum sâ esprimă în tot creştinul trebue să se ferâscă de foc în
etim. pop., care a dat nascere acestei su- punctul acesta poesia poporală: cliua de sf. Foca, deşi scientifice şi istori-
In strînsă legătură sâu mai bine dis
perstiţiunl. El cu erba cea de fer cesce numele lui Foca ) n’are nici în clin,
3
nemijlocit din etimologia poporană isvo-
Erba fârălor, ca numire îşi are ana Atingea gratii de fer. nici în mânecă cu focul românesc.
resc aşa numitele credinţe, datine şi tradi-
logiile sale în formaţiuni botanice, ca: Gratiile, ca de foc
ţiunî 6teologice. Poporul de regulă nu se Să topiau tote pe loc. Ori care ar fi originea, deci adevă
erba boilor, erba broştelor, ârba feciorilor,
mulţămesce numai cu etimologisarea unui (Alexandri p. ’ 42.) rata etimologie a cuvântului Basarub, e
erba cânelui, ârba căpriorei etc., deci în
cuvânt, ci în tendinţa sa de a fi în de evident, că capetele negre, ce ne întâmpină
ţelesul său original a fost pur şi simplu: Numai graţie acestei etimologisărl
plină claritate cu tote, procesul de clari- în vâcurile trecute în emblema celor două
erba sălbâtăciunilor, erba animalelor sălba eteolegice a ajuns „ârba fârălor* să se
ficaţiune inaugurat odată prin etimologi- identifice cu „Verbena* (Eisenkraut). principate românesc!, precum şi numele de
tice. Lexiconul de Buda o amintesce şi o
sare îl duce şi mai departe: noua formă arapi, sub care adeseori obvin Românii în
identifică cu „ochiul boului* (Buphtalmum, E cunoscută sărbătorea băbâscă, diua
datorită etimologisării caută s’o justifice poesia poporană a Sârbilor şi Bulgarilor,
Rindsaug). sf. Foca (22 Iunie). După credinţa poporu
cumva, s’o motiveze, cu alte cuvinte caută
Limba românescă mai dispune încă lui nostru sf. Foca, alăturea cu sf. Ilie, e 3 ) grec. 0cox&s- Sf. Foca a fost un biet
să afle o causă ), care sâ esplice, să lămu-
x
de un substantiv homonim: fâre, în sens grădinar, care deci, dâcă e vorba de în
râscă pe deplin numirea cea nouă; âr 2 ) Şedătorea. Anul I. pag. 84. La deletnicirea cu vr’unul din elemente, a
de lanţuri de fier, cătuşe.
nascerea numelui şi accepţiunei cele nouă avut de-a face mai mult cu apa. ef. Haş-
’) grecesc etia; de aici numele de Poporului i-a fost forte uşor să con pote să fi contribuit în parte şi germ. deu Isţ. crit. 82; Oandrea Românii din
etcologic. funde aceste două homonime: şi aşa s’a în „Eisenkraut*. munţii apuseni.
